The Blower's Daughter

One Blower's daughter

2009-09-14T17:49:00.000+03:00

Copy this code to your website to display this banner!

changed.

2009-07-21T00:33:00.002+03:00

am trecut pe wordpress.

Ma puteti gasi pe:

oneblowersdaughter.wordpress.com

mi s-a parut mult mai promitator.:) si chiar e.

See ya there:).

Revitalizare

2009-07-14T19:40:00.003+03:00

Tre sa fac ceva cu blogu ista.

Nu imi place , vreau sa trec pe wordpress , dar mi-e drag conceptul de blogspot , pentru ca aici mi-am inceput "cariera" de blogger. Pfai de capu meu ce da sentimentalisme 8-.

Neah , not that myriam lacroche anymore. Sunt prea cinica ca sa mai fiu asa romantica.

Dar sunt conservatoare si daca m-am apucat de un blog pe blogspot apai asa ramane.

Si cu hi5-ul fac la fel. il am de printr-a 5 a , aveam aproape 500 de poze stranse in 6 ani , m-am indurat acum o saptamana sa sterg ce nu era cu mine , ce nu era relevant , chestii de prin gimnaziu care nu-si aveau rostul si am ramas cu 162 de poze. Nu pot sa-mi sterg contu de hi5. E un fel de album personal , cand am chef sa-mi aduc aminte de vacante , BR2008 , viata mea before highschool , acolo ma duc . Nu mai am poze in calculator , chestie care sucks , deci ma uit la poze pe hi5 . am cont si pe picassa , l-am facut ca sa share-uiesc cu some friends niste poze , dar hi5-ul e mai practic. nu simt nevoia sa primesc commenturi.

Fix asa e si cu blogu : am un istoric al tuturor lucrurilor pe care le-am debitat si nu am de gand sa trec pe wordpress si sa pierd 150 de postari [ wow!]. Nu scriu sa ajung ca zoso , sau pitzi.org , scriu ca asa imi vine mie.

recent l-am utilizat pentru creatie literara. initial mi s-a parut super chestia scrisa. Acum ca orice chestie scrisa de mine : it sucks. ma consolez cu garcia marquez care zicea ca el nu si-a recitit cartile decat poate una sau doua la batranete pentru ca la putin timp dupa publicare i se pareau foarte proaste.

Deci pastrez blogu si incerc sa aduc un suflu nou. make it more readable ;;).

In rest? Vacanta , passion & stuff. Der buch. lots of buchs:)). Trop buchs , ca sa le combin pe toate 3. Mai ich spreche deutsch , pe ici pe colo , mai un film , mai un nerv pe baza de plictis , mai un edit de poze pentru dev , mai o iesire in oras...
nimic nou sub soare...

Si totusi , cred ca trec pe wordpress. Sau nu.
ma mai gandesc.

J.

Vara la Seattle.

2009-07-09T19:16:00.004+03:00

Vara e un sentiment . Vara te cuprinde pe nesimtite si apoi te lasi pierdut in inertia ei asteptand ceva surprinzator , ceva care sa te uimeasca , care sa te loveasca drept in fata si apoi sa-ti dai seama uimit de sensul vietii sau de nu stiu ce alta chestie uriasa.
Eu si vara suntem bune prietene. In sensul ca eu stau , iar ea ma lasa sa stau cat vreau eu , sa legumizez in pat cu mark sloan sau derek shepherd , si apoi sa legumizez din nou gandindu-ma la cariera mea de viitor medic intern la seattle grace. Mda , comunic cu un serial . In pat toata ziua. Si apoi cand reusesc sa ma ridic din pat , ma gandesc ca ar trebui sa mai deschid cartea cu variante la mate , sau sa fac ceva la engleza , sau sa mai invat putina germana , sau sa-mi fac curaj sa pun unul din cd-urile alea de ecoute la franceza pentru ca mai am putin si dau bacu' , dar de fiecare freakin time , ma razgandesc si mai dau play la inca un episod. Sunt chiar curioasa , cand o sa termin seria asta ce fac? Seria urmatoare inca se mai filmeaza.
I'm a TV series addict. Si e mai rau decat daca eram a sleep addict sau sweets addict. Nici macar nu mananc decat daca e suspansul foarte mare in episod.
Tocmai am realizat ce fac dupa ce termin sezonul asta. Imi iau prison break. evident. si apoi o sa vreau sa vad OTH. Si Gossip Girl. Lost. Heroes. The 4400.Si ce mai e acum pe val? Scrubs. Private Practice. Si nici nu cred ca am timp sa ma uit la toate pentru ca intre timp trebuie sa am grija sa nu fiu declarata in coma sau mai stiu eu ce pentru ca viata mea sociala o sa devina inexistenta.
M-am vopsit roscat . Sunt roscata . si apoi mi-am indreptat parul ca sa seman cu o persoana fictiva. I'm a weirdo ain't I? Dar cel putin arat al naibii de bine , macar ca m-am dus si sa ma pensez si tanti de-acolo m-a pensat exact ca personajul fictiv. O sa devin si eu un personaj fictiv.
Dar cel putin nu-s moarta dupa un tip gay [ asta e cu directie. >:)totusi deocamdata mai am o viata sociala]
Being an addict sucks. But still , it's a wonderful , wonderful feeling. It's such a beautiful world in there. I'm an addict. Damn it. Can't help it.
Ma duc sa-mi cumpar o inghetata pana nu o iau razna.
Neaparat.

TTYL.
[ pe asta am invatat-o tot dintr-un TV series.]

Vant.

2009-06-21T21:18:00.004+03:00

Isi simtea buzele arse de soare si pielea ii mirosea placut a sare.
Adulmeca vantul cu ochii inchisi , privind in memorie sfarsitul unei alte zile. Se intreba, sau poate ca nu. Poate ca era o certitudine. Nu mai astepta nimic , poate era mai bine sa faca acel pas. Poate ca se va simti eliberata.
Isi trecu limba peste buzele aramii , cu gandul departe. Deschise ochii si privi marea. Era la fel ca data trecuta : nelinistita , tulburata. Dar mai presus de toate albastra si vie. Ii amintea de... Dar facu un efort sa nu-si mai aminteasca. Nu avea rost , pentru ce ? Memoria pastreaza mereu exact ce ai vrea sa uiti , tocmai pentru ca te straduiesti prea tare sa nu-ti mai amintesti.
Briza era inca placuta , calda , pastra vie amintirea verii , refuza intocmai ei sa se gandeasca la ziua de maine , la toamna . Toamna nu e doar un pastel e despartirea de mare , de viata colorata , de ... nu are rost. Mai bine ca vine toamna.
Pasii ei pe ponton la lumina lunii rasunau parca , in ecou surd cu valurile. Era locul in care putea sa gandeasca . Uneori murmura , cu voce ragusita , soapte neintelese decat de mare si de luna. Acolo era libera , inteleasa. Si acolo intr-o seara... Dar nu. Nu. Nu mai avea rost. Acum venea toamna , de ce sa mai...?
Razele de soare ii rasfirau parul roscat . Ochii ii scaparau de furie , apoi se imblanzira , clocoteau nehotarati. Cazu in genunchi secatuita. Dar de ce sa nu se gandeasca ? Poate ca era cel mai bun lucru care i se intamplase vreodata.
In una din serile acelea cu luna plina , cand izbutea cu greu sa se desparta de toti ceilalti care o voiau tot mai aproape , sa o sufoce cu vulgaritati , cu replici ieftine o cautau , o invitau la dans , o
haituiau , in zadar , atunci , crezand ca era singura , vorbea delirant marii. Tot atunci decisese ca e prea mult , ca nu suporta lumea in care trebuia sa traiasca parand vesela si mereu dispusa sa accepte invitatii peste invitatii , fiind o parte a lumii bune .
" Da am sa mi te dau tie... Tu stii ce-i cel mai bine , nu -i asa? Dar ia-ma , du-ma departe , arunca-ma , fa ce vrei cu mine , sunt numai a ta..."Intinse mainile , le ridica catre cer , privi oglindirea lunii in apa si vru sa faca un pas catre abis.
Dar ce avea sa faca maman? " Ah , Maman , Maman , tu nu te ai putea descurca fara mine..." Incepu sa planga si dorinta ei de a se darui marii i se paru prosteasca acum , cand stia cata nevoie avea Maman de ea si cat de mult o iubea Lidia , chiar si Lucian tinea la ea . Da , Maman nu avea cum sa reziste intrebarilor lui Lucian , iar Lidia ... Lidia voia sa fie ca ea. Nu putea sa o dezamageasca pe Lidia.
Lacrimi? Atunci sau acum? Nu. Niciodata , lacrimile erau prea patetice. Nu era dramatica , i se pareau goale , fara orgoliu , chiar dezgustatoare cele care plangeau in fata cuiva .Era poate vina tatalui ei , care intotdeauna cand era mica , o lasa sa planga numai daca primea o lovitura foarte puternica fizic , nu credea in lacrimi pe motive de moralitate. Jignirile erau pentru a intari , iar cei care plangeau cand se simteau jigniti erau niste lasi , sau mai degraba niste prefacuti. Ultima oara plansese in public la 4 ani , cand a fost prima si ultima oara cand tatal ei ii prezentase aceasta conceptie. Plangea rar si numai atunci cand se simtea disperata si fara cale de iesire dintr-o situatie , cand se simtea sufocata , captiva intr-o cusca in care se invartea de prea mult timp.
Nu , nu plansese in seara aceea. Avea poate ochii sticlosi , dar stralucitori , demni si plini de o hotarare infricosatoare .
"Mai tarziu , mai tarziu... Nu am sa-mi uit promisiunea".
Briza era parca mai rece atunci , in seara aceea , decat acum la apus. Se auzeau glasuri. Cativa turisti veneau galagiosi de la plaja. Ce ciudati ii pareau , asa , bine dispusi , alergand fara noima , strigandu-se incontinuu.

"Mircea ! Mircea ! Unde fugi?"
" Departe de tine , Cristina , unde as putea sa fug?"
Mircea vazu silueta alba impietrita si rochia fluturandu-i usor in vant si se opri brusc , asteptand-o pe Cristina.
" Ai vazut ?" sopti ea , discret , sa nu fie auzita de silueta , pierzandu-se in bratele lui Mircea , parca de frica de a nu fi la fel de singura ca ea.
" Da." zise el , grabind pasul si intelegandu-i dorul Cristinei , o saruta incet pe frunte cu gandul ca fantomatica aparitie isi va lua zborul , dar el nu avea nici timp , nici chef sa se implice.O avea pe Cristina.

Umbra nu se misca. Da , Mircea si Cristina. Ei nu intelegeau. Si ce daca? Nu era conceputa pentru a trai in deplina intelegere , sau pentru a fi inteleasa. De ce ar fi fost?
In aceea seara cu luna plina il cunoscuse. Facuse pasii de retragere , pentru a rupe juramantul facut marii si se lovise de el.
Era la fel de gol ca ea si avea aceeasi privire de piatra , neinduiosata si hotarata ca a ei. Tresarise usor , dar in prezenta unui strain se acoperi de puterea care o salva mereu din mainile urmaritorilor . Dar el nu parea ... Dar cine parea? Toti erau la fel. Uimiti , intorceau mereu capul , desi nu stiau de ce. Ii admirau ochii negri , prea intunecati pentru o fata asa dragalasa , spuneau cei curtenitori , femeile , atotstiutoare spuneau ca nu-i deloc dragalasa , ca se vede ca i o scorpie dupa cat de intunecata ii e privirea si ca tenul ii era prea matur. Dar cine era lumea? El , strainul din noapte ce voia , se credea special de indraznea sa o urmareasca?
" Nu te-am urmarit." raspunse el unei intrebari nerostite. " Nu te-ai fi aruncat."
"Cine esti tu?" intreba ea nerecunoscand in acel om acea privire si acea maniera de a fi.
" Nu sunt poate nimic din ceea ce stii. O puslama. Asta cred toti." spuse el ridicand usor din umeri cu un zambet aspru in colturile gurii. " Lucian te iubeste mai mult decat crezi. Mie imi spune mai multe decat voua . " Zambi din nou.
Obosi. Se aseza jos. Baiatul asta era bizar , straniu de atragator prin nedelicatetea lui . Cand se mutasera in casa de la mare , carase tuturor bagajele , cu exceptia ei , ca sa-i demonstreze ca o crede rasfatata si nedemna de tot ceea ce are. Se chinuise singura cu acel cufar urias pe scari , trezind-o pe mama ei si spunandu-i ca nu a vrut ea sa-i fie carat cufarul , din orgoliu si pentru a-i intoarce injosirea lui. Il vazuse suprins a doua zi cand aflase circumstantele in care aflase familie de intamplare. Dar el nu se lasase. Cu atat mai putin ea. Se injoseau si se suportau reciproc fara sa isi vorbeasca . Intr-una din zile mama ei ii propusese sa mearga insotita de el la piata , pentru ca el sa care , iar ea sa aleaga. L-ar fi putut umili , dar intorcandu-se si vazandu-i privirea ironica intelese ca ar fi fost castigul lui , ar fi demonstrat cat de slaba e , asa ca s-a uitat hotarata la mama ei si a spus "Pentru ce?Nu am nevoie de nimic."
Iar acum el era la doi pasi de ea , pe ponton. Pentru ce o urmarise?
" De ce nu vrei sa ceri ajutor , niciodata?"
"Pentru ca nu am nevoie , cu atat mai putin..."
" De la mine."
Lasara sa se scurga clipe lungi , apoi el cobori cu grija si se aseza langa ea . " Vezi luminile de acolo?"...

Ii povestise intreaga lui viata. Ea tacea , ascultand , fascinata. Deci existau si oameni care nu se complaceau in mizerie , vulgaritati , ascunsi in invelisuri neasteptate. A doua zi s-au intalnit din nou acolo , fara sa planuiasca . Si-a spus si ea povestea , poate chiar mai putin vesela ca a lui .
Zilele erau insa la fel. Nu isi schimbase insa felul in care il trata , desi uneori ii zambea de la fereastra la care picta . Avea ochi cenusii , patrunzatori , poate prea patrunzatori , zambea aspru si ironic si era atat de bronzat , incat isi pierdea nationalitatea , parea pur si simplu venit din desert.
Intr-o seara i se facu frig . El ii povestea despre tatal lui care pierise in razboi, privind furios, disperat marea. Se zgribuli si el intinse o mana protector. In el gasea un prieten , primul ei prieten , pe care il putea asculta fara sa fie plictisita de vorbe ieftine. Era o poveste , el insusi era o carte deschisa , cu file albe , neatinse ...
-...
- Ce-i? Te deranjeaza?
- Nu. Dar... Voiam sa stii ...Iti multumesc.
-... Vrei sa mergem?...
- Nu... Hai sa ne pierdem o data cu rasaritul...
Din departare se auzeau strigate... Se auzea o voce pe al caror buze era numele ei.
- E Luci... Lasa-l sa vina.
- Bine...
Se supuse si cand fratele ei veni gasindu si un loc cald in bratele ei , simti ca facuse ceva bine in seara aia. Desi stia ca el ar fi oprit-o.
- Mamica zice sa vii acasa. S-au certat , ea si taticu' , ziceau ca tu si el , ca nu te-a adus aici sa legi ... nu stiu ce sa legi. Ilinco? Tu ai sa te mariti cu omul ala?
Ea impietri.
- Ce om Luci?
- Mamica asa a zis . Ca nu da zes... zes... aia a ta pe orice zef..zefle.... Ah! Stii tu cum zice mamica... Ca te mariti cu nea Mavrodin. Nenea care mi-a adus jucarii si bomboane.
Deci voiau sa o marite cu omul ala pentru avere. Nu conta varsta sau ce isi dorea ea.
- Hai sa fugim...vino cu mine! il implora disperata.
Stia ca mama ei era hotarata sa ii gaseasca o "partida" buna si acum intelegea de ce mama ei o forta mereu sa fie asa politicoasa cand venea el la ceai si ii cumpara mereu rochii noi , de matase , cand ea le purta tot pe cele de in si de bumbac imediat ce pleca Mavrodin.
- Ilinco , nu pot. Mama e bolnava , unde o las? Daca o dau si pe ea afara?
- Nu mi esti prieten ....
- Dar Ilinco , tu nu intelegi? As vrea cu disperare sa nu te las... Iti promit Ilinco, iti promit , mai tarziu , mai tarziu...
- Promisiuni desarte marii...
Il lua pe Luci in brate , parca ii era mai drag ca oricand si fugi , fugi , fugi , fara sa priveasca in urma.

Azi , se implinea o luna. Nu se mai ducea la mare seara desi suferea in absenta valurilor care sa o tulbure si sa o impace. Privea pe fereastra catre ponton si el era mereu acolo , mereu asteptand-o.
Era un apus sangeriu. Mircea si Cristina isi pierdusera pasii in zare. Ei nu ii fusesera niciodata prieteni , erau doar dansatorii de la bal...

Cand ajunsese acasa mama ei era obosita de fericire.
- Ilinco , pe unde ai umblat? Vezi sa nu racesti , nu de alta dar... zambi ea.
- Ce maman , vrei sa ma mariti curand? replica ea taios. Ei bine , afla ca nu il iau pe Mavrodin oricat de mult l-ai iubi tu , daca il socotesti potrivit , marita-te dumneata cu el!
-Ilinco! Ce vorbe's astea?
Nu ii raspunse , urca in camera ei grabita , incuie usa si se lungi in pat prada unei tulburari vecine cu isteria. Tremura din toate incheieturile. Nu , nu se va marita cu Mavrodin . Nu era o idealista , stia ca nu se va marita neaparat din dragoste , dar Mavrodin era un mos bogat , burtos, care o voia pentru tineretea sa , dar si pentru zestre , stia cat era de zgarcit si ca nu ar fi luat-o doar pentru tinerete...Nu spera la un Luceafar venit din adancurile marii , se multumea ca orice Catalina , cu un Catalin , dar nu acesta era Catalin al ei. Poate ca era timpul sa implineasca promisiunea facuta marii.
Dar o obligara. In ziua cand ii spuse da , ca se va marita cu Mavdrodin, el nu mai astepta la ponton , iar in ziua urmatoare pleca impreuna cu mama lui , la niste rude de la tara spuneau ei. Isi luara la revedere cordial , iar el ii strecura un bilet in mana , in timp ce i-o saruta la fel de ceremonios.
- Sarut mainile , duduita , casa de piatra!
Deci asta ii dorea. Casa de piatra... Rupse biletul . Nu voia sa stie , nu ii era prieten . Si ea care crezuse ca il iubeste. Copila natanga... La urma urmei , el era baiatul bucataresei si nimic mai mult. Va avea un sot bogat care ii va face toate poftele , iar cand se va satura de el , isi va plati tributul marii. Nu-l iubise pe el . Nu avusese timp.

Acum , in zarea violet-portocalie ii vedea ochii aspri , stia ca se inselase. Ii era singurul prieten pierdut , poate Catalin , poate Luceafar. A doua zi era nunta . Isi va plati tributul acum. nu va astepta sa fie atinsa de acel om , caruia ii sticleau ochii , ca dupa un pahar in plus de vin mereu cand o vedea , nu va astepta. Ridica mainile , ca in acea seara , si gandindu-se la maman isi dadu seama ca era numai vina lui maman , iar Lidia stia si intelegea , iar Lucian , ii va explica Lidia , dar poate ca si el va intelege.
- Iata-ma iti platesc tributul promis!
Intinse mainile si voi sa plonjeze in valurile inspumate. Dar se impiedica de ceva. Deschise ochii.
- Ilinco , ti-am spus sa astepti , ce voiai sa faci? Ilinco , Ilinco , sopti el pierdut , realizand ca daca ar mai fi intarziat o singura secunda ar fi putut sa o piarda. Ilinco , sunt o puslama , dar fugi cu mine. Iti voi fi acelasi prieten , poate...
- Tu esti Luceafarul , tu nu esti Catalin. Tu nu esti Catalin ... se pierdu ea simtindu-i mirosul sarat de bronz .

O lua pe brate si goni in zare.

conflict.

2009-05-17T23:03:00.003+03:00

Am revenit. Aceeasi. Sau nu? Mai zbuciumata , mai constienta , mai alerta , dar aceeasi. Traiesc cu o noua intensitate aproape tulburatoare , ma sperie , imi place , nu stiu .
Nu as fi scris. Dar e prea intens sa nu scriu. Viata mea e aceeasi , monotona , acelasi Styx vesnic curgator , aceeasi negura , acelasi Hades. Dar ce se intampla cu mine? Nu inteleg unde e punctul de pornire , unde intriga pentru conflictele interioare de acum. Am ajuns deja la punctul culminant , il traiesc , nu stiu daca razbesc sa ajung la deznodamant , dar desfasurarea actiunii nu exista , exista doar o expozitiune si intriga , dar care? Fac anumite conexiuni , subconstient , un impuls Freudian imi spune ce e de vina , dar refuz sa l urmez pe firul logic al actiunii.
Sentimentul e prea nebunesc. Gnothi se auton. Pe firul asta merg acum , asta vreau , asta urmaresc , dar nu stiu daca o sa reusesc sa patrund acolo unde imi doresc. E usor sa ii cunosti pe ceilalti, e greu sa te cunosti pe tine.
Cel mai putin din lumea asta ma cunosc pe mine. Mi-e mai usor sa patrund sa vad ce vor ceilalti oameni sa para , ce-si doresc , desi ei nu-si dau seama de propriile dorinte , dar si eu ca si ei , nu-mi dau seama ce vreau eu. cine sunt eu. de ce eu. unde , cum si cand.
Parca tot ceea ce caut e sa devin supra-omul lui nietzsche , fara sa-mi dau seama ca nu voi reusi niciodata. Citeam in marquez ca omul atunci cand isi da seama ca e mic , atunci incearca sa creasca si cu cat creste , cu atat isi pare , lui insusi mai mic. Sat sapienti. Cu cat citesc , ma apropii de idealurile , de utopiile ce ma framanta zi de zi cu atat imi par mai departe eu de mine , ele de mine , lumea de mine.
Parca era usor sa explic asta. Parea simplu , credeam ca toti suntem la fel , ca avem aceleasi teluri , idealuri , stereotipii: ah , tinerii , sunt toti la fel energici , intensi si neintelesi. Depinde ce nu intelegi.
Eu vreau sa traiesc. Sa traiesc asa cum vreau , desi nu stiu cum vreau. Nu vreau sa regret nimic atunci cand imi voi aminti si stiu ca oricum nu o sa regret nimic , dar totusi incerc. Fantezista mi se pare incercarea unora de a savura timpul prea putin , de parca nu s-ar topi la fel de repede, orice am face.
A sosit momentul cand nu mai astept "sa ma fac mare" . Si cand te faci mare ce faci? Cand ai o cariera intunecata in fata , cand nu vezi decat ziua de maine , saptamana viitoare , vara , poate niste examene si apoi nimic? a fost nimic , mai erau multi ani , dar acum e nimic. nimic. orizonturi inguste , amurguri violete.
It's getting late my time is running out
No one special nothing lasting within sight
How should I stay calm when panic lies just ahead,
Everyone can see my youth hanging by a thread.

Am descoperit melodia intamplator. Dar ma defineste. Poate ca nu e prea tarziu , dar ce era mai bun a trecut. nu mai e. a zburat.

mi-aduc aminte de o carte pe care am citit-o prin clasa a 7a : unde se duce copilaria cand oamenii cresc mari?

Unde sa ma duc? Ce sa fac? nimeni nu-mi impune un termen, poate doar eu , timpul si eu din nou.

Ce caut? De ce?
Ma vreau pe mine inapoi , vreau olimpul , nu infernul. Dar cobor treptele lui Dante.

Lasciate ogne speranza voi ch'intrate.

I.

Rahaturi cotidiene bloggeresti

2009-04-28T21:51:00.002+03:00

Am citit pe site ul Cotidianul un articol foarte interesant despre blogurile din ziua de azi. Mai ales blogurile de liceu , din a caror categorie fac parte si eu , in mod evident. Articolul , destul de bine scris spunea niste chestii foarte adevarate.
din curiozitate , am citit niste articole de pe blogurile ale caror linkuri apareau pe site.
si am ramas profund scarbita. La dracu cu blogurile , eu il mai tin p-asta asa pentru cand ma apuca si n-am ce sa fac , dar sa te mai dai si mare destept cu el , hai lasa-ne.

iata : aici

DIN ACEASTA DESCRIERE NU FAC BAIETII DE TREABA. SA NU SE INTELEAGA GRESIT.EU AICI DUC O DISCUTIE CU UN PITIPONC IMAGINAR.

Ia lumineaza-ne tu fata , cum faci tu diferenta? Ca poate pitiponcii se cred de treaba si ei , ce le zici , faci selectie ca la auschwitz? Tu , hm , mergi , tu ai adidasi de la puma , eu nu , esti coco-puff-daddy pitziponc.

In concluzie, dragi pitiponci (am auzit si de termenul cocalar da mie imi place pitiponc) si pitipoance, ma bucur sa va stiu asa cum sunteti, macar am de ce sa rad si eu,right? Va urez o viata buna in continuare!

! ! ! NU AM ABSOLUT NIMIC CU BAIETII SI FETELE DE TREABA. AICI M`AM LUAT DE RATATII ROMANIEI. NU VREAU SA SE INTELEAGA GRESIT.SI DACA ESTE VREUN PITIPONC/PITIPOANCA CARE SA COMENTEZE, SA`I DEA DRUMU`. VA ASTEPT. GATA. LUCRURILE SUNT LAMURITE.

Complet lamurite fatha , wow , m-ai luminat complet. Ma simt asa , shtii tu , de park ash fi in dorobantzi la o cafea fatha sa vorbim shi noi despre shtii prostii aia , care nu s veritabili fatha , ne strica valoarea , dupa cum shtii fatha.

Aa. Bai , daca eu am un blog , macar recunosc ca e aproape de tot cacatu , da il tin , asa cum pastrez toate biletele pe care le gasesc ziua in ghiozdan cu gandul la revederea de douj'da ani. Plus ca am si ceva avantaje, n-are rost sa vorbim despre asta.

Ok , dar cand catalogam asa categoriile astea de pit"z"i , ne-am gandit oare vreodata ca fiecare dintre noi e mai mult sau mai put"z"in pit"z"i? Nu prea cred , but let's face it my dears:
Generatia noastra , generatia cu pit"z"iponci sau cocalari si pit"z"ipoance sau paras"h"ute , este o generatie formata in 99% din ratati. Ma refer mai ales la cei fix din generatia mea si cei un pic mai jos . Ii admir pe-aia care-s acum a 12 a aia sunt normali in procent de 60%.
Dar noi , oh , vai , dragii mei , suntem de cacat si in cacat.
Noi vom proteja mediul si vom schimba lumea? cum ? Chiulind sau copiind la teste?
Noi suntem aparatorii patriei si viitorul acestei tari , noi promovam valori si traditii cu tz .

Noi nu stie sa vorbeste bine romaneste , noi foloseste bloagele sa se dea mari ca noi stie cine e bucurenci si ca noi comunica cu mircea badea , noi are messenger si vorbeste codificat sa nu intelege boii de la conducere cand vorbeste noi la telefon: Cf , ba ? Bn, u? k, tre s'plec , ma grb. k, bye. Adevarul e ca noi estem o rasa inteligenta , viitorul acestei tari.

Hai mai da-o dracu cu prefacutul asta , ne intereseaza doar gloria personala , sa zica colegii vai ce tare e tipa/ tipu asta cu blog , scrie fain , are sanse mari sa ajunga undeva , ca sa ne felicite : vai fatha ce fain ai scris , mi-au dat lacrimile" si e valabil nu numai pentru liceeni , toti o facem pentru faima , nu stiu ce naiba ne mai dam ingeri acuma , cand suntem demoni din nastere.

Cacat , pitzipoance , cocalari , bloggeri , mult cacat din nou , cam asta e lumea de azi.

P.S ACEASTA POSTARE ESTE CA SA VEDETI CAT DE EGOISTA SI EGOCENTRICA SUNT SI CA SUNT MAI PITZIPOANCA CA ORICE PITZIPOANCA SI CA MA VREAU VEDETA TUTUROR BLOGURILOR ROMANESTI.

Bai ma lasi?

Hai pa.

Iulia.

Panica.

2009-04-22T20:59:00.002+03:00

Nu stiu daca ati constientizat vreodata cat de tare va sperie ceva. Pe unii ne sperie furnicile , paienjenii si alte insectute din astea mai paroase si cu multe picioare. Pe altii ii sperie vorbitul in public , pe altii ii sperie moartea.
Pe mine nu ma sperie vorbitul in public - prea rau. Ave Paul si LMT probabil.
Nu ma sperie moartea.
Nu ma mai sperie asa de rau nici insectele.
Dar mi-e frica sa nu o dau in bara. Ocaziile unice in viata au o chestie unica si anume ca sunt unice.:).
Am o astfel de ocazie in fata. Si sunt atat de panicata ca nu o sa reusesc , ca nu o sa mi se implineasca visul incat ma sufoc.
Dar , cand ma gandesc la posibilitatea implinirii visului meu ma sufoc pentru mai mult timp. Mi-e atat de frica , sperantele sunt atat de ciudate , nu stiu ce vreau si de ce nu stiu ce vreau .

Pur si simplu.

2009-04-15T21:20:00.003+03:00

Afara miroase a fum. Dar in casa mea miroase altfel. In casa mea miroase a prieteni , si-au lasat aroma in casa. E inca la fel de calda de ei, e inca proaspat. Doar eu am ramas in urma in propriul meu camin , dar nu ma deranjeaza atata timp cat stiu ca vor reveni , atata timp cat inca le mai simt prezenta in fiecare lucru care nu-i la locul lui prin casa.

M-am intors la Suskind, iar. M-am intors la Parfumul iar. Poate nu ati citit cartea , poate ati vazut doar filmul , poate nu ati vazut / citit , poate ar trebui sa faceti chestia asta. De ce? Pentru ca merita , pentru ca vezi anumite chestii intr o alta perspectiva.

Am realizat inca o data cat de dependenta sunt de mirosuri. Nu parfumuri , mirosuri.

Mirosul de piatra. Rece , rigid.

Mirosul aerului cand vine primavara.

Miros de toamna mucegaita.

Mirosul incins al tramvaielor.

Mirosul meu.

Mirosul tau.

Mirosul cafelei in diminetile de dupa.

Mirosul pamantului secetos.

Mirosul caietelor noi.

Mirosul mobilei de nuc.

Mirosul vietii.

Evident , obiectele , chestiile neinsufletite detin o putere mai mica de acaparare a simturilor noastre , chiar si petrolul si mobila noua nu miros la fel ca un om. Oamenii sunt mult mai palpabili, iar mirosurile nasc dorinte.

Ne simtim confortabil in patul nostru , tocmai pentru ca e imbibat de mirosul nostru uman. Cand intram in casa noastra detectam imediat orice miros strain , tocmai pentru ca nu e al nostru.

Dar , dat fiind ca nu rar impartim patul cu alte persoane , acel miros totodata familiar , este si scanteia care conduce spre mai mult. Ca o incheietura dezvelita in Orient. Ca un val desprins. Mirosurile se imbina si se dezbina energic. Capacitatea de a da de urma celei mai mici farame dintr-un tot unitar mirositor e unica. Cei ce diseca au atat avantaje cat si dezavantaje: poti da de urma celui mai ademenitor miros din lume... si ce faci atunci?
As putea spune ca stiu. Stiu ce am facut. am inspirat adanc , pentru totdeauna. Dar se uita o data cu amintirea propriu zisa a momentului. Nu suntem durabili , tocmai de aia unii isi doresc sa pastreze anumite mirosuri pentru eternitate.

Ca sa dau o definitie placerii pur si simplu de a fi : pat , lenjerie satinata , camasa de bumbac cu un miros masculin [ ales pe spranceana evident ] sau pur si simplu o camasa barbateasca. [ P.S valabil numai pentru fete sau ... gay? ].

Simturile si instinctele , nu ratiunea ar trebui sa ne ghideze de multe ori.

Bumbac , cafea , alintaroma , miros de zori , amiaza incinsa , apusuri insorite , praf in vant , costinesti , zapada inghetata , becuri stinse , maini impletite si piele fina , indragostitii din curtea scolii , frunza din dudul bunicii , zgomotul motocicletelelor pe autostrada , intalniri in fum , prima seara de revelion fara parinti ,
zmeura dintre buzele tale , ploaia marunta de la malul marii , primul nostru sarut , scoica din valuri gasita de tine la 6 ani , tipa care ti-a zambit dubios in tramvai , bucuresti , cortul de pe propriul nostru munte .
Miros toate , au o amprenta olfactiva.
Am pierdut deja ce voiam sa pastrez in seara asta viu. Se pierd mai usor decat as fi crezut , dar exista si posibilitatea de a ramane eu in urma. Sa denaturez orice obiect prin parfumul meu. Si ah , Suskind , daca as avea ocazia lui Jean Baptiste , probabil ca as exploata-o fara sa ucid , pentru ca imi place palpabilul , sunt mediocra , evident parte a umanului , nu as putea sa ucid fara regretul ca as fi putut sa ating acea piele , sa ma imbat cu viata din spatele parfumului. Si daca parfumul nu imi mai place? N-ar fi pur si simplu incorect sa ucid? Nu urmaresc obtinerea parfumului care sa-mi ofere atotputernicia asupra rasei din care fac parte , asa cum nu dispun de un nas suficient de bun pentru asa ceva.
Pf. Fantezii. 16 , infinit. Sa ma bucur si sa traiesc . Tactilul e urmarea olfactivului. Nu ma pot abtine . E ca o ciocolata cu prea mult cacao.
Noapte buna.

M.L.

Eventual Paste Fericit !

Fuse , fuse si se duse.

2009-04-07T23:59:00.002+03:00

Mda. A trecut si asta. Adica a fost , a trecut , finito , gata. Done.
Dobje , cum ar zice polonezul.
Schimb de experienta pe limba franceza in Polonia s-a numit ce am facut eu saptamana trecuta.
de fapt , a fost un fel de excursie in Budapesta [ podul cu lanturi o sa ramana pe vecie in vocabularul nostru ] , Polonia [ unde as putea sa mentionez mandria orasului in care am stat , un parc imens , mai mare ca central park-ul din new york , auschwitz - birkenau - without any other comments - si cracovia si castelul wawel - cu ocazia asta am aflat de unde si de ce se numesc dulciurile de la wawel asa - ]si in cele din urma Viena unde am vazut cele mai importante monumente - turnul dunarii de la departare , pagoda sichouan , restaurant chinezesc si cladirea onu [ numa de ghizi tampiti am avut parte] .
In ceea ce priveste franceza ... Sigur :-@ . Decat daca engleza nu se numeste mai nou franceza , atunci noi cu siguranta nu am avut un schimb de experienta in care sa vorbim in franceza.
Concluzia : o sa i nenorocim pe ei cand vin la noi doar pentru ca ne-au tarat in fiecare zi cate 5-6 kilometri pe jos , ca sa vedem cine stie ce chestie partial interesanta , acum stim mai multe despre istoria orasului chorzow [ care nu , nu se citeste asa , ci hojuv , n am habar de ce ] , decat stiau chiar si ei.
Cuvintele de la baza experientei au fost " on y va " , aproape singurele in franceza , daca nu punem la socoteala ghida din auschwitz si din castelul wawel .
All in all , fuse fain di tat. am avut o partenera de schimb foarte draguta , cam nebuna , un fel de copie poloneza a mea , am avut ocazia sa vad locuri care nici prin gand nu mi ar fi dat ca le voi vizita vreodata .
more info here : http://en.auschwitz.org.pl/m/
Nu vreau sa dau detalii , desi asta a fost partea pe care am apreciat-o cel mai mult. Sentimentele de acolo nu pot fi comparate cu nimic in lume. Constiinta ca acolo a fost cel mai mare lagar de concetrare , ca a insemnat moartea a milioane de oameni nevinovati si doar vederea fotografiilor a o parte din oamenii de acolo si a chinurilor la care au fost supusi a fost... Va ramane mereu ca
ceva de nedescris.

Ma duc sa dorm , abia ce am recuperat drumul de intoarcere in tara [ valorificat in ore de nesomn ].

Noapte buna.
Iulia

Losing control.

2009-03-22T23:55:00.003+02:00

It's unbelievable and it feels all over my skin.
It's almost like a touch. Like an image on a VCR that you keep playing over and over again and again . Just that it's a feeling. A look . There are so many memories , so many things we shared with others , so many things we would love to repeat , just that it's not possible in real world , but there are so many things that you can do inside your mind that it becomes painful, playing that VCR over and over again. It would be better to let it go , but when you discover that thing that suits your needs and you are perfectly conscious that it cannot be yours just because it's only one and it's already taken , you cannot act rationally.
And it's even harder to be aware of it. I mean , if I were sort of insane , not realising in which kind of shit I am getting in , it would be teoretically Ok. But , as I am not sort of insane , or at least that's what I like to think , I am realising perfectly what kind of shit I am getting in , iI am totally aware of what a big mistake I am doing. And still , I am not stopping , thing which is probably due to some kind of insanity in an incipient phase.
So repeating the VCR , being aware of it being wrong it's all upside down and I just can't help it.
I felt some sort of change in myself long ago and I have to be grateful for it to some people but I can't get to the point to understand the perception of others of my own change.Well , it's nice , I was surprised myself how fine it is to be popular and quite famous and knowing people that others would die to know , doing things for which others consider you special , but it's not enough. Never enough.
I am never satisfied. I am also aware that I am an exception for my generation , at least in my highschool , but still I am not ... what I want from myself. Being part of the stream is wrong but being against is also wrong. I feel I have no connection with school , there is no bond , I see no point in attending all those classes. Knowing better is depressing. Knowing that I am not the peak , but the bottom of the hill it feels wrong. Ashin Sopaka , a budhist monk , told me the other day that you should never quit you trial to conquer mount everest. But mount Everest seems to be growing and I seem to never achieve any check point in its climbing. Should I give up ? What if I can't? What if I am so into this I just can't give up right now? What if I know that the thing , that prize which is taken, is up there? I want it , I yearn to have it and still know I can't achieve it in some ways but I possibly can in others .
I need to find myself. And I can only find myself in unimportant , irrelevant actions which bring me closer to some check point on Everest , but the check point seems to be far away.
And the prize , oh the prize . It's helping me. The prize is helping me to reach it. It's an electric bound and sometimes when I look up and I can distinguish it and i can almost feel its gaze upon me , I feel as if I am shattered into 1000 pieces and then reborn . But still , the prize does not know it's going up , it's just something like the lottery , week after week growing and growing. Growing and slipping away.
I feel the need to escape all this , to leave it all behind and rediscover myself. Forget about the prize , the world, to reinvent myself. But still , I permanently have its sight in my view and I can't forget it. It's constantly fresh and constantly renewing.
it's firstly blank , then surprised , then electric , then constant. Neverevending.

But you know , I'm being stereotypical right now , but
it's just so typically me , that i shouldn't have a doubt that it's gonna go , gonna vanish into thin air.
But still , there's that what if. Wondering what it would have been like or even how it would be like. And I'm curious if just reaching the prize for one day would satisfy me. And would the prize be satisfied with its new , one-day owner?
So many questions. But , hell , we're only human , there's no time to answer it.
At least it keeps my head busy from all sorts of other crap.
Uh, I'm being messy about writing again but so what? It's already some sort of personal diary right here so there's no need in hiding.

and uh , i need some coffee , or some tea or something.

Good night ,

Iulia

bucuresti.

2009-03-21T16:18:00.002+02:00

bucuresti. bucuresti . bucuresti.
Mi se pare genial orasul asta , asa aglomerat cum e. mi se pare ca e incredibil ca la cat de mare e te poti intalni din greseala cu oameni pe care nu i ai mai vazut de foarte mult timp. mi se pare genial ca sunt atatea evenimente la care poti participa , atatea chestii de facut , tot timpul e ceva.

Sunt foarte fericita . Ma simt asa de fiecare data cand ma duc la bucuresti.cu atat mai mult cand plec singura , petrec si o noapte acolo si reusesc sa si revad prieteni pe care nu i am mai vazut de mult. Mi se pare genial , chiar vorbind cu un prieten despre bucuresti , am sesizat , ca asa mare cum e , imens , aglomerat , ai cele mai mari sanse sa te intalnesti cu cineva decat oriunde altundeva. Asta mi aduce aminte cum m-am intalnit la mare cu o prietena , fara sa stiu ca va fi acolo. Trecem peste.

Carturesti. Doamne. Este unul din locurile de pe aceasta planeta unde as putea sa traiesc. am zis eu ceva mai demult ca as putea sa traiesc pe o banca in starometska din praga , pe o banca din gara din budapesta , acum am decretat ca as putea sa traiesc la carturesti. Ah si am decis ca daca as putea sa am ceva pe lumea asta , daca as gasi pestisorul de aur , i-as cere sa mi dea toate cartile din lume si inca ceva , dar nu-mi aduc aminte.:D E pentru prima oara cand ma abtin de la cumparatul unei carti si regret , dar o sa merg acolo intentionat , doar pentru a gasi ceva . E genial , pur si simplu genial.

ma atrage orasul , mai ales centrul vechi , totul este superb. Desi am dormit undeva in giulesti , langa calea ferata , tot sunt fascinata de oras. Gara de nord iti da un chef din asta urias de a pleca cu trenul undeva departe. Magheru e ... foarte interesant mai ales pentru cei interesati de sex shopuri. Magheru e organizat astfel:
Sex shop
mc donald's
kfc
sex shop
carturesti
mihai albu
sex shop
chanel/louis vuitton/ceva de genu
sex shop.
Nu inteleg organizarea asta , dar probabil ca are ea un rost. oamenii probabil au nevoie.Ma depaseste.
Centrul ceh e foarte dragut , one world ul de anul asta are niste filme extraordinare , din care eu nu am vazut si nu cred ca o sa am ocazia sa vad prea multe.
TNB si futu-i scurtii , aka future shorts , e un vis implinit. A fost foarte tare , desi m-am intors imbibata in fum acasa ,sunt asa poleita , trasa in fum de tigara si cu vederea cam slaba si auzul cam la fel de slab dupa sesiunea de filme romanesti facute la unatc in 70-80.

Va sugerez sa va abonati la futureshorts pe youtube. au niste filmulete comice si in acelasi timp geniale.

Eu am avut o zi si o noaptea magnifica , glorioasa , dar voi?
Plec pe traseul budapesta - katowice-viena saptamana viitoare si abia astept.
Ma incarc cu energie pozitiva.

E primavara , e frumos, e viata.

Ma gandesc.1.01.

2009-03-19T01:01:00.004+02:00

E pur si simplu 1 si un minut.
Iar eu ma gandesc.
Ma gandesc la toate pozele in care arati oribil , dar care tie iti plac. Ma gandesc la toate pozele in care esti pur si simplu un semizeu dar nu iti dai seama.
Ma gandesc la toate fetele care mor dupa tine , asa cum am fost si eu , inocenta , plina de speranta si apoi ma gandesc la tine , cum am ajuns sa te cunosc , cum am ajuns sa nu stiu nimic despre tine si totodata totul. Ma gandesc la timiditatea ta pe care incerci sa o invingi fara sa reusesti.
Ma gandesc la stangacia cu care ne salutam mereu pentru ca nu stim cum sa ne comportam unul cu celalalt pentru ca nu stim ce se intampla de fapt.
Ma gandesc la faptul ca poate ar trebui sa am eu curaj , dar n-ar fi prima oara , n-ai fi tu primul si n-ar fi primul meu esec.
Ma gandesc la toate privirile pe care le arunc pe geam in speranta ca te voi zari , ca voi descifra ceva , dar e nimic , caci nu apari , iar daca apari esti la fel de indescifrabil.
Ma gandesc la toate privirile pe care stiu ca le arunci atunci cand nu ma uit eu. Ma gandesc la motivele tale.
Ma gandesc la faptul ca nu e tocmai un inceput si totusi ar fi fost mai bine sa fie un inceput. Ma gandesc daca numarul 3 are intr-adevar o simbolistica si in viata reala.
Ma gandesc ca de data asta nu mai e la fel. Ma gandesc la faptul ca nu mai cred in tine , nu te mai vreau , nu vreau decat sa te fac sa suferi , dar totusi te vreau pentru mine.
Ma gandesc la ce vreau de fapt. Sa iti ofer pe o tava aurita exact ce mi-ai dat si tu mie: sperante si iluzii desarte , sfaramate ? Sau sa te iert? Sau sa uit pur si simplu?
Ma gandesc la ce vrei tu de fapt. Vrei sa ma amagesti din nou? Am sarit peste stadii deja. Nu mai cred , nu ezit sa nu cred , doar ca exista speranta ca o sa ma surprinzi. Numai ca deja vine ora la care e prea tarziu , tu inca eziti , iar eu inca astept sa ma surprinzi desi stiu ca e in zadar.
Ma gandesc la faptul ca nu am mentionat nici unul nimic despre ce s-a intamplat de fapt. Poate ca nici unul nu vrea sa recunoasca , dar poate ca ar trebui sa te disculpi si sa nu lasi lucrurile sa para banale , pentru ca oricat de banale ar fi , oricum sunt complicate si accidentele nu isi au rostul aici , intre noi.

Ma gandesc ca e tarziu , ca e noapte si ca eu astept lumina zorilor. Dar soarele rasare la ora 7 pentru mine si e de-abia 1.01. Si daca ar fi 1.02 timpul ar sari apoi mai repede pana la 1.14 , apoi 2.53 si s-ar face 7. Si atunci , mi-as da ultima suflare cu implinirea ca lumina zorilor m-a atins .

Ma gandesc ca poate si pentru tine e noapte. Dar poate ca tu mai ai de asteptat. Poate ca tu nu astepti lumina zorilor. Poate ca tu nu vrei sa sari de la 1.01. Poate tu astepti amurgul ca sa traiesti. Poate ca atunci cand eu dispar , tu incepi sa existi.

Poate ca nu e menit sa fie . Dar daca.... Si cum aflam? Cum aflam?Cum aflam?
We have to let it out. Let it out , get rid of the hell inside.

Poate ca ar trebui sa tipam. Sa ne eliberam.

Dar poate ca e doar 1.01 si timpul sta in loc in asteptarea zorilor sau a amurgului.

Iulia

Rootless tree

2009-03-17T23:28:00.001+02:00

So fuck you, fuck you, fuck you
And all we've been through
I said leave it, leave it, leave it
It's nothing to you
And if you hate me, hate me, hate me
Then hate me so good that you can let me out
Let me out of this hell when you're around
Let me out, let me out,
Let me out of this hell when you're around
Let me out, let me out

Damien Rice.

When you simply don't know.
When you simply can't feel.
When you simply don't know what to do .
When you're barely awake but you can feel your heart beating.
When you don't know nothing about your feelings and pretend to know
it all.
When you ask shyness to learn you all about courage.
When you are laced in doubts and you wish you weren't.

When you just regret you aren't able to be the superhero she needs.
When you just know you're just too late.
When you wish it weren't so.

When you decide to do something.
Turn to Damien Rice.
Ask him to do your work.

Night,
Julia

Fara timp si fara chef.

2009-03-10T23:10:00.003+02:00

timpul nu mai are nici o valoare.
Timpul inseamna nimic. Se pare ca fac prea multe in prea putin timp si prea putine in prea mult timp. Am o mie de ganduri , de idei , de initiative si prea putin timp si prea putin sprijin ca sa reusesc sa fac ceva.
E enervant.
As putea sa fac atat de mult. Mi se pare ca traiesc intr-o permanenta vacanta obositoare care nu ma ajuta la absolut nimic. Mereu dupa week enduri imi vine sa intreb pe cineva cum a fost in vacanta , dar imi dau seama ca decat eu nu fac mai nimic in week end. Ca restul lumii face macar o tema , macar ceva.
Eu. Eu citesc. Prea mult. Prea tot. Nu conteaza la ce ora ma culc [ de obicei la 3-4 si ma trezesc obligatoriu la 8 in zilele saptamanii. ] . Devorez. Recent am citit Eliade , Shakespeare , o serie foarte celebra zilele astea - Twilight- evident , some Garcia Marquez , a little bit of Lawrence si cate o poezie mai faina , pe care o recitesc din cand in cand , pur si simplu.
Si acum realizez ca de fapt , timpul nu-mi permite sa stau si sa scriu pe blog.

O noapte buna,
Si spor in lupta cu timpul
Va urez

Iulia

Zambete in asfintit.

2009-02-28T22:09:00.002+02:00

Zilele astea. Ah da , zilele astea au fost frumoase. Calde si primitoare si simpatice.
Mie imi plac zilele astea cand nu e nici iarna nici primavara , e undeva la mijloc , e marcat oarecum sfarsitul unei perioade si inceputul unei alteia , asa cum e si asfintitul .
Am avut ieri ceva ce imi doream de multa vreme , o victorie , care m-a facut sa ma simt foarte bine , atat de bine incat , in comparatie cu cei care nu avusesera rezultate atat de bune eu aratam zici ca luasem viagra , sau varianta feminina pentru viagra , or let's just say i was kind of high... Ah , gustul victoriei e fain. Fain de tot. Bucuria de ieri era un fel de euforie a oboselii acumulate peste zi. Acum e un fel de triumf malitios pe care multa lume il dorea , pe care multi nu il credeau posibil.
Lumea in jurul meu imbatraneste. O buna prietena a implinit azi 17 ani [ doamne ce tanara , frumoasa , sexi si modesta sunt ] , a fost fain la petrecerea ei... Interesant de asemenea. Am realizat ca imi cunosc o alta prietena atat de bine incat ne intelegem din priviri. It was kinda nice. Dar nu pot sa nu ma gandesc ca o sa am ajung si eu la varsta asta , desi mai e pana atunci. E scary in some way or another. Inseamna clasa a-11-a , inseamna chh un an pana la majorat , chestii din astea. In 2 words: it sucks.
Dar imi place ca am din nou o stare euforica. Sunt asa pasiva la toate rautatile [ cel putin asa las impresia] , zambesc [ malitios , provocator si misterios ] , ma ascund in umbra lasata de asfintit,
merg si observ , privesc , inteleg. Exist. Dar existenta mea a devenit mai intensa. Invat sa traiesc si invat sa traiesc asa cum trebuie, mai intens decat am trait pana acum. Nu vreau sa las timpul sa treaca pe langa mine , desi mi-as dori sa-l pot opri in loc. Macar din punctul de vedere al fizicului [ nu vreau sa am riduri si sa ma mai maturizez.]. E super. 17 e ceva , hmm . Interesant. Dar eu am 16 ani , uneori ma intreb cati ani am , am ramas cu senzatia aia puternica de la 15 si nu cred ca o sa pot trece peste. Imbatraesc , simpatic , frumos , dar imbatranesc. si zambesc trecatorilor ca sa-i fac sa inteleaga ca nu conteaza varsta , conteaza cum am ajuns acolo.
To quote myself: We have to smile. To smile with all our hearts. To smile with our souls not only with our lips.

well , life is simply surprising and impossible is actually nothing.

Cand.

2009-02-24T22:28:00.003+02:00

Cand tramvaiul e aproape gol si oamenii privesc nepasatori pe drum.
Cand soselele isi opresc mersul pentru ca nu mai e nimeni acolo .
Cand amurgul e rosu si iti goleste si umple gandul in acelasi timp.
Cand nu e nimeni sa priveasca rasaritul pe plaja in afara de tine.
Cand acordurile unei melodii sunt goale.
Cand pustiul e plin de tacere .
Cand un gol poate umple si sa acapareze o inima.
Cand nimeni nu e nicaieri , niciunde , deloc.
Cand zarile sunt goale.
Cand nimic nu e aievea.
Cand toate granitele si timpul , dispar impreuna.
Cand din lume nu ramane o pulbere de vant.

Atunci , doar atunci , o sa apara cineva , o sa te ia prin surprindere si o sa te duca acolo unde zarile sunt vesnic rosii , pe plaja unde e vesnic rasarit , in locul unde timpul dispare si nu mai ramane decat umbra unui vis trait de amandoi.

Droguri si alte lumi.

2009-02-24T21:36:00.003+02:00

Am regasit analogia mea cu iubirea si drogurile intamplator , intr-o carte pe care o citesc acum. Am sa ma feresc sa ofer detalii despre carte pentru ca o sa ma credeti nebuna obsedata ceea ce
probabil ca sunt dar nu vreau sa recunosc. Din cauza cartii care contine oaresce povesti si elemente fantastice , m-am intrebat cum e mai frumoasa lumea noastra , asa simpla , fara magie si fara farmec , sau ar fi mai bine sa avem creaturi mitice inconjurandu-ne intr-un mod cel putin periculos la fiecare pas pe care il facem?
As vrea sa traiesc intr-o lume cu Sf. Duminica daca e sa o luam cu inceputul inceputurilor , intr-o lume ca cele din povesti. Ma gandeam , in mod realist , zic eu , la J.K.R si Harry Potter . Femeia aia ori a avut o viziune puternica , ori a fost frustrata ca si mine de absenta magiei , ori si-a dat seama ce strategie de marketing perfecta ar fi : sa le oferi oamenilor o lume pe care nu o pot avea decat prin intermediul cartilor. Tin minte din anii trecuti ca eram oarecum socata de parintii colegelor mele care citeau Harry Potter [ probabil pentru ca ai mei abia citesc ziarele pe care le cumpara pentru cartile mele de la Adevarul ] , dar acum am inteles ca si ei cautau aceeasi lume fantastica in care noi , cei mai mici , tot ne mai puneam sperante ca ar exista. Ar fi extraordinar , ar fi superb , ar fi grozav sa putem sa traim in astfel de lumi , poate si de asta ne plac atat de tare filmele si cartile cu ceea ce nu putem avea. Este si asta o explicatie posibila pentru succesul Harry Potter , Dracula [ de Bram Stoker ] , Superman , Spiderman si alti eroi de astia gen Hulk&co , recentul Twilight si lista poate continua , binenteles.
Eu asta vreau. Vreau sa ma transform . Vreau sa am niste capacitati din astea care s-au mai pomenit pe la noi [ gen clarviziuni & co ] , dar in care niciodata nu am crezut , probabil pentru
ca nu au fost la comanda mea. Vreau sa ma opresc din speranta ca undeva , exista creaturi mitice si chestii de genul asta , dar nu pot. Pur si simplu.
Ma socheaza gandul ca sunt atat de patrunsa in cartile astea incat o sa fie o atat de brusca revenire la realitate, asa cum e mereu cand ma opresc din citit. Am senzatia aia pe care o aveam cand aveam vreo... habar nu am , cand citeam harry potter si mi-era frica de momentul ultimului rand din ultima carte. Dar am supravietuit. Acum e altfel , e un alt fel de carte , e un alt fel de noutate , e altceva. Ma doare capul si privesc in jurul meu fara sa vad si totul cred ca se trage dintr-o oarecare abstinenta si frustrare , nu am de gand sa neg chestii de genul asta , intrucat am remarcat ca persoanele care au pe cineva au mai putine sanse sa fie atat de grav mental afectate ca mine.
nu mai pot sa rezist scriind fara sa citesc , asa ca ma retrag in lumea mea.

Juju

Leapsa de la Ralu

2009-02-18T23:37:00.003+02:00

Deci , cum sta treaba :
Go to the 4th folder in your computer where you
store your pictures. Pick the 4th picture in that folder.
Explain the picture. Tag 4 people to do the same.

Poza este :
D:\coliva de sf andrei\SANY0004

Ce reprezinta?
Pai , draga noastra profa de religie a facut coliva de
Sf Andrei , iar aici sunt cateva din colegele mele [ care
nu prea au ce manca asa , acasa , de obicei ] , care se
bateau pe coliva , fix pe banca mea. Tin sa precizez
ca doar in clasa a9a se intamplau astfel de chestii ,
acum au inceput sa mai manance si acasa :)). Persoanele
din poza sunt de la dreapta la stanga : Biscu , Cristiana ,
Ana , Iuliana . Cristiana era cea mai nesatula din cate
se poate vedea :)).

Eram si eu candva boboaca. Acum sunt tare batrana...

Leapsa o sa o dau la 4 persoane imediat ce gasesc cele 4
persoane potrivite [ sau persoane care sa aiba blog si sa nu
fie oameni care nu ma cunosc gen Bucurenci :)) ]

Noapte buna!

Valentin. Sf Valentin.

2009-02-13T22:45:00.002+02:00

Mda , sarbatoare tipic americaneasca if you ask me,
sarbatoare cu ocazie de deprimare si de cheltuit bani
pe tot felul de prostii.
Mda , anii trecuti eram oarecum afectata , acum am
devenit nationalista. Dragobetele sunt mult mai faine,
ca traditie si idee.
  Exista multe subcategorii de oameni , care de obicei
se incadreaza in 3 mari categorii:
  1. siroposii care si vand casa sa cumpere ceva iubirii
vietii lor
  2. pragmaticii carora fie nu le place idea de sf valentin ,
fie cumpara ceva simbolic , fie considera fiecare zi
un potential sf valentin .

Eu sunt pragmatica si ma incadrez in subcategoria celor
carora nu le place sf valentin , considera fiecare zi un sf
valentin in care se poate cumpara ceva simbolic si nu
inteleg rostul tampeniilor de genu.
Da , mi s-ar putea reprosa ca nu stiu farmecul si toate
chestiile astea siropoase , ca n am fost cu cineva si bla
bla bla-uri de genu , dar de ce sa ne sufocam cu tampenii
de astea? Am auzit recent de un cuplu care se potriveste
asa cum se potriveste mama cu cif ul [ e alergica si face un
fel de iritatie la el ] , iar ea nu stie ce sa-i cumpere de
ziua de 14 , iar el nu stie cum sa o mai evite , ca dovada ca
iubeste o sticla de cif mai tare decat o iubeste pe ea .Cel
putin cif-ul ii spala vasele si nu-l da colegul/a de apartament
afara.
Mi-am adus aminte de o poveste de acum 2-3 luni cand
zambeam pe una din bancile scolii si visam cu ochii deschisi
la luna februarie in care urmau sa se intample anumite
chestii , niste plecari la munte , niste zile de pomina , dar
din pacate nu s-au mai intamplat.
  Nimic nu e special pentru ca totul e la fel de special.
Am ajuns sa iubesc liceul atat de tare incat mi-e frica de
ziua in care o sa vina rezultatele de la bac si o sa trebuiasca
sa l parasesc asa pentru totdeauna si sa nu ma mai intorc
niciodata ca eleva acolo. Ma simt batrana , dar fericita.
  E fain , fain , fain. Abia astept vara , abia astept totul ,
abia-mi astept viata.

Cat despre sfantul valentin , eu prefer dragobetele.

Iulia

Cum a inceput.

2009-02-04T20:12:00.002+02:00

Ieri m-am intalnit cu Doamna Raducanu in drum spre
Ancuta . M-a intrebat cum imi place cu ea si i-am zis ca
e ca pe vremuri. Venise pana la liceu ca sa-si o autorizatie
pentru gradinita.
Pe masura ce vorbeam cu ea am realizat ca redeveneam
acelasi om de acum 12 ani cand am vazut-o prima oara.
Planul mamei era sa merg in grupa de la ora 12 pentru ca
acolo era si Octav si aveam sa fim impreuna , plus ca ma
trezeam si mai tarziu. Dar eu nu am vrut. Am vrut-o pe
doamna Raducanu pentru ca imi era frica de doamna
Corneanu chiar daca ei ii placea de mine si ma intreba mereu
ce fac dupa ce am apucat sa ne cunoastem un pic si a
inteles ca Octav era varul meu.
  Am inceput sa ma trezesc in fiecare dimineata la 7 , 7 si
ceva si la 8 si 10 maxim eram asezata la masa aia lunga cu
scaunele cu spatar pe masura unor pici ca noi , care aveau
niste huse verzi sau crem pe care le spalau vara in curte.
   In spatele mesei erau mai multe dulapuri cu niste
masinute mici de calcat care nu ni le dadeau decat la ocazii
speciale , cum ar fi de 1 martie. Mai erau si niste panouri
cu personaje din povesti , am si o poza facuta vara cu
Alba-ca-Zapada in spatele meu. M am bucurat atunci
ca nu mi au pozat genunchii pentru ca alergasem in curte
si cazusem si-mi rupsesem dress-urile si a trebuit sa tin
o papiota in gura cat mama mi-a cusut cu atentie si
mustrandu ma incontinuu profitand de papiota din
gura mea ciorapeii care mai erau si noi , pe deasupra.
    Intr-un an de 1 martie , Ionut mi-a dat un martisor ,
iar eu i-am multumit. Luminita , care era un fel de
asistenta a doamnei Raducanu mi-a zis sa-l pup.
Oarecum voiam sa vad care e reactia lui [ de pe atunci
studiam ] , dar mi-era in mod evident rusine. L-am
pupat din mai marea rusine catre Luminita si apoi am
sesizat ca el era mai rosu decat snurul de la martisor.
Tin minte ca era o potcoava. Cand eram in grupa mare
am vrut sa-l fac gelos pe Ionut cu Andu. Mie imi placea
de Andu , pentru ca unchii lui locuiau in spatele casei
in care stateam atunci cu bunicii si mai vorbisem
cu el cu ocaziile alea. L-am rugat pe Andu sa ma ia
in brate cand venea Ionut , dupa ce trimisesem
pe cineva in prealabil dupa el sa ii spuna ca il chem.
Ionut a venit , s-a inrosit si s-a uitat urat la Andu si
apoi a plecat cu demnitate. Ma simteam ca o mare
cuceritoare si eram fericita ca-l facusem gelos pe
Ionut. Am crezut ca asta a fost tot si ce amuzant
fusese! De fapt , la sfarsitul zilei s-au intors amandoi
cu bulina albastra acasa pentru ca Ionut i-a dat un
pumn lui Andu in camera in care tineam pantofii , un
fel de hol inainte de sala principala. Andu a facut pe
victima si a chemat-o pe Luminita, apoi , in sala ,
Andu i-a tras scaunul lui Ionut , iar Ionut a
chemat-o si el pe Luminita. Eu am fost singura care
a plecat acasa cu buline rosii.
  A fost o zi in ultimul an cand am fost decat 4 toata
ziua. Ploua torential si cand am ajuns acolo , eram singura.
Apoi a mai venit Costin , Andra si cred ca si Ionut. Ne-au
lasat sa ne jucam toata ziua si cu toate jucariile , aveam
de unde alege. A fost una dintre cele mai fericite zile.
  Undeva pe un perete , langa locul meu obisnuit erau
doua traistute in care tineau cartile cu povesti. Erau o
adevarata fascinatie pentru mine, mereu mi-am dorit
sa le pot atinge , macar pentru cateva secunde , sa le pot
citi si eu , dar mi-era prea rusine sa cer. In clasa I m-am
intors intr-o zi sa o vad pe doamna Raducanu si mi-a
oferit chiar ea privilegiul de a citi cartile acelea.
  Eram suparata pentru ca nu ma lasa sa iau mai mult de 3
buline rosii pe zi . Si pentru ca nu puteam sa citesc cartile
alea. Pentru ca acasa ii scriam mamei declaratii de dragoste
si la Telega citeam Ion Creanga mereu , iar acolo nu puteam
sa arat ca stiu sa fac toate astea. Si nu a fost singurul loc , in
care am patit asa, dar toate la timpul lor.
  Am cunoscut-o si pe fata Doamnei Raducanu. Era o fata inalta
si slaba , nesuferita , dar care parea sa fie tare apreciata de
adulti in general , in special de mama mea. Era studenta la facultatea
de litere si se pregatea sa devina profesoara de engleza.
   Mama ei , ne invatasem cate putin din ce prinsese de la fata ei.
Ne punea sa ne ridicam in picioare , ne invatase sa ne spunem numele
si varsta si alte nimicuri.
   Intr-o dimineata de 6 decembrie stateam in pat cu un nou set
de carioci si o rata care canta imnul frantei. Mama m-a intrebat
daca vreau sa invat engleza . I-am spus ca da , desi nu pricepeam
prea bine ce presupune asta , cel putin asa cred. Aveam 5 ani pe
atunci. Mi-a zis bine, de saptamana viitoare mergi la Ancuta , fata
doamnei Raducanu.
  Parea un vis urat. Ancuta era tipa aia mare si nesuferita iar eu
trebuia sa petrec 2 ore cu ea in fiecare saptamana. La prima sedinta
m-a luat de mana si m-a dus in camera ei si m-a intrebat ce cuvinte
stiam eu in engleza. I-am spus si ea mi-a aratat cum se scriu. Apoi
am invatat cum se conjuga verbele si asa mai departe. Am ramas
in casa aia o vara intreaga ca sa invat totul deodata si am reusit
in mare parte. Plecam dimineata la 9 , ajungeam acolo la 10 , la 12
trebuia sa plec. In fiecare zi , mai putin duminica si atunci cand nu
putea nici una din noi.
  Am iubit-o pe Ancuta de cand m-a luat de mana.
  Pe parcursul anilor , chiar si dupa ce am incetat pregatirea cu ea
pentru ca se maritase , nu mai statea asa de aproape , am continuat
sa tinem legatura . Mama i-a cerut sfatul cand am mers la Ploiesti la
scoala , chiar si in legatura cu profilul de liceu la care sa merg.
  Dupa aproximativ 11 ani , toamna trecuta am revazut-o pe Ancuta
pentru a face din nou pregatire cu ea. M-am dat jos din masina si
ea m-a luat de mana. Era din nou prima oara , dupa mult timp.

Ieri , cand m-am intalnit cu doamna Raducanu as fi vrut sa i spun
ce nu poti spune in cuvinte. Ca mi-e dor de Pint[z]i , pisica familiei,
ca as vrea sa stiu ce mai face Petrut , ca as vrea sa mai tanjesc o
singura data dupa sacul ala cu cartea de povesti si ca as vrea sa fac
poze in curtea aia in care nu ne jucam decat maxim de 2 ori pe an,
ca mai vreau sa fiu doamna invatatoare la serbari si sa dansam ca
ratustele.
Dar nu se mai intoarce nimic inapoi. Raman doar amintirile , pe
care le conserv pe un blog.

Julia.

hoppipolla

2009-01-31T22:58:00.005+02:00

Sigur Ros - Hoppipolla
Asculta mai multe audio Muzica »

Sigur Ros - Hoppipolla

Nu stiu ce sa va spun despre piesa asta
in afara de faptul ca merita ascultata.

Imi place de multa vreme si am reusit
recent sa aflu cum se numeste. In rest?
In rest fac documentari despre o anumita
tara in care traieste un anumit tip care
mi-a cam cazut cu tronc , mai mult sau
mai putin and it's all due to eye contact.

Pana acum nu am realizat cat de important
e contactul vizual , mai bine zis , am
realizat prea putin ce inseamna sa
acorzi atentia cuvenita unui singur om.

Si cat de special te simti daca un om,
din toata sala te alege pe tine pentru a te
privi. chiar daca stii ca nu asta ii e stilul
obisnuit , chiar daca stii ca ii zambesti
pentru a-l face sa se simta increzator , toti
ceilalti fac si ei asta mai mult sau mai
putin dar el te cauta pe tine. Si tu il cauti
decat pe el.

si mai stii ca e doar o iluzie. Pentru ca pur
si simplu nu poate fi. Pentru ca e prea putin
timp , prea multa departare , prea multe
intre [ incepand cu vesnica scoala.]

Revenind la eye contact , daaaaa e extrem
de important . Poti face multe cu el:
- poti sa o faci pe cea mai mare bitch din
scoala sa se creada nimeni pe langa tine
- poti sa o faci pe cea mai buna prietena
sa se simta mai bine
- poti sa convingi pe o profa ca ti ai facut
tema dar chiar te grabeai cand ai plecat
de acasa si ai uitat pe birou caietul
- poti sa il faci pe tipul din tramvai
sa ridice capul din ziar
- poti sa o faci pe tipa care te asculta
sa se creada cea mai speciala doar pentru
ca te uiti numai si numai la ea.

eyes are the door to the secrets within the
soul . so keep your eyes closed to protect
your soul.
As for me , I decide to keep my eyes wide
shut...

Juliette.
Asculta mai multe audio Muzica »

touch

2009-01-25T21:46:00.002+02:00

ma tot gandesc asa de la o vreme la atingeri.
Cat de importante sunt atingerile , de tot felul,
cat contribuie la starea noastra de spirit , la
emotii , la impresiile pe care ni le cream.

Daca cineva te ia in brate ca sa te imbarbateze,
sau pur si simplu iti strange mana o sa te simti
bine , pe moment si o sa ramai cu o impresie
placuta despre persoana aia , care a avut curajul
sa te atinga . chiar daca o alta persoana te
incurajeaza verbal , o atingere valoreaza mult mai
mult , o bataie pe spate , o imbratisare.

Dar nu la asta ma gandesc eu in seara asta.
Ma gandesc la un alt tip de atingeri. Ma gandesc
la o anumita zi cand atingerile numite mangaieri
erau insotite de atingeri numite sarutari si ma
gandesc la senzatia de a fi intinsa in propriul pat
si de a experimenta. Mda , stiu , suna dubios ,
dar asa a si fost. Dubios si al dracului de bine :)).

Cred ca atingerile astea spun mult mai mult.
Ma gandesc la senzualitate. Ma gandesc la multe
chestii perverse in clipa asta , dar prefer sa nu le
zic , desi o sa spun ca atingerile au o anumita
tenta sexuala , indiferent de care ar fi ele[ sper
doar sa fie intre persoane de sex opus ].

Daca nu ne am atinge nu am mai avea aceeasi
intensitate a trairilor. Daca ati vazut city of angels
si sacrificiul pe care il face cage aka seth , doar
pentru a o atinge pe ea - avea si o replica ca ar
fi dat eternitatea doar ca sa i poata mirosi o data
parul si sa o sarute o data . mi aduc aminte si de
ce bulversat era saracul la primul orgasm , caci
sa fim seriosi , asa virgina cum sunt , sunt convinsa
ca sexul nu ar mai exista fara atingerile din timpul
si de dinaintea lui.Atingerile sunt un fel de semnale
ca esti dispus sa ... primesti mai mult sau nu.
Atingerile spun mai mult decat cuvintele.
si blogul asta e o intreaga lalaiala,
daca ti as pune o mana pe umar si ti-as spune:
prietene , pune mana pe fata ca nu te musca ,
as avea un impact mult mai puternic decat daca
as sta la 2 metri de tine si ti as spune : tre' sa faci
ceva. Sau decat am eu acum scriind pe acest blog.

Ah , exemplu pot sa va dau 2 prieteni [ adica o
prietena si un tembel ] care se plac [ e evident].
Dar : ea nu il atinge in timp ce sta de vorba
cu el pentru ca ar parea prea deschisa si e extrem
de orgolioasa si nu vrea sa cedeze prima , iar el
e prea timid [ sau nu stiu , ceva de genu , depinde
de dispozitie ] ca sa faca ceva mai mult. Stiu ca
au starnit indignarea la un moment dat , o colega
zicea: da de ce dracu no ia si o saruta , sta la 2 metri
ca prostu . Recent au ajuns la 1.30 metri.

E o chestie de body language daca stau sa ma gandesc
mai bine. Exista niste limite intre sexi si intim , si
prietenesc si doar deschis.

Pana la urma traim intr-o lume perversa care
se gandeste tot timpul , mai mult sau mai putin la
sex si la interpretarea gesturilor. Unele sunt clare,
altele nu , e o chestie care depinde de cum vrei sa
interpretezi. si evident , de ce si cum
vrei sa transmiti.

Eah , totul e interpretabil , noi sa fim sanatosi :)
Cand n avem ce face sa scriem pe bloguri si
sa fim perversi dar nu in vazul lumii prea mult:D.

:)
Iulia

lauda de sine

2009-01-25T20:33:00.003+02:00

eu chiar mi am numit rubrica in care apar postarile
scrieri interesante si alte genialitati? chiar am facut
asta ? Pe bune ? Oh , shit.

Aceasta postare este ca sa ma laud. Eu si inca vreo 15
oameni sutnem absolventi de cursuri marca LMT , cu
amprenta personala a lui Paul Olteanu :)).

Pai si ce am invatat eu? Sa am muuuuulta incredere
in mine , nimic din tot ceea ce spui nu e gresit , nu
exista pareri bune si pareri gresite ci doar pareri.
Ca e bine sa ai obiective si ca nu trebuie sa ti dai singur
in cap atunci cand nu reusesti sa le indeplinesti.

si evident , cel mai important , e ca e biiine sa ai
un motiv pentru care sa iesi duminica din casa
[ nu mi vine sa cred ca iar o sa fiu sechestrata,
desi cred ca mama ar vrea sa mi gasesc asa, rapid
un prieten ca sa nu mai stau in casa duminica ,
spre deosebire de tata care considera ca iesitul
in oras pe bune , care se intampla o data pe luna
in cele mai bune cazuri este fooooarte des]

Dar revenind la lmt , ah ce fain a fost:D
Mai vreau , mai vreau!

am mai invatat ca:
e bine sa porti chiloti
e ok sa te gandesti cum ar fi la inmormantarea
ta[ eventual cum te plang ceilalti :)) ]
e foooarte ok sa folosesti prezervativul

Ah , da si am mai sesizat o chestie.Daca ai un
aparat nikon cu reglare manuala toata lumea
cand o sa invete sa l foloseasca o sa zica mai
intai ca l mangaie , apoi o sa realizeze ca poza
e de fapt orgasmul aparatului . Va recomand
sa cumparati o camera nikon daca vreti sa
auziti o gama larga de persoane gemand.

Multumesc LMT:))

Iulia.

Bucuresti

2009-01-18T12:33:00.003+02:00

Renuntand la visele aiurea cu nationala la engleza ,
am decis sa fac ceva mai bun pentru mine si anume
sa fac un modul de training pe care tot astept de un an
sa-l fac.
  O sa fie in Bucuresti si am si ocazia de a sta la o
prietena. Ah , Bucuresti. De ce iubesc eu orasul asta
pe care multa lume il uraste?
   Pentru ca are viata , pentru ca te face sa te simti
parte din lume . Pentru ca poti sa mergi cu metroul.
Pentru ca pot sa-mi revad vreo 2-3 prieteni cu
ocazia asta. Pentru ca o sa revad sediul Codecs. Pentru
ca ma face fericita. Pentru ca daca as putea sa ma
mut acum in Bucuresti , as face o doar cu regretul
de a lasa 2 prietene in urma si atat , nimic mai mult.
   Pentru ca o plimbare pe Magheru seara nu echivaleaza
decat cu ocazia de a merge la New York. Pentru ca centrul
te face sa te simti bine ca roman , chiar daca e asa de
aglomerat. Pentru ca as vrea sa merg la Teatrul National.
Pentru ca poate o sa merg in Green Tea , iar :D:X. Poate
ca o sa aflu si multe altele.
  Poate ca o sa fiu fericita. Poate ca o sa fac multe poze.
Poate ca o sa invat Bucurestiul pe de rost. Poate ca o sa
ma descurc cu metroul la fel de bine ca in Praga. Poate ca
mi-era dor.

Abia astept , dar intre timp , trebuie sa merg la scoala.8-|

Bucuresti , iti promit o revedere:X.

Iulia.

infrangere.

2009-01-18T00:19:00.002+02:00

Mi-aduc aminte de ce intreba paul saptamana trecuta:
daca esti trist sau suparat sau ai patit ceva de natura mai
naspa , pe cine dai vina: pe tine sau pe altcineva?

Azi , am dat vina pe altii. De obicei consideram ca e vina
mea , ca nu am muncit destul , dar sunt perfect convinsa
ca era pur si simplu out of my hands. There was nothing
I could do . Si nu pentru ca ceea ce am facut eu a fost
insuficient , ci pentru ca nu a fost corect. Pentru ca ministerul
s-a gandit ca in acest an , bobocii sa fie mult mai norocosi,
sa li se dea o sansa. Sansa de a compune lotul national
pentru prahova . Sansa care nu a fost acordata si anul
trecut cand eram si eu boboaca si cand subiectele erau
mult mai grele.

si pentru ce am plans in seara asta , zici? Pentru mama.
Pentru toti care "stiau" ca merit si ca urma sa fiu acolo.
Pentru ca aveam 3 vise , dintre care unul e spulberat.
Il si vedeam taiat de pe lista cu to-do, dar nu ca nu se
va mai indeplini. Nationala nu e pentru mine. Am renuntat.
Prefer sa fiu fericita altfel.

am tremurat in frig o ora asteptand masina , timp in
care am lasat sa curga totul afara , chit ca putinii zgribuliti
asteptand sa mearga acasa se uitau insistent la mine.
Cei mai multi cred ca au crezut ca am fost parasita de
prieten in ajun de aproape 14 februarie , sau la cum eram
imbracata , ca am fost concediata.

Cand am ajuns acasa , cu o durere de cap ingrozitoare ,
cand a venit mama sa mi deschida poarta , am inceput
sa plang din nou. De ce? Pentru ca omul asta si ar da si
viata pentru mine , iar eu nu sunt capabila din cauza unor
cretini , unor dobitoci corupti , sa imi indeplinesc mie un
vis care ar face o pe ea fericita , tocmai prin fericirea mea.

Si ce doare cel mai tare in toata chestia asta , e ca
pur si simplu nu a fost vina mea. si nu pot sa fac nimic.
nu pot sa dau in judecata ministerul ca nu a dat corect
subiectele , ca nu au fost impartiali . ce pot sa fac e sa
stau si sa privesc. Si sa ma intreb daca oare voi reusi
sa scap vreodata de aici.

citeam pe blogul lui Bucurenci: daca nu ti ar fi frica , ce
ai face? Raspunsul lui era din cate tin minte ca s-ar muta
in america si ar lua o de la capat.
Raspunsul meu e asemanator:
Daca as putea , as pleca in america si nu m-as mai intoarce.

Pana acum am fost o visatoare. Am crezut ca putem
schimba ceva am crezut ca : " we are young , heartache
to heartache we stand " dar am realizat ca nu are nici un
rost. Suntem prea bolnavi in adancuri ca sa mai reparam.
Vindecam exteriorul pentru a ascunde un interior sangerand.

Ce rost are? Ce rost are?
Nici unul.

Tempux edax verum

Iulia

blogul meu.

2009-01-16T22:24:00.004+02:00

Pentru ca am un blog si pentru ca l viziteaza lumea
nu inseamna ca ar trebui sa ma tem nu? Doar am
declarat sus si tare ca ma simt independenta si ca
nu am nevoie de parerile altora? si atunci de ce am
mintit fix aici unde ma eliberez? Ca sa scap de presiunea
numita peer pressure? Nu doamnelor si domnilor
care stati cu fundul intr un scaun la un birou eventual
cu mana pe mouse citind acest blog. Nu am prieten
si nu am avut. As putea foarte bine sa l numesc
blogul unei virgine , dar nu al unei ciudate. Am
prieteni care ma respecta , si care ma iubesc si
oponenti viciosi , care nu recunosc cat de tare le
pasa daca postez ceva in seara asta sau nu. Deci ,
pentru ca tin prea mult la amintirile intiparite pe aici
nu o sa l inchid , nu are rost.
Sunt o persoana prea pozitiva si prea optimista,
desi pe aici scriu numai cand am nervi sau cand
sunt de a dreptul furioasa , sau cand sunt deprimata.
De cand am acest blog m-am schimbat prea mult
si voi continua sa ma ocup de el pana cand voi
avea o varsta mai inaintatata , doar pentru placerea
de a reciti toate evenimentele vietii mele incepand
de la 15 ani.

cu alte cuvinte , ce fac aici e doar pentru mine ,
eventual prietenii mei. Si m-am saturat sa cedez
unor presiuni din afara care nu isi au rostul.

Multumesc celor ma citesc chiar daca nu ma cunosc,
din diverse motive ...

Iulia Iordache.

Sado-maso.

2009-01-14T23:50:00.004+02:00

conform unor recent efectuate sondaje de "celebra" : "eu",
am ajuns la concluzia ca femeile sunt sadice si ca le place
sa fie chinuite, pentru ca apoi sa aiba motive sa se planga
oricui le iese in cale.

mda, suna ciudat , dar asa e. care ar mai fi farmecul daca
dupa o lunga zi de serviciu nevestele nu s-ar plange ostentativ
pentru ca sotii sa se simta obligati sa le faca masaj?

de ce am mai zice , noi , "femininele" cu frustrare:" tampitul ala iar
se uita dupa mine si nu face nimic , in ma-sa. dar de maine
nici nu-l mai bag in seama. din clipa asta nu mai exista pentru
mine". Evident , what if tomorrow never comes?

placerea de a suferi este uneori mai mare decat placerea
de a fi fericit. depinde de la om la om , evident , dar exista
certitudinea ca astfel de cazuri masochiste , exista in principal
la reprezentatele sexului frumos.atunci cand perfectiunea
nu poate fi atinsa , prin fericire , ajungem din nou la starea
initiala de nefericire cauzata tocmai de absenta fericirii ,
deci nu putem fi multumite in veci, but is it worth trying?

evident , masculii feroce nu se tem sa sufere. amuzant este
insa , cand cei care nu au de ce sa sufere , pentru ca au toate
atributele unui "macho" sau cel putin ale unui tip "bun " , de
lume , pentru care orice gagica "misto" ar face destul de multe
chestii , sufera. am putea spune ca au chiar o atitudine emo ,
doar pentru ca "the one" al lor nu-i vrea . situatia imi aminteste
de glumele cu barbatul singur pe o insula inconjurat de femei ,
intrucat si acest "macho" din exemplul meu , desi are cam tot
ce-i pofteste sufletelul el tot insista sa aiba singura femeie de
pe insula care nu il vrea.

ar putea sa tina si de instinctul vanatoresc , mai ales la barbati,
dar explicatia la femei care este? probabil ca sentimentul de
vulnerabilitate este permanent necesar unei femei , pentru a
se simti implinita. deci , cand este refuzata , sau cand pur si simplu
"nu-si gaseste sufletul pereche" sau "boul ala nenorocit isi bate
joc de ea" , exista placerea de a fi compatimita de ceilalti /
celelalte : " da-l incolo de prost fata , ca gasesti tu altu mai bun".

concluzionand , frustrarile si sentimentele umane in general sunt
de neinteles. singura concluzie reala pe care putem sa o tragem
din tot acest sadism este faptul ca suntem cu totii niste ciudati.
ah , dar in mod clar si uimitoarea concluzie pe care am tras-o eu
cand am avut contact cu "macho-ul ranit " : si barbatii sufera ca
prostii , numai ca la ei e mai rusinos , eventual jenant , penibil si
nu in ultimul rand , o chestie pe care nu ar trebui sa o faca in vazul
lumii , mai ales in vazul ei.

hm. sadismul sau sado-masochismul , mai bine zis, ar trebui
incadrat in categoria drogurilor puternice , dar care nu au
intotdeauna un efect placut.

choose.

2009-01-11T22:17:00.002+02:00

Daca ar trebui sa alegi , ce ai alege?
Daca ar trebui sa alegi intre ratiune si
inima, ce ai alege?
  Am realizat recent , ca daca ar trebui
sa aleg intre fizica !!!! si sa trebuiasca
sa fac eu primul pas intr-o relatie , as
alege fizica. Trebuie sa mentionez ca
urasc fizica , nu mi a placut , nu stiu nici
un pic de fizica si nici nu voi stii. Stiam
un sondaj conform caruia 80 la suta dintre
oameni daca ar trebui sa aleaga intre
moarte si a atinge o tarantula ar prefera
sa moara.
  Cam asta e si optiunea mea in cazul asta.
E o situatie ciuuuuudata, extrem de ciudata,
cea mai ciudata. Sentimentele nu se
explica , prin simplul fapt ca eu sunt inconstanta,
iar el e constant. Eu sunt constanta in sentimente,
el nu a fost vreodata. Cel putin pentru mine.
Presupun ca isi iubeste mama , tatal , vreo ruda
mai importanta , cea mai buna prietena , dar
nu pe mine.
  Conflictul e deci simplu si totusi complicat.
Nu stiu daca exista ceva constant sau nu , daca
visez sau nu. Am mai visat , degeaba. Dar parca
soarta totusi insista. Am ales sa fac pasii gresiti
pana acum , sa fug ? Dar , imi aduc aminte de
chestii din trecut , dovezi , a tot ceea ce a fost ,
dovezi de ieri care mi spun ca mai e ce cred
eu ca e.
  Aleg . Aleg sa fiu eu.

Juju

greseli .

2009-01-10T23:27:00.002+02:00

Sunt multe greseli pe care le poti face in viata.
Atat de multe incat nu merita sa enumeri nici
macar una. E detestabil sa transformi o veselie
de cateva minute intr-o suferinta prelungita,
datorita unor povesti pe care le credeai
incheiate de multa vreme.
E groaznic sa realizezi niste adevaruri care
au fost intotdeauna in fata ta si tu ai refuzat
sa le vezi. E oribil sa ti dai seama. Realitatea
doare, chiar daca nu ai fost drogat inainte.
M-am saturat sa cred ca am anumite
aptitudini si posibilitati pe care de fapt nu
le am. M-am saturat sa cred prea mult in
mine.
Am inceput sa nu mai cred in vise/visuri.
Nu ajuta la nimic. The american dream , even
requiem for a dream , m-au adus intr-o
deplorabila stare de a crede ca dintre toti
oamenii de pe planeta eu sunt singurul care
nu trebuie sa viseze , sau sa creada in puterea
viselor de a se indeplini.
Mi s-au spulberat visele unul dupa altul si
cel mai greu imi e atunci cand invie speranta ,
ca ar putea fi ceva, ca as putea schimba ceva,
ca in mine sta puterea de a schimba, dar eu ,
nu sunt capabila de asa ceva. Sunt perfect
untrained for , unfamiliar with , everything
that has a "no" in front of it.
always say never goes the saying for me.
Pur si simplu asa e , m am saturat. Pana
maine dimineata o sa o iau efectiv razna.
Cat de greu e sa afli ceea ce te intereseaza?
Cat de greu ii poate fi unui om sa-si invinga
sentimentul de timiditate si rusine macar o
data si sa gaseasca cel mai banal motiv de a
spune...Ceva. Orice. Doar nu e prima oara,
caci stiu ca nu e , caci a mai fost o data, si tot
cu mine.
SI da , stiu sentimentele mele de frustrare si
enervare sunt aproape emo.aproape , n o sa fiu
niciodata emo , pentru ca ascult frank sinatra
si nu am de gand sa mi tai venele sau sa ma
arunc din pod.

O noapte buna va urez,
chiar si tie,
si dream crusher-ilor.

Julie

supradoza.

2009-01-10T19:29:00.005+02:00

Chiar a inceput scoala acum o saptamana? Chiar am intrat
in acest an de 10 zile? Ma simt de parca ar fi trecut o
vesnicie.Abia astept ziua de maine si intalnirea cu Paul ,
chiar am nevoiede ceva ganduri mai bune dupa zilele
astea petrecute ca un soarece de biblioteca , la propriu ,
citind incontinuu si scriind pentru o amarata de
olimpiada care nu cred ca o sa mi aduca satisfactia
pe care speram sa mi-o aduca [ exista vorbe conform
carora ar fi aranjate locurile la nationala].
  Ma doare capul si nici nu mai stiu ce vreau , stiu ca
trebuie sa depun 1 mie si una de cereri pentru tot
felul de evenimente in strainatate , trebuie sa ma
pun la punct la mate , la fizica , la info , ca sa fiu
sigura ca o sa si iau bacul peste 2 ani:).
Am sprijin , din fericire , din partea cui trebuie
si asta ma ajuta sa merg mai departe.

Azi mi-am cumparat , ca premiu pentru bataia
de cap, requiem for a dream , cartea. Am facut
bine ca nu m am uitat la film pana acum ,deci.
Mi se pare foarte interesanta ideea de drog,
ca fiecare avem cate un drog. Mi am dat seama
ca eu am avut puterea sa ma las de anumite
droguri. si sper sa am puterea sa o duc pana
la capat. De exemplu : dependenta de mess ,
la care am renuntat cu usurinta. Dependenta
[ care nu a fost niciodata dependenta , mai mult
o prosteala de-a mea ocazionala ] de tigari .
Dependenta de a auzi numai lucruri bune despre
mine. Dependenta de oameni.

Tot ceea ce ne inconjoara e drog. Si , din cate am
testat eu pe pielea mea , cel mai puternic si mai
periculos drog e dragostea.  nu ca as avea eu o
mare experienta de viata. Dar stiu ca toate
vorbele din popor sunt adevarate. Dragostea
te orbeste , exact asa cum heroina sau cocaina iti
iau mintile. Nu mai stii care i realitatea , traiesti
in lumea ta , in care existati doar voi doi. Iar apoi ,
cand efectul drogului se termina , te simti gol ,
pustiit si mai vrei , nu vrei sa renunti asa de usor.
Si te reintorcila starea de letargie provocata de el .
Totusi , eu inca mai asociez starea de iubire cu
diverse suferinte provocate de indepartarea
de substanta drogului. am ramas oarecum blocata .
mi-aduc aminte de prima , sa-i zicem , prima dragoste.
mi-aduc aminte de primul sarut. Daca am trait
vreodata ceva apropiat de starea de drogat , atunci
aceea e starea. mi-aduc aminte cat de ametita si cata
lipsa de concentrare si cat el exista in mine atunci. Cat
din parfumul lui , cata nebunie si tinerete si necunoscut.
Cata dorinta de a pastra ramasitele momentului ,
amintirea , cata pasiune de a reveni , ca o noua injectie
care poate fi fatala , cata nevoie de o supradoza.
Da , iubirea e exact ca un drog. Sau , cel putin ,
sentimentele puternice ,coplesitoare , sunt droguri.
Si ma gandesc la placere. La placerea aia si le senzatia
de explozie din inima. Probabil ca in cazul unui drog
normal resimti aceasta placere si explozie la nivelul
creierului. Dar , amintindu mi sentimentele de atunci
si combinandu-le cu cele de acum ajung la o stare
de sufocare , de acaparare a intregului corp.
Simt ca nu mai am aer si ca nu ma pot gandi decat
la asta. mi-aduc aminte in clipele alea ca eram atat
de emotionata si de molesita incat tot corpul imi
parea greu si nu puteam sa tin ochii deschisi , era
un fel de somnolenta alerta.
  si pana la urma , de ce sa refuzam drogurile? sunt
unele droguri nocive, de proasta calitate care ne fac
mai mult sa suferim decat sa fim in extaz si evident
exista si marfa buna , care merita totul.

tu de care marfa esti? Marfa buna sau proasta? Ma poti
aduce la extaz sau ma poti face doar sa sufar?

Ah , tinerete, imbata-ma!

Julie

What's there about him.

2009-01-03T19:25:00.003+02:00

the first moment I saw him I wondered where does the
sparkle come from. There was shine in his eyes , a touch
of mistery and lots of intelligence . That's how I first
became interested in him.
  He seemed the kind of guy wanting to have fun , but
there was also something else. I wasn't expecting to find
out what that was , but we were soon given the chance
to spend some time together , a lot more time than it
could have ever crossed my mind.
  And that's how I discovered that he wasn't who I
thought he would be. He had a brilliance in thought and
also the ability to make you wonder why he was exactly
the way you saw him.
  there was something challenging about him. How could
I not have fallen for him? I even told him how much I
admired his own way of being , his achievements , his luck.
  Nowadays , I just know that I want to be exactly how he
is . Why? He is just ... I have no word to describe him exactly
the way he is. He is smart and also charming , though he
is not necessarily pretty. He has this kind of charm and mistery
and sparkling eyes that attract you. But above all , there's
his mind. His brilliant mind and way of thinking. I had too much
to learn from this man of almost my age not to consider him
my mentor. Indeed he is , but he doesn't even know it.
  And then , there 2 more. Sparkling and amazing as well.
  I can only thank these 3 men for existing and making me
realise what I might lose if I do not pursue my dreams.

oh , it's enough praising for tonight. Thank you : R, P and T.

Have a wonderful evening and a great year ,
all the best ,

Julia

Happy new year!

2009-01-02T18:05:00.002+02:00

Well , happy new year!
I hope you'll have a great year , cuz that's surely
what I'm gonna have ! :) Am inceput bine , foarte bine,
foarte foarte bine si extrem de sexi at the same time.
Mi am dat seama ca ma enerveaza multe, mai ales la mine.
Am mintit doar ca sa scap de o chestie naspa , n am avut
curaj si nici nu vreau sa am. I'm just a bitch breaking a heart.
Ma enerveaza faptul ca stau prea mult pe net , ca sunt foarte
cocosata de la o vreme si ca am mancat de Craciun fix cat
sa pun la loc ce dadusem jos. N am facut nimic in vacanta si
saptamana viitoare am pre-testul care imi va spune daca
merg la nationale sau nu.Nu mi-am facut eseul de intrare la
FWLS , nu am facut absolut nimic nici pentru UWC , dar am
facut si o chestie buna.
  Zilele astea a fost la TV Legally Blonde . M am uitat la el
( si ieri si azi , in timpul revenirii dupa nebunia de la rev si
cele 3 ore de somn , care au fost petrecute in patul cui trebuia,
i know that sounds kinky but it was meant to be like that :P)
.... si mi am adus aminte ce vreau eu. Vreau sa plec la studiu
in strainatate , sa fiu nu buna , ci foarte buna la tot ceea ce
fac , sa arat mai bine decat beyonce si sa stiu exact ceea ce vreau.
  Anul asta imi aduce un vant bun , prielnic pentru tot ceea
ce fac si dupa seara asta , credeti-ma ca nu o sa mai fiu om , decat
foarte rar. O sa fiu .... ceva ce nu vedeti decat asa prin filme.
   And ... Just listen Alanis Morissette- I'm a bitch I'm a lover ,
maybe you'll get my point.

I'm done searching infinity for others. I'm searching my own way ,
my own infinity.

Cheers ,
Iulia

Dor.

2008-12-29T19:58:00.004+02:00

Nu-ti dai seama cat ti-e de dor de cineva , decat
atunci cand nu-l vezi pentru o perioada de timp ,
sau nu ai nici o veste de la acea persoana pentru
acelasi scurt interval.
Am avut o bucurie inexplicabila zilele astea sa
vorbesc cu 2 prieteni: prima , o ea , desi e mai
tot timpul on-line , nu prea ne vorbim si a fost
placut sa impartasim cateva cuvinte.
  Al doilea , un el , care nu a mai fost online de
duminica trecuta cred , iar atunci cand l-am vazut
on-line am tresarit de bucurie , pentru ca voiam
sa stie atat de multe si voiam sa stiu atat de multe.
Desi nu am petrecut mult timp impreuna in
real life time [ e student la cluj , dragul de el ] , am
vorbit mult prea mult ca sa nu ma bucur de prezenta
lui in permanenta.
   Din cand in cand , mi-a sosit cate un gand bun si
dintr-un colt indepartat al lumii , de la cineva care se
pare ca asteapta cu nerabdare intoarcerea acasa , desi
se va intampla dupa primul nostru revelion impreuna
si totusi despartiti de multi kilometri.
    Un alt prieten a aparut on-line azi si desi nu mi-am
permis sa-i spun buna , ce mai faci? pentru ca sunt
destul de multe greseli de ambele parti care ne despart ,
am tresarit din nou la gandul ca nu mai stiu nimic de el ,
ca poate e vina mea , dar nu am ce sa fac...
   Am visat toata noaptea. L-am visat tocmai pe acest
prieten care mi spunea sa ne mai vedem candva , ca e
pacat. M-am trezit cu un zambet pe buze si cu convingerea
ferma ca trebuie sa fac ceva. Pana acum nu am facut
nimic , dar trebuie sa fac ceva , pentru propria-mi constiinta.
    Au existat si situatii care au devenit ce nu trebuiau sa
devina si nu stiu a cui e vina , dar am simtit ca totul a evoluat
fara mine , eu nu am dat unda verde pentru nimic , si totusi
lucrurile au luat-o razna. Da , poate ca trebuia sa spun stop,
nu sa ma ascund , dar avand in vedere ca pentru a se dezvolta
ceva , era nevoie si de mine , iar eu nu am fost acolo , nu , nu
e vina mea.
      Uneori , ma simt singura . Dar , stiind ca
desi nu e , totusi e undeva , ma calmez fix atunci
cand imi trimite in zbor adieri calde pline de el.

Nopate buna va doresc ,

julie

comme si tu etais ici , comme j'etais ici dans tes bras.

Mister.

2008-12-27T14:34:00.002+02:00

Si am reusit sa pastrez misterul. Am reusit sa tac din
gura , sa tin un secret si sunt mandra de asta. Asa cum
nici eu nu voiam sa aflu ce cadouri urma sa puna "mosu"
sub brad , asa am reusit sa tin secret, desi am exagerat
pe alocuri.
  si ce e misterul? E un sentiment , o emotie , entuziasm ,
secret , e o parte din suflet. E starea aia in care-ti doresti
foarte tare ceva , dar nu reusesti sa obtii pentru ca nu
stii ceea ce e.
  uneori e si teama de necunoscut. E ca vantul , pe care
il poti simti , dar nu-l poti vedea , e ca un parfum mistic
ce te invaluie si te sufoca , simtindu-ti dorinta disperata
de a-l putea cuprinde pe tot in sufletul tau.
   E dorinta de a vedea ce se ascunde in spatele aparentelor,
in spatele unui val care flutura usor , e dorinta de a avea
ceea ce nu ai avut pana acum , e dorinta de a fi cu tine.
   E un gand care strabate mii de kilometri , e o poveste
cu final fericit , e o rola de film din anii 40 , e un fir de par ,
un graunte de fericire.
   e un secret atat de bine pastrat , incat nu-l pot sti decat 2
oameni care au devenit unul singur. E ceva vechi , care
exista de mii de ani si totusi nou , pentru ca in fiecare zi
devine altceva in altcineva .
     E speranta , fericire si euforie. E magie , poveste , clinchet
de clopotei. E lumina de la capatul fiecarei zile .
Noi suntem mister.

Julie.

2008-12-26T14:15:00.004+02:00

In clipe ca acestea , nimic nu ma mai poate calma
prea tare. Poate doar gandul ca poate , maine
seara merg la patinoar si ca poate , maine seara
o sa reusesc sa conving pe cineva sa ma insoteasca
undeva;;).
Pe langa asta , vreau sa va recomand cu caldura
cateva melodii, care din pacate nu au mers afisate
in format audio , so i'll just tell you about them:|

Goran Bregovic - Tango ( e ok si varianta underground).
Chad Kroeger - Hero
Jason Mraz-If it kills me + Lucky ( feat Colbie Caillat)
Hoobastank- The reason
Goran Bregovic - Delicious solitude
Goran Bregovic - Ausencia ( feat Cesaria Evora )

In rest , nu va pot ura decat sarbatori fericite alaturi de cei dragi.

P.S. Catre persoana care chiar vreau sa asculte melodiile
astea , stiu ca nu exista alta cale [si daca ti le dau pe mess
stiu ca nu le asculti , ca asa faci de obicei. Poate acu reusesti
sa le ceri fara sa le ofer. In afara de hero ;) , e de la sine inteles.]

Iulia.

Craciun.

2008-12-25T15:14:00.002+02:00

Craciunul asta a avut mult farmec doar in
momentul in care l-am revazut pe un om de care
imi era tare dor, apoi evaporandu-se lasand loc
unor nervi si unei oboseli indreptatite de situatia
curenta.
Mama mea e nascuta de Craciun, ocazie pentru toate
rudele din univers sa vina la noi acasa si ocazie pentru
noi sa facem curat cu 2 saptamani inainte urmand
ca de ajun sa retusam tot, precum si prilej de a face
2 tone de mancare pentru numerosii oaspeti.
De asemenea , nimic nu s-a schimbat din anii trecuti,
poate decat eu. Nervii sunt aceiasi , dar , in trecut
erau calmati de asteptarea unei surprize. Nu neaparat
ca astept cine stie ce cadouri , dar m-am saturat sa
stiu tot. Vreau sa nu mai aflu nimic , sa fie tot secret,
sa ma mut intr-o lume numai a mea , in care sa nu aiba
acces nimeni.
De cand am inceput post-ul casa s-a umplut si a si
fulguit. ( see , i told you it would snow:D ) , iar dispozitia
mea o sa se modifice din nou inspre si mai rau cand
o sa apara matusa mea. Cea cu fiul etalon cu prietena.
  Da. au mai trecut 4 ore de cand a venit matusa , care
a sarit peste orice grosolanie , din fericire , dar am avut
un punct critic , in care a trebuit sa ma duc sus , sa ma
refugiez in bratele lui toni si sa incerc sa rezist tuturor
celor care veneau sus ca sa ma cheme sa mananc tortul
la care am muncit azi de dimineata ca sa iasa un mare
naspa pleostit pentru ca a fost facut in graba. Nici macar
vinul nu era demidulce , ci demisec si nici de ala n am
baut prea mult.
  Ce pot sa zic? Asta e definitia Craciunului. Asa a fost
si anul trecut. Un mare naspa in care le spui oamenilor
ce mai faci , cat de bine iti merge , cati de 10 ai la scoala,
ce ti mai face prietenul inexistent.
   Cat despre magie... The heck with it. nu mai e de vreo 2 ani
si nici nu o sa mai fie prea curand. Sunt prea mare ca
sa mai fie placut.
   Doar la gandul ca vine revelionul , care in mod sigur
o sa fie crazyyyyy , ma mai relaxez un pic. Vreau sa chem
pe cineva pe la mine acasa zilele astea , sa ies in oras pana
in revelion , sa ma simt bine , sa ma relaxez , la naiba ,
m-am saturat de stresul asta permanent si de oameni
pentru care trebuie sa fac ceva tot timpul.
   Dar de maine fac numai ce vreau eu.

De ziua mea

2008-12-21T21:51:00.003+02:00

Desi nici nu mi-am dat seama ca e ziua mea pana
nu am primit un mesaj , desi stiam ca azi urma sa
fie Sf. Iuliana , cu toate astea am reusit sa zicem
sa o serbez , desi neintentionat.
Dupa o absenta de aproximativ un an de pe ringul
patinatorilor am reusit sa revin in lumina reflectoarelor.
Evident , ca o vedeta ce sunt , am fost recunoscuta
de toti fanii mei , care m-au intrebat pe toata durata
seriei daca invat in Caragiale. Ajungand acasa am realizat
ca principalul meu fan era chiar Sebi! febletea colegelor
mele de grupa la engleza . Da fetelor , am fost cu Sebi
la patinoar, stiu sunt groaznica , ma urati , dar da , si
eu va iubesc :). Ziceti mersi ca nu am fost cu Fabio :)).
Am avut un noroc fantastic. Gheata a fost facuta la
timp , patinele au mers bine , au fost reflectoarele aprinse
inca din primele minute , nu am cazut , compania a fost
foarte placuta , totul a fost mai mult decat ok.
Apoi ajungand acasa , am avut ocazia sa ma delectez
cu un film foarte dragut , asa ca desert dupa felul principal.
  Sarbatorile se anunta foarte dragute anul asta , sau
cel putin vacanta. Desi am multa treaba acasa , gasesc timp
si pentru alte chestii , cum ar fi mersul cu colindul la profi,
sau mersul in oras cu bebe ca sa-i cumpere ceva lui alex
de craciun :). [ Fac progrese ;)) ] . Poate merge si pisi cu
noi sa cumpere si ea o carte pentru soferi incepatori ;). Eu
o sa ma multumesc cu privitul desi incep sa am tot mai multe
remuscari ca nu le-am luat nimic alor mei. Adica le-am luat
cate ceva de prin Cehia , cel putin mamei , dar imi place
prea tare sa fac shopping , adica shopping de craciun. E singura
perioada in care chiar imi place sa ma amestec in aglomeratie.
  Azi e ziua mea , pentru a 3 a oara anul acesta. ;)). Da , stiu
ce de zile! Dar , spre deosebire de celelalte zile , azi am inceput
inca de cand m-am trezit sa ma gandesc la tot ce am realizat
anul acesta , la oamenii din viata mea , la cei ce nu mai sunt si
mi-as dori sa mai fie , la toti cei care ar trebui sa fie langa mine
si nu sunt si din fericire la cei al caror loc e langa mine si sunt
langa mine.
  Si iata si cadoul cel mai important de ziua mea care a aparut
fix acum cand scriu acest post : apartament mobilat dar nelocuit
cu sistem home-cinema , de inchiriat pentru revelion. Deci ,
in sfarsit scap de incertitudine. O sa incep anul nou cu o super
petrecere si cu noi prieteni.
  Astfel , ziua de azi devine fantastica , m-am simtit grozav
inca din prima clipa in care m-am trezit pana acum , cand probabil
o sa ma duc la culcare pentru ca sunt destul de obosita, patinele
nu-s lucru usor :).
  In ceea ce priveste vremea de afara , premonitiile mele nu
sunt asa de puternice , dar speranta ramane. Speranta ca va fi
totul asa cum trebuie , adica va ninge de Craciun.
Ca o sa ma simt bine de rev si ca in sfarsit tot ce imi doresc
capata un sens si o culoare e deja o certitudine.

O noapte buna va urez tuturor ,
Mai ales fanilor mei ;)

Iulia

Magia Craciunului

2008-12-20T13:50:00.000+02:00

E incredibil ce poate sa faca o sarbatoare asa de faina
cum e Craciunul pentru oameni. Personal , sunt cu gura
pana la urechi de aseara , dar zambesc incontinuu de vreo
3 zile.
De ce sunt cu gura pana la urechi? Pai , daca pana si tata
a fost cuprins oarecum de spiritul sarabtorilor si s-a apucat
sa-mi faca mie!!! farse la telefon si sa rada apoi cu pofta ( rar
face asta ) , e clar ca se intampla ceva.
E ceva in aer , pluteste si ne invaluie. Mamei ii mirosea
aseara a sarmale in casa , desi inca nu am gatit nimic, tata se
joaca cu pisoiul mai mult ca oricand si ii surprind zambete pe
sub mustata tot timpul , pisoiul e mai dragastos ca oricand ,
bebe si paun sunt mai ...:X ca niciodata , pisi e mai confuza ca
oricand , eu fiind cea mai vesela ca pot sa-i observ pe toti.
Azi , facand curat cu mama , ascultam colinde de Craciun , ca
sa-i fac ei un moft si , ori pentru ca am eu dispozitia necesara
si nu mai sunt asa posaca , ori pentru ca are mama dispozitia
necesara , trancanim cum nu am mai trancanit de multe despre
tot felul de tampenii ;;).
Toata lumea pare vesela , mai buna , mai dispusa sa cedeze
la rigiditatile de zi cu zi. Orgolii sunt calcate , muuulte daruri
sunt schimbate , multe bucurii , viata si culoare.
Imi place. Am eu un feeling din asta foarte fain asa , cum nu
am avut decat in secunda 1 cand am facut 16 ani :D . E lumea
plina de poveste , e ceva magic care ne trezeste dimineata mai
voiosi ( adica nu-mi mai injur pisica in fiecare dimineata :D ).
Sunt in permanenta ametita. Adica eram cand am inceput
acest post. Acum s-a mai ameliorat ( am ochelari din nou :D ),
dar inca mai traiesc pe baza de aer. Mananc mai nimic , datorita
unui obicei nesanatos pe care l-am tot hranit de cand m am intors
din Cehia , de a manca aer , presupun ca si de asta ametesc.
Dar , in orice caz , ametesc de fericire , e prea placuta atmosfera
asta si sper doar sa nu fie calmul de dinaintea furtunii...
Urez tuturor un Craciun fericit! Si va doresc tot ce-i mai bun ,
sa fiti si voi macar la fel de euforici ca mine...

Myriam ;)

Restul e tacere.

2008-12-20T00:04:00.000+02:00

Da , sunt impresionata. In sensul bun al cuvantului.

Ce scrie pe cinemagia.ro:

Nu-i usor sa ai un tata celebru. Tanarul GRIG este fiul unei vedete a Teatrului National, acum aproape 100 de ani. Dar propriul sau bilant este oarecum dezamagitor. Prea scund pentru scena, prea timid cu femeile, prea excesiv in stilul de viata, fiul e pe cale sa comita greseala capitala, pacatul de neiertat in ochii tatalui: sa regizeze un film de cinema! Il viseaza ca pe cel mai grandios si mai lung film realizat vreodata. Va fi reconstitutirea fidela a razboiului cu turcii, prin care Romania isi cucerise independenta cu 35 de ani in urma...

LEON, un mosier local atins de deliruri mesianice si auto-proclamat Patron al Artelor, devine finantatorul intregii afaceri. Tot el devine, pe rind, protectorul lui Grig, dascalul sau, parinte substituit, partener necinstit si dusman pe viata. Dar va putea GAUMONDE, compania franceza ce controleaza piata cinematografica aproape peste tot in Europa, sa accepte competitia cu o productie independenta de o asemenea amploare? Si daca da, va obtine Grig, prin aceasta victorie, respectul tatalui sau?

O poveste (in mare parte) adevarata.

Ce spun eu:

Surprinzator. Uimitor de colorat pentru noi. Fara ceausism ,
placut , cu umor ( desi pe alocuri usor penibil ) , quite a nice
plot i would say , actori necunoscuti si totusi recunoscuti cu
usurinta .
Marius Vizante este genial. Era de departe omul cel mai potrivit.
Iar interepretul lui Leon este la fel de bun
Cinematografia face pasi catre un viitor mai colorat.
Ma simt implinita si oarecum patriota in seara asta :).

Ce imi place la filmul asta si nu mi-a placut la California
Dreamin'? Pai , nu prezinta tot ce nu-i bun la romani , nu
ne arata betivi , desfranate si disperare , vise care nu-s
plauzibile. Ne arata o alta epoca , placuta si regretata a
Romaniei.

Am ras cand :
- tatal lui Grig il alerga
- cand Grig merge la rege si fiind intrebat cati ani are
raspunde mai intai 25 , apoi la repetarea intrebarii 19 :).
De fapt , are 27 de ani , este mic de inaltime si complexat
de asta.
- cand se intalnescu cu ghicitoarea interpretata de
Marilena Chelaru ( mi-a adus aminte de propria mea
interpretare a unei tiganci ghicitoare :) )

Da , un film bun. Romanesc.

Noapte buna .
Iulia.

De ce te semnezi Myriam?

2008-12-18T23:43:00.000+02:00

Banal, nu i asa. O banala intrebare pusa de Cosmin.
De ce m-am semnat Myriam? De ce ma semnez Iulia?
De ce m-am semnat Juju?
Pentru ca sunt o mie de oameni intr-un singur trup.
Sunt fata de pe bulevard care zambeste trecatorilor
mohorati , sunt fata care citeste in tramvai , sunt fata
care trece strada prin locuri nepermise , sunt fata cu
buzele inghetate , sunt fata cu nasul rosu si esarfa
albastra, sunt fata care iti zambeste tie , azi , maine,
in veci , doar ca sa-ti rapeasca si tie un zambet si sa nu
te mai simti trist sau singur.
Sunt fata care cedeaza locuri in autobuz si se topeste
de dragul copiilor . Sunt fata cu glasul cald , dar puternic,
care te striga o data si a carei voce iti ramane mereu
intiparita in suflet. Sunt pasagerul clandestin al unui vas
care ma duce spre infinit. Sunt ecoul din munti. Sunt
raul care susura la vale , cu glasu-i cristalin , care te
imbie sa te rasfeti cu apa sa racoritoare...
Sunt ceea ce iti lipseste. Si daca asta inseamna ca trebuie
sa fiu Myriam , Iulia , Juju , Lacroche... etc.voi fi o mie
de oameni intr-unul singur. Sunt ceea ce simt si devin
vant cald de vara , cantec de vioara , asfintitul unei zile
toride , zorii unei ierni , sunt poveste , sunt ceea ce nu
poti atinge , dar ceea ce poti trai.

Da , cred ca asta sunt...

si nu sunt nici myriam , iulia sau juju.
Sunt eu , pur si simplu

Eu ;).

Ati vazut cumva...

2008-12-18T21:05:00.000+02:00

Ati vazut cumva norii mohorati , ziua ploioasa de
azi si fata zambitoare de pe bulevard? Era o fata
cu o palarie , cu mers rapid, cu o punguta de cadouri
in mana , care privea in jurul ei , zambea cand vedea
copii , zambea tot timpul. De ce zambea? Vin sarbatorile,
e iarna , e placut , de ce sa nu zambeasca?
Acea fata eram eu.
Ati vazut cumva un grup de colindatoare cu caciulite
de craciunite in pasaj? sau poate in spatele mall-ului
vechi? Le-ati auzit cumva cantand? Cause you better
watch out , better not cry , better not pout i'm tellin
you why! Santa claus is coming to town:D
Acel grup era pus la punct de mine . :)
Ati vazut cumva luminitile din oras? Miile de trecatori?
Miile de copii? Miile de cadouri? Miile de jucarii...
Acelea eram noi.
Noi suntem in fiecare lucru. Existam in lumea care
ne inconjoara. Existam in glasuri , in culori , in zambete,
in cuvinte, in lumini , in dragoste si ne contopim in
viata.
Craciun fericit!

Myriam

P.S Mai colindam si maine:D;) Ne puteti vedea la
cei mai mari mahari din ploiesti sau probabil in pasaj
ca sa insufletim ploiestiul:).

copilarie.

2008-12-17T23:44:00.000+02:00

Da , a fost o zi superba azi. Cap-coada .
Multumesc Thomas pentru imboldul de
a scrie , caci probabil as fi fost prea ametita
sa fac asta.:)
copiii. Copiii au fest remarcabil de dragalasi,
chestie la care eu nu ma asteptam absolut deloc,
avand in vedere generatiile de azi . Dar , lipsa
de anumite lucruri , cum ar fi rasfatul excesiv
si telefoanele mobile scumpe , transforma copiii
in suflete modeste , iubitoare.
Am aflat multe povesti azi , de la 2 fetite
extrem de simpatice. De exemplu va puteati inchipui
ca scufita rosie era o fetita cu o caciulita rosie care
ii ducea cozonac si vin bunicii ei? Sau ca lupul din
Capra cu Trei iezi a stat la o masa din " creta" de
ceara? A fost extrem de simpatic , toate intrebarile
si cat de dragalasi erau cu noi , am ramas impresionata
de lipsa de "fitze" si mi-am adus aminte de cat de mult
vreau sa am eu un copil.
Da , pare ciudat , dar e una din cele mai mari dorinte
ale mele. Daca exista un gand care sa ma sperie mai tare
decat posibilitatea de a nu avea o familie , atunci acela
ar fi gandul ca nu voi putea avea copii. Mi se pare cel
mai minunat lucru din lume sa fii mama. Sa porti o viata
inauntrul tau , sa fie parte din tine.
Da , evident ar exista si posibilitatea de a infia . Dar
cum ramane cu oribilele greturi matinale? Cu nervii
aia de femeie insarcinata cu care poti teroriza pana si
teroristii? Cu burta aia mare pe care trebuie sa o cari?
Cu poftele alea de ciocolata care sa ceara suplimentarea
fondurilor mondiale de cacao ( nu conteaza daca exista
sau nu :D )?
Deci , cum reusesc femeile sa faca avort?motivele medicale,
da le inteleg, decat sa nasti un copil cu malformatii , mai
bine avortezi.
Dar , daca nu ai astfel de probleme si nu ai o varsta relativ
onorabila si 2 copii de peste 15 ani , nu mai inteleg motivele.
Si ce daca am 16 ani? Daca as fi gasit
un prost care sa ia prezervative de 50 de bani si sa raman
gravida as fi facut totul si l-as fi pastrat , chit ca mi-as
fi ratat marile planuri de viitor. Dar cred ca pun problema
usor gresit. cineva ca mine , nu si ar pune intrebari de genul:
daca nu o facem , ma lasa , ce sa fac?
Erau abordate niste subiecte asemanatoare in pliantele
de acolo, nu m-am putut abtine sa nu vorbesc despre asta.:)
Si a fost asa simpatic la copiii:X Era si un bebelus pe care
nu am vrut sa l stresez si nu l-am vazut din pacate. Dar
copiii au fost fantastici. Figura fericita a lui Adi( 4 ani) cu camera
digitala a Claudiei facandu-ne poze, strungareata andrei ,
poeziile lui nicu si peste toate invitatia de a deveni voluntari,
de a petrece 2 saptamani acolo si sa avem grija de copii la vara.
Fucking brilliant :). De-abia astept.
si da , e grozav sa devii mos craciun pentru o zi. Sa vezi lumini,
sperante , bucurie, copilarie in ochii unor copii teribil de inocenti.
si stiti ce a fost cel mai frumos? Raspunsul la o intrebare:
O sa ti fie dor de mine?
Nu, pentru ca o sa te intorci.

Stiau. In sufletele lor , stiau.

Myriam

Te iubesc

2008-12-17T23:33:00.000+02:00

Te iubesc , dar te iubesc atat de mult incat
nici eu nu imi dau seama cat te iubesc de mult.
Si iti multumesc ca esti langa mine in fiecare
zi. Si iti multumesc ca te certi cu mine . Si iti
multumesc ca te gandesti la mine. Si te iubesc.
Si , desi te am urat din prima clipa pentru ca
erai fosta colega a celui care se anunta urmatorul
Razvan Fodor , dar era doar Fodor , si pentru
ca te-ai asezat in banca cu singura tipa pe care
o stiam si era si super simpatica si pentru ca
te uram atat de tare pe toate chestiile astea , de
asta te iubesc asa de mult acum , cand plang din
orice prostie. A fost cel mai frumos cadou de
Craciun din viata mea si cand o sa te vad o sa incep
iar sa plang. Te iubesc , mama de meserie ce esti ,
asa cum am zis si azi la copii.

Paunito. Esti cea mai dulce si cea mai simpatica si
cea mai iubitoare si cand eu si cealalta balanta suntem
in toane proaste si nu ne inghitim , tu ne aduci impreuna.
Si pe tine nu stiu cand am ajuns sa te iubesc. Din grupul
ala de 3 fete venite de la aceeasi scoala ai ajuns in
grupul celor 3 nebune care se sustin si tin la ele mai
mult decat tin altii la parintii lor. Te iubesc si pe tine atat
de mult incat nu vreau sa mi mai dau jos cadoul de
Craciun de la tine. Esti un om fantastic si sunt convinsa
ca o sa ramanem impreuna , pentru ca tu o sa ne tii
impreuna , asa leoaica focoasa cum esti. Te iubesc si
iti multumesc pentru telefonul care mi-a adus cel mai
teribil cadou de craciun din viata mea. Of. Iarasi plang.

Si nu , nu fac parte din familia Emonescu. Doar atat ,
va iubesc . Si mi-e tare dor de unii oameni care nu sunt
azi aici sa vada cat de fericita sunt.

Va iubesc.
Juju a voastra

Touch Me

2008-12-17T18:35:00.000+02:00

Nu stiu ce-mi veni cu melodia asta. Am dat iar
de ea in calculator si iar am facut o fixatie pe ea:

touch me
Asculta mai multe audio Diverse »

Si ce mai vreau sa share-uiesc ar fi probabil un
trailer de la kung fu panda , dar presupun ca toata
lumea il vazuse deja inaintea mea si dupa seara
asta cred ca o sa postez si trailer ul de la P.S. I
love you pe care intentionez sa-l vad imediat dupa
ce termin cartea:D

Mi-s vesela.

Myriam

Maine voi fi Mos Craciun

2008-12-16T23:15:00.000+02:00

Maine merg la un orfelinat impreuna cu niste
oameeni ceva mai speciali ca sa facem o bucurie
unor copii.
  Da , generic suna foarte bine. Si da generic ,
realizand gestul meu de maine chiar o sa fie foarte
bine , cu toate ca aveam ceva indoieli in legatura
cu motivatia unora de a fi acolo.
  Da , vine Craciunul. Da , chiar vreau sa vina.
Da , da , da. In sfarsit o simt. E euforie , e magie ,
e familie , e bucurie.
  Azi am facut schimb de cadouri si m-am simtit
ca intr-o mare familie cu multi copii care isi asteapta
nerabdatori darurile. Asa cum vor fi si copiii de la
orfelinat.
  Si da , acesta este spiritul sarbatorilor. Da. Si desi
pentru mine nu exista perioada mai deprimata ca
sarbatorile de iarna , mereu aceleasi , multa lume
, de cele mai multe ori fara rost in jurul meu , o sa-i
accept ca de obicei fara sa zic nimic.
  Da , e ziua mamei fix in ziua de Craciun. Da, ma deprima.
E prea multa lume , toti cerandu-ti lucruri , Iulia , dar
stii... Si Iulia cum mai e la scoala ? A da , ca tu esti fata
desteapta. Dar evident si mult mai recentul : Ce-ti
face prietenul ? Primit de la matusile constiente ca toate
fetele normale tre sa aiba prieten dom'le , asta inca
de cand varul meu are prietena , e etalon. Mda , sigur.
Ceea ce este enervant si plictisitor este necesitatea de
a repeta informatia de mai multe ori fiecarei persoane
pentru a fi convinsa ca o intelege : Lasati ca spal eu vasele
pentru ca dumneavoastra sunteti musafiri. Scoala merge
foarte bine , multumesc. Praga e fantastica , multumesc
de intrebare. Nu am prieten pentru ca nu-mi plac manelistii ,
astept facultatea, chiar daca spuneti ca o sa raman fata
batrana multumesc.
  si anul nou. Anul nou. Anul trecut a fost scaldat intr-o
depresie demna de un emo.:) A fost petrecut acasa cu mama,
tata , unchiul meu care se culca de la 1.30 si sotia lui care
rade incontinuu. A fost ceata si artificiile pe care le vedeam
in fiecare an au devenit invizibile , ramanandu-ne decat consolarea
de a auzi bubuiturile sacadate ale intregului oras.A fost un
revelion scaldat in sampanie si filmat pe alocuri cu camera mea.
Camera mea furata. Un revelion facut in fata calculatorului
cu 3 postari pe blog daca imi amintesc bine aminte. Si ceva
imi spune ca nici anul asta n-o sa fie prea schimbat. Decat ca
unchii mei au alte planuri.
  Cu aceasta ocazie fac un anunt: Caut apartament de inchiriat
in noaptea de revelion la pachet cu oameni dispusi sa se distreze
de revelion.
  Sau poate ca o sa l fac acasa , in stil "cool girl" , cea mai tampita
revista din univers ( da recunosc , o citeam cu frenezie in perioada
12-14 ani ) , o sa ma distrez cu my best 2 friends.si chiar o sa ne
distram , eu iar o sa le dau qi hong iar ele or sa zica ca-i oribil ,
poate o sa-mi fac curaj sa deschid vestitul sahlab:).
Poate va fi un an bun.

Myriam

Amintiri.

2008-12-16T00:58:00.000+02:00

Ma poticnesc de amintiri.
Seara asta a fost a amintirilor. Am inceput cu o
conversatie cu o veche prietena cu care nu mai
vorbisem de ceva vreme , am continuat cu un
banal link de hi5, care mi-a starnit cele mai diverse
amintiri de Cuza. Ah ,Cuza.
  Si cum era . Cum a trecut doamne asa mult timp?
Unde au plecat zilele alea? Mi se perinda prin fata
ochilor mii de imagini , mii si mii. Zamete , hohote
de ras , bucurie , tipete , incruntari , armonii ,
dezorganizari , fete , atat de multe. Par un film care
are scenele extrem de amestecate , dar care totusi
are mai mult sens decat orice altceva. Vad tot
liceul ala in fata ochilor , vad atatia oameni , vad
culori , vad neputinta de a le mai aduce inapoi.
   Tot in seara asta am dat de cateva print screenuri
de anul trecut. Nu-mi vine sa cred ca puteam spune
unele din lucrurile pe care le-am spus. Adica... Nu stiu.
Chiar atat de mult se poate schimba un om in cateva
luni? [ era vorba de anul scolar trecut .] Nu stiu cui
trebuie sa multumesc pentru transformare , dar
presupun ca toate astea incep undeva in vara. Si
totusi am avut tendinta sa repet unele lucuri , desi
am invatat multe din prostiile de anul trecut.
  Ca sa ma citez din anul trecut: " X e ca un drog
de proasta calitate . In loc sa devii high , devii doar
dependent de nefericire." Si da , aveam dreptate ,
X chiar era un drog de proasta calitate. Si multe
alte lucruri in viata sunt droguri de proasta calitate.
  In clipa de fata nu simt decat dor fata de anii
trecuti , dar nici un regret fata de trecerea acestui an.
A fost oribil , groaznic , teribil de prost , in anumite
privinte , dar si extraordinar de productiv in altele.
Mi-am schimbat viata. Am ajuns sa fiu multumita
de mine , aproape mi-am schimbat mentalitatea spre
ce-mi doream eu sa fiu. M-am impacat cu mine
insami si asta cred ca e cel mai important lucru.
  Mi-aduc aminte de suferinta din anii trecuti , care
anul asta nu m-a mai insotit , decat in mica masura.
Suferinta de a fi " rebut social , tipa care nu are
prieten , e grasa , groaznica , etc".
Am devenit omul care arata bine , are farmec
prin strungareata pe care o ura , tipa care asteapta
doar omul potrivit pentru ea , tipa care se accepta
asa cum e , tipa care zambeste mai mult , tipa
care flutura din gene in tramvai , tipa constienta
de lumea din jurul ei, tipa care e capabila sa treaca
peste multe.
  That doesn't mean I don't have my up's and down's
too . Da , exista perioade cand redevin vechea mea
persoana , pentru ca ma confrunt cu prea multe ca
sa nu clachez , din cand in cand , pentru 5 minute.
Nici un om nu e atat de puternic.
  Si in legatura cu suferinta de a nu avea pe cineva,
exista intotdeauna speranta de a-l gasi pe right one ,
dar oricum nu mai e aceeasi suferinta. Nu am devenit
imuna , sunt cu atat mai vulnerabila cu cat simt
apropierea sarbatorilor . Dar , la acest lucru nu se mai
adauga motivele. Daca nu e , nu e pentru ca it wasn't
meant to be. nu pentru ca as fi eu fiica padurii , ca sa
ma exprim putin mai formal:). Nu e din vina mea ,
decat daca vina mea e de a alege cu grija , de a mi
dori un om care sa nu dea cu mingea in peretii clasei ,
care sa aiba curajul sa vorbeasca si sa nu ma lase
doar pe mine sa vorbesc , care sa ma aprecieze pentru
ceea ce sunt si sa ma respecte , fara sa vrea si altceva.
Si am exemple atat , dar atat de concrete pentru
fiecare dintre oamenii astia, incat contraexemplul ,
omul acela , nu cred ca mai poate exista.
  Vin sarbatorile. M-a izbit ieri cand mi-am luat
la revedere de la Paul si astazi de la Doamna Lungulescu.
Nu o sa i mai vad anul asta. Si ce am facut eu anul asta?
Multe.
  Ma uit la graul de langa mine. Se anunta un an prosper.
Dar oare chiar vreau tot ce am spus ca vreau? Chiar...
Dar cred ca da. O sa fac un sacrficiu pentru a ma modela,
asa cum fac mereu.Stiu ca am sa pot , numai sa fiu ajutata
de providenta.
   si cum ramane cu romantismul? Locul 2 , evident. Nu mi
pot permite sa sper ca la pastele armasarilor voi avea si asta,
in conditiile in care sunt lucruri mult mai importante la care
ar trebui sa ma gandesc cum ar fi aplicarea la tot felul de
activitati care ma duc tot mai aproape de facultate , in alta
tara.
   Da , cred ca stiu ce vreau. Da, nu regret anul asta. Da , vor
veni vremuri mai bune. Da , o sa patinez weekendul asta.
Da , o sa ma bucur de ziua mamei de Craciun. Da , va fi
magic.[ multumesc inca o data de urari , T.]. da, viata mea
se schimba.Da .
    Craciun fericit !
    Sarbatori fericite!

Myriam:)

That's amore. Remember?

2008-12-14T00:24:00.000+02:00

In Napoli where love is king
When boy meets girl here's what they say...

Se spune ca povestile sunt adevarate.
Se spune ca exista printi si printese.
Se spune ca viata e mai frumoasa cand iubesti.
Se spune ca e cineva pentru fiecare dintre noi.
Se spune ca nu exista sfarsit trist , pentru ca
intotdeauna va urma ceva.
Se spun atat de multe.

Dar cate sunt adevarate?

When the moon hits you eye like a big pizza pie
That's amore
When the world seems to shine like you've had too much wine
That's amore

Euforie, that feeling , you know it. Cand te furnica pielea ,
cand ai un gol un stomac si iti simti inima batand in gat , doar
din cauza unei prostii. Unui lucru marunt , dar atat de important.
Cand te sperii de telefon , doar pentru ca ai vazut cine te suna
si incepi sa-ti dregi vocea, ca sa nu pari gatuita de emotie.
Cand il vezi si nu stii cum sa il saluti, iti ascunzi privirea si imediat
dupa regreti , dar el intoarce capul si ramai chiar mai tacuta
decat prima oara , fara sa mai respiri.
Cand crezi ca esti puternica si poti sa treci peste , dar tresari
de fiecare data cand il vezi , fara motive aparente.
Cand te imbraci intr-o culoare pe care stii ca o destesta , doar
ca sa-i arati cat de mult iti pasa de parerile lui si sesizezi , ca lui
incepe sa i devina mult mai palcuta acea culoare.

Small things.
One more time with emotion
It's so delicate
When you're painting someone's heart
It's a little bit hard to be so eloquent
When you don't know where to start

This is actually love. It's nice to remember from time to time.
Nu mai stiu de ceva vreme cum e sa fii cu capul in nori , dar
imi place sa-mi aduc aminte chiar daca nu mai pot sa simt.
Sa simt amintirile care ma invaluie , din cand in cand , e posibil,
dar dureros. Vad greseli , vad dorinta de a le face din nou ,
vad dorinta de a face ceva sa se intample. Vreau sa iubesc
de Craciun. Vreau sa fac sarbatorile astea magice.

Nu se stie daca o sa reusesc. Adica nu e vorba de reusit,
cred prea tare in mister si destin si teoria " meant to be" ca sa
fac eu ceva. Cred pur si simplu ca o sa pice de undeva de sus
ca si ciocolata de la Metro la pret promotional.:).

Cred in pasiune , in lucruri marunte , in viata si spiritul
de sarbatori , in povestea ce invaluie bradul , in ochii copiilor
care inca il mai asteapta pe mos.Cred in surprize. Nu mi-a
placut si nu mi place sa vad cadoul inainte de Craciun. Inaintea
diminetii de 25. Urasc chestia asta. E cel mai placut lucru din
lume , dupa ajun in care muncesc la mancare si cozonaci ,
sa ma trezesc cu entuziasm , sa privesc bradul de la poale ,
in casa sa miroasa aromat a rom si eu sa desfac cu cea mai
neomeneasca rabdare cadourile , ca sa prelungesc inca putin
clipa cand voi vedea ce se afla in pachet...

Copilaroasa ? Da , stiu. Si totusi prea matura. E ciudat sa fii
un hibrid intre traditionalism si modernism , realism si fantezism ,
obiectivism si subiectivism. Sunt un om complicat , dar imi
place prea mult de mine asa ca sa ma schimb.

E povestea de Craciun. Cand casa e plina , cand as vrea sa me retrag
in cel mai tacut colt al casei , in bratele cuiva , sa i povestesc
nimicuri , sa mi sopteasca nimicuri si din cand in cand sa ma gadile
in palme, in timp ce eu ma bucur de mireasma unui aftershave.

Cred in puterea barbatilor de a fi barbati. Inca din clasa a 5a
imi placeau cei de-a 12 a. Cred ca e oarecum normal acum sa fiu
atrasa de oameni peste 23. :). Cred in varsta de 30. Flowering age.
Dar si 16 e o varsta prea frumoasa ca sa nu o traiesc din plin.

Multe cifre , viati , iubiri , sarbatoari. mult din toate. Putina
filozofie , putin parfum care sa ne invaluie , putina inaltare catre
spirit si amintirea unui eu mai vechi.Asta suntem noi.

Vreau sa vina Craciunul.Sa bata vantul , sa ma contopesc
cu florile de gheata , sa privesc fulgii de zapada , sa ma scurg
in turturi argintii , sa raman eu si totusi sa fiu alta . Un eu mai
vechi alaturi de eul tau nou. " tu" , " el " si alte apelative fiind
generice, doar v-am spus ca-s idealista.

Myriam Lacroche.

P.S versurile de la inceput sunt:
Dean martin- that's amore
ATB- wait for your heart
:)

Blower's daughter in Prague

2008-12-09T11:22:00.000+02:00

Inca de cand am coborat din tren am inceput sa respir.
Intens. mi s au dilatat pupilele in asteptarea miraculosului.
Voiam sa vad tot , sa miros tot , sa cutreier tot , dar mai ales
sa simt tot , sa ma invalui in aroma catifelata a orasului,
sa devin o parte din el , sa ma confund cu oamenii , cu multitudinea
de turisti care sa nu stie ca o parte din Praga ii urmareste.
Voiam sa fiu blower's daughter , sa fiu o adiere , proaspata ,
sa ma fac simtita , lumea sa stie cine sunt , dar sa nu ma recunoasca,
sa mi simta caldura , dar sa nu o poata avea decat pentru scurt
timp.
  Si am reusit. Am reusit sa las o parte din mine in Praga. M-am
descompus in mii de farame , cele mai multe le-am adus acasa , aici
in acest loc , de unde tastez cuvinte fara sens , dar am lasat franturi
acolo , ca lumea sa ma simta.
  Mi-am lasat ganduri imprastiate pe strazi. Am lasat putina bucurie
pe bancile de langa primarie , am lasat uimire in turn , am lasat mandrie
si patriotism in fata scenei unde au cantat niste romani , am lasat veselie
in sufletele celor care ne-au ghidat si ne-au vazut razand , am lasat
o imagine in aparatele foto ale celor care s-au mirat vazandu'ne cantand ,
am lasat atat de multe. Eu m-am lasat acolo, m-am uitat acolo.
  si eram prea multa acolo , ca sa realizez ca plec , ca pierd vantul , ca
pierd mirosul de kurtosi , ca pierd plimbarile pe strazi noaptea , zambetele
aruncate strainilor , ca pierd povestea si farmecul  , ca pierd tot.
   Eu sunt acolo inca. Traiesc din amintire. Traiesc din sufletul meu
de acolo, din imaginile care insista sa mi aduca aminte , din franturile
ramase acolo.
   Sunt prezenta in catedrala. Acolo am ramas. Spirit vesnic . Sunt si
voi fi mereu in trenul catre Praga. Sunt spirit.sunt eu , vesnica.
   Si , acum realizand ca nu mai sunt fizic acolo , dar ca mult din viata
mea a ramas acolo , ma intreb unde o sa ma mai imprastii in lume?
O sa mi las un zambet in Paris , un cuvant soptit in Londra , o poveste
in Iasi , un zumzet energic in New York , o privire zambareata pe
strazile Amsterdamului si prima iubire de oras in Praga.
  Sunt atatea orase in lume , iar eu am viata , am suflet , sunt pala de
vant imprastiata in 4 zari , o sa raman in fiecare.
  si mi-aduc aminte de povestirile Inei in copou . Vreau sa ajung in
Romania , sa ma contopesc cu tara mea , vreau sa revad vlastarele
Orastiei din Starometska Pragai , vreau sa fiu vant , sa vad lumea.

si acum , scriind asta m-am transformat in spirit. nu mai exist ca
fizic , sunt un suflu , sunt prezenta din spatele tau ce te priveste ,
sunt fata vantului care-ti sopteste la ureche. Ma simti? Ma simti
adanc , o sa-ti raman in piele , o sa ma iubesti pentru ca sunt a ta
si a altor mii de locuri si o sa ma vrei aproape sa simti cat mai multe
franturi de ale mele impregnate in simturile tale. O sa ai parfumul
meu mereu , o sa fiu gandul unui tango care te bantuie , o sa fiu
ceea ce iti lipseste cand esti singur , mereu prezenta , acolo. si stii
ca nu mint , stii ca sunt vesnica , ca nu ma poti uita , ca vrei sa ai mai
mult , ca vrei sa ma cunosti , sa stii cine sunt cu adevarat , sa simti
atingeri , reale , iar eu nu o sa ti pot oferi nimic. O sa ma dezintegrez
in rafale , in tornade de furie , in adieri romantice , o sa ma aiba o lume
intreaga , iar tu n-o sa ma poti simti. Si o sa ma vrei cu disperare.
O sa atingi cu mangaieri o tastatura incercand sa-ti gasesti vorbele
cu care sa mi spui cat de tare doresti , o sa-ti arcuiesti buzele rostind
soapte pe care decat alte adieri le pot prinde , o sa faci totul , fara sa
reusesti. Si atunci cand nu o sa te astepti , cand nu o sa stii , o sa fiu in
fata ta . si o sa ti doresti sa ma strangi in brate , pe mine , spirit , si
o sa ma descompun in bratele tale , dar o sa te inavalui! O sa simti mereu
parfumul meu. O sa fiu eu in tine si orice gest ai face o sa fiu eu
si nimeni altcineva. La fiecare pas o sa te impiedici , o sa simti...
O sa ma simti.

[ Te bantui deja cu ganduri. Oare cine sunt?Oare cine esti?]

Myriam Lacroche.

2008-12-03T20:44:00.000+02:00

Maine la ora 07:11 imi aterizeaza trenul in gara de vest
din mirificul ploiesti. R374 vagon 363 , ruta bucuresti
nord - praga via budapesta ( asta am bagat o de la mine
pentru ca stiu ca pe acolio trece:D)
Emotii? Hmmm , da. Cand ieseam azi din scoala dupa
ce am pupacit lumea si am iesit pe usa . Wow maine plec
in Cehia!
AM multe bagaje de facut , dar nu m am putut abtine ,
asa intre 2 cautari ale mersului trenurilor si o excursie
pana la bucatarie sa vad cum stam cu mancarea , sa nu
anunt bloggerimea ce fericita sunt ca plec iar , dupa toate
cate s au intamplat:).

Va pup , vorbim marti.:)

Iulia

Degradare morala

2008-11-30T15:51:00.000+02:00

Lumea. Lumea asa cum e ea. Refuz sa o vad.
Mai bine spus am refuzat. Ce s-a intamplat in
acest weekend a reprezentat un soc pentru
mine. Dar , din fericire , consider ca am luat
decizia corecta si sunt extrem de fericita ca am
fost alaturi de oamenii care conteaza pentru mine
pana la capat.
De ce trebuie sa facem anumite lucruri doar ca
sa parem altfel de cum suntem? Sau asa suntem?
De ce suntem teribilisti? De ce o distractie aproape
inocenta se transforma intr-o orgie? De ce nu
e nimeni ceea ce pare? De ce jignim oameni carora
le datoram respect? De ce ne credem cineva sau
ceva ce nu suntem?
Oribil. Pueril , dar oribil. Dizgratios. Betie. Betie.
Betie. Betie a simturilor , betie animalica , betie.
Sunt doar dezgustata. Atat. Pentru ca tupeul ar
trebui sa aiba limite. Impunerea punctelor de
vedere ( desi sunt cele mai idioate ) ar trebui sa aiba
limite.
  Dar , cum trebuie sa aiba si o parte buna, am avut
multe de invatat din evenimentele recente. Ca ar
trebui sa am aceeasi incredere in mine mereu , ca
ar trebui sa invat din greselile ALTORA , i do insist,
ca sunt mai matura decat ceilalti colegi cu mult ,
asta daca discutiile cu cosmin nu ma convinsesera
pana acum:) , ca mi-am facut mandri parintii si
ca merit mai mult de atat. Am luat decizia de a
trece peste cu mai multa forta decat ar putea crede
oricine ca am. Si o sa scap de toate astea. Curand.
  Si cum trebuie sa fie o parte funny , azi noapte
cand ma intorceam cu ai mei , i am intrebat daca
s-ar supara pe mine daca m-as marita cu un tip
de varsta lui columbeanu:) . Au ras si au zis ca daca
aia e varsta cu care sunt compatibila e ok. Si i-am
mai zis lu tata ca o sa-i prinda bine sa vorbeasca cu
sotul meu de varsta lui.:) A fost dragut. Nu ma mai
simtisem de multa vreme asa de aproape de ei.
  Si voi , cei care credeti ca am luat decizia gresita ,
atunci cand am acceptat sa va parasesc , imi pare
rau sa va dezamagesc. Dar lucrurile grave sunt
intotdeauna foarte grave , iar lucrurile mai putin
grave sunt mult mai grave decat par. Musamalizam
totul , de frica , o teama idioata , cretina, care pana
la urma ne da de gol. Si voua , celor care va e teama sa
nu afle omul care ar trebui sa afle, ma mai gandesc.
  Atata dezgust , si atata scarba pentru oamenii care
ma inconjoara nu am simtit niciodata.
  Ma intristeaza un singur gand. Nu o sa ma pot
impartasi anul asta. Pentru ca sunt certata cu cineva,
nu o sa ma mai simt implinita dupa iesirea din biserica...
In ce lume traim. O lume parsiva , rece , depravata,
perversa. Si oarba ...

Iulia.

gol.

2008-11-28T00:17:00.000+02:00

Ma simt atat de goala. Goala , rece si nepasatoare. Nu mai
imi place lumea mea. E prea organizata , previzibila si nimic
nu e asa cum ar trebui sa fie.
Revin la gandurile cu romante imposibile a la filme ... mi- aduc
aminte de Amelie si de imposibilitatea unei intamplari gen
Amelie. Dar e frumos. Sa crezi ca exista si asa ceva.
imi place sa vad ca primul om pe care il vad intr-o zi e fix el,
chiar daca asta e cel mai neasteptat eveniment dintre toate.
Chiar daca lui nu-i pasa. nu ma mai intereseaza. A mai ramas
doar dorinta aia ciudat de prezenta de a avea o mana fina si
puternica pe care sa o strang si care sa o simt prezenta mereu.
A mai ramas decat dorinta de a fi cineva. Care sa ma surprinda,
cu care sa merg la patinuar si sa ne tinem de mana si lumea sa
ne priveasca asa cum ii privesc eu , cand ma odihnesc pe margine.
E gol si asa a fost mereu. E un gol care se strange. E mic.
A fost mult mai mare. S a umplut mai intai cu sperante ca apoi
sa devina iarasi imens , mai mare decat prima oara , iar acum
e pur si simplu un gol. Care se strange , se strange si devine tot
mai mic datorita constientei ca nu o sa fie cineva care sa-l umple.
Si daca o sa fie , nu o sa fie acum. nu are cum. Sunt prea diferita
de generatia mea. Golul ar fi umplut de un om cu cel putin 2 ani
mai mare, pentru ca doar asa ne am apropia ca gandire. Ca
mentalitate. Sau nu.
mai conteaza?
e gol, e pustiu , e iarna. Astept ninsoarea , sa mi astearna fulgi
de nea peste durere si sarutari peste fruntea-mi inghetata.
Vreau sa gasesc ceva de facut. Vreau sa gasesc un om care sa
aiba nevoie de mine.Vreau sa ajut pe cineva , sa ma simt utila.
Poate atunci n o sa mai fie asa gol.
Vreau sa fac pe cineva fericit. Vreau sa simt Craciunul si sa
nu ma mai enerveze casa plina de oameni care-i canta mamei
la multi ani la cea de a 41 a aniversare ( cum trece timpul...).
Vreau un copil. Al meu. Vreau sa simt ca iubesc ceva , pe cineva,
pentru ca e parte din mine.Nici nu va puteti inchipui cat
il iubesc pe toni , metis angorasul meu. Dar , cum e un pisoi , nu
stiu cat de tare se resimt sentimentele lui fata de mine.
Dar imi iubesc cartile . Cele 10 de la Gaudeamus ma asteapta.
O sa ma las de mess.
Trebuie sa mi promit ca o sa scriu pe blogul asta mai des, e calmant.
E ca un balsam, de cand nu mai am jurnal :).
E placut sa te simti parte din ceva.

A venit iarna. Merg la munte. MErg la Praga.

Noapte buna!

Iulia.

Ecou

2008-11-20T02:07:00.000+02:00

degete fine
impletite cu ale mele
zambete obosite...
chin.
dulci chinuri
ale noastre,
ale tale si ale ei.
eu nu sunt parte
a tot ce aveti voi
eu nu sunt
nimic
in lumea ta.
Eu sunt
un eu ratacit
care te striga
si striga
ecou
voce
nu se mai aude.
N ai auzit.
sfarsit.

Ce a fost

2008-11-20T01:43:00.000+02:00

Azuriu , cerul
Pete albe , norii
Inaltat spiritul,
S-a spulberat.
Iluzii coplesitoare
Guri de aer respirate
Cu greu.
noi.
respira.
Si apoi a venit furtuna
Norii. ploaia. vantul.
Si n-a lasat
decat
gri melancolic.
Uite-l . Il vezi?
e aici. e n mine.
Uite-l . il vezi?
nu vezi. nici
n-asteptam
N ai vazut nimic,
nimic...
Pana acum.

Prea tarziu.

Boys

2008-11-18T00:15:00.000+02:00

Some say it's quite very extremely hard to
understand women. But it's not. Oh , do believe me!
  Baietii. pfu. who understands them?
  Baietii sunt acea specie rara , pe cale de disparitie,
care isi aduc aminte de ziua ei de nastere , care fac
pasii decisivi catre inceputul unei relatii , care cred
in relatii mai lungi de 1 saptamana finalizate cu acel
cuvant magic cu e la mijloc de care v am mai zis.
Gen Cosmin , ca tot urla modestia din tine :)).
Am( a se citi cu diacritice:)) ). Chestiile celelalte.
Chestiile celelalte sunt tipii in genul din cauza
caruia ma duc eu sa fumez cand am cei mai
mari nervi de pe planeta asta. Si am corupt si pe
altii :) . Din fericire nu am devenit dependenta de
asa ceva , dar de fiecare data cand vad astfel de
specimene( de baieti , nu tigari ) imi vine pofta
de o sheesha. De un parliament methol . Nu ca as
avea prea mare experienta:D Dar astea mi plac,
pentru ca am apucat sa le incerc.
  Chestiile celelalte sunt aceia care ne fac sa
devenim dependente de ciocolata , m&m ,
cafea , ne fac sa avem insomnii, sa intoarcem
cea mai banala situatie de 1001 ori pe fata si
pe dos , doar pentru ca nu le intelgem
motivele de a fi azi asa si maine invers.
  Dar poate ca si noua ne place. Pentru ca
fetele au oarecum o natura sado-maso. Le
place sa fie pesimiste pentru ca nu vor sa
fie prea optimiste ( dar oricum nu stiu ce
sa inteleaga de la ei ), le place sa le dea
mesaj si apoi sa se considere proaste de o
mie de ori pentru ca i au dat mesaj si poate
par prea dispearate , le place sa si
marturiseasca sentimentele in cele mai
metaforice si mai ciudate moduri ( vezi
Daca vrei cu tine lumina sa o impart , sau
si ma rau ma propun ) , le place sa ramana
stabile si sa tina cu dintii de aceeasi
pasiune care le a dezamagit de mii de ori ,
le place stabilitatea intr o relatie in
care nu si ar mai dori de mult sa fie , le
plac tipii care nu intrunesc nici o calitate
din cele pe care le cauta la un baiat.
  Mda. This is who we are , pisy :)).[am
observat ca se face abuz peste tot de
acest cuvant , desi nu mi explic de ce :-?? ]
  Well , actually baietii pe care ar trebui
sa i cautam sunt de fapt barbati . [ cosmin ,
modestule , esti ultimu an la poli - precizez
acest lucru ca sa intelegeti cam varsta necesara
for him to be able to suit our needs and never
to forget our birthday ].
Baietii sunt celelalte specimene . Baietii...
Baietii ... I am at a complete loss of words.
Cunosc si un tip de 20 de ani care e complet
copil , desi nu pare - dar ma abtin sa dau nume,
nu vreau sa l jignesc:D. Dar mai cunosc 2 tipi
de 18 ani care are mai multa minte decat
amandoi , aman3 tipii de care mi a placut mie
pana acum:D. chit ca insumati anii lor , ar trebui
sa aiba vreo 40 de ani , pe putin .
  am cunoscut multa lume vara asta. Cea mai mare
parte speciala. Am cunoscut si cativa baieti care
par altfel si sunt altfel. De vreo 2-3 stiu sigur , de
ceilalti intuiesc:D.a se vedea cosmin:)) Modestule.
Mda. Ce mai e de spus? Ca nu o sa mai ascult
in veci sfaturi de genu : " spune i ce simti pentru
el!!!" " Bine... Ma propun." no way.
  Cred ca mi am invatat lectia . Momentan viata
mea decurge monoton , ca o vara fara ploi care
sa tulbure , ca o iarna fara zapezi dar cu mult ger ,
ca viata mea de obicei.
  Si in sfarsit cred ca am reusit sa ma debrac de
haina sfioseniei si sa spun ce gandesc. Si da , da ,
da , pentru tine erau toate , dar n-o sa te jignesc
scriindu-ti numele aici. Dar da , pentru tine au
fost toate. Au fost. Caci nu mai sunt. Ti am spus
la revedere si nici nu ti ai dat seama. O sa realizezi
ce ai pierdut candva , dar nu mi mai pasa.
Am reusit sa inving.
Si acum , ca tot vorbeam de propuneri , fetelor,
va propun sa nu i mai lasam sa fie doar chiuvete si
sa i fortam sa devina parte activa si integranta
a mediului in care traim.
cu alte cuvinte. I'm going into biznis honey. And
I'm gonna hit all the markets. Precisely where it
hurts them.
  I feel mean at this time of the evening , so
I'd better go to sleep before i say something even
nastier than i already did.
Please scuzati mi incoerenta , greselile gramticale,
romgleza fluenta , si engleza de balta.

O seara placuta tuturor.
Final goodbye to some of you.

Iulia.

descoperire

2008-11-16T00:31:00.001+02:00

nu m am putut abtine.
tipa asta are cam mare dreptate
in acest post , nu m am putut abtine.

http://jazz-7azz.blogspot.com/2008/01/mi-aprind-o-igar.html
De fiecare data cand o sa fumez o
tigara de acum inainte o sa ma
gandesc la asta.

Esti tigara sufletului meu.

Iulia

Predispuse la esec.

2008-11-14T21:53:00.000+02:00

eu niciodata nu ma invat minte?
Cred ca nu.
Ar trebui sa fac acelaeasi greseli din trecut
de o mie de ori sa ma invat minte. Niciodata nu mi
convine cand nu mi iese ca mine.Niciodata nu inteleg
lectia din prima.
Am spus te iubesc de multe ori fix cui nu trebuia
( a fost unul singur ) si cred ca in cele din urma a
facut ce face orice baiat cand are parte de confesiuni:
profita si se simte mai stapan pe el , te ameteste si
apoi te lasa.
Eu sunt una dintre cele slabe de duh , iar blogul a devenit
un fel de confesionar al meu , tocmai pentru ca este citit.
Imi aduc singura aminte de tipa din cruel intentions 1,
care aparuse intr un ziar tocmai pentru ca era virgina la
o varsta inaintata.Nu m ar deranja soarta ei totusi.
Nu am taria sa le rezist ingratilor.Nu am taria sa le rezist,
la naiba.
Am inceput sa realizez ca tot ceea ce am simtit in viata mai
serios pentru anumiti , a fost bazat pe o relatie de lunga
durata , care nu-mi permitea sa ma apropii prea tare sau
prea des de ei , dar sa le pastrez amintirea vie , ca o flacara
inauntrul fiintei mei.
Am simtit repulsie la un anumit moment dat pentru fiecare
dintre ei , chit ca era pentru faptul ca pur si simplu erau
ei , chit ca pur si simplu gaseau pe alta.
Dar nu gasesc omul perfect pentru mine. Marmo imi zicea
ca-s perfectionista. Cosmin si Lidu slava domnului ma
inteleg.
Dar sunt perfectionista , caci nu gasesc rostul unei relatii
daca nu e de durata , romantica , iar omului de langa tine sa-i
pese .
Si perfectiunea e imposibil de atins, dar poate fi cautata.
Si daca nu o sa ating aproape varful everestului , voi incerca
sa fie special si sa mi mai lipseasca 5 metri pana in varf.
Daca nu voi reusi sa gasesc ce-mi doresc aici , voi pleca.
Oricum vreau sa plec. Oricum am cunoscut oameni care
merita mult mai mult decat cei ce ma inconjoara si ma
scarbesc zi de zi. ( vorbesc de evident despre anumitii din
liceu). Sa zicem ca ar fi maxim 5 , dintre care ei nu i stiu pe
toti care ar merita un oarecare interes. Dar merit eu
interesul lor?
Uneori si the sparkle of life that you can only find in me ,
e un impediment. De ce imi plac molaii? Sau teribilistii?
De ce azi imi plac brunetii cu ochi albastri dar maine
o sa mor dupa un blond cu cei mai frumosi ochi caprui
din lume?
Nu ma mai suport.
Mi-am propus ca peste toate sa-mi cumpar un nikon
cu putere cat mai mare si sa plec in lume si sa o vad.
Fara sa mai fac nici un studiu , nimic . sa fiu eu si nikonul
meu. si atunci cand o sa ma plictisesc , o sa le arat
oamenilor ce am facut eu , de ce am plecat de la scoala,
o sa fac o facultate renumita cu nikonul meu cu tot ,
o sa astept primul om care iese din cladirea new york
post si o sa l rog sa vina cu mine si sa-mi doneze samanta
lui pentru perechea mea de gemeni.
Si o sa fiu prima femeie intacta care naste gemeni si
are un nikon care a vazut si kenya si india si malaezia si
rusia. Ah rusii...
Si vreau sa fiu eu capabila sa nu ma mai ametesc
cu apa rece. Niciodata nu reusesc sa ma imbat , dar
ma ametesc destul de des. Dar sper ca daca voi reusi
sa spun gata , ma voi asculta pe mine.
Imi trebuie un timp numai pentru mien sa inteleg ce doamne
iarta ma sa petrece cu mine , ce vreau , pe cine
vreau si de ce il vreau.
Caci iar fac vesnica greseala de a-l dori eu prea mult.
Si ce daca mi spuneti voi sa fiu extrem de sincera
si sa i spun exact? Va spuneam ca i molau. si ce, n ar
fi in stare de nimic si sa i spun : " ba , m am saturat
sa ravnesc la buzele tale si sa ma pierd o zi intreaga
in ochii tai si sa ma tii de mana de la un apus la altul".
M-ar intreba ce am zis pentru ca nu a inteles ce am
vrut sa spun. Poate ca exagerez , dar scriu cu furie .
Furia neputintei. Furia care te apuca atunci cand stii
ca nu i nimic in mana ta si nu poti face nimic ca sa
schimbi ceva, vreau sa pot sa fac totul , sa schimb lumea.
Dar nu pot sa o schimb singura. Imi trebuie oameni
care sa ma ajute , oameni care sa vrea , oameni ...
Si uite cum o dau dintr-una intr-alta.
Dar nu mi place lumea mea , lumea in care traiesc ,
m-am saturat de tot si toate.
Vorba cantecului : in familie barbatul a devenit chiuveta.
Si atat.
Baietii ar trebui sa faca mult mai multe. Si nu ma
refer la turma , ma refer la cei outstanding , care chiar
ai pentru ce sa i apreciezi si in care vezi ceva.
Ca turma , face destule. Incepand cu acel termen de
3 litere care incepe cu s , se termina in x si are e la mijloc.
Cei care nu fac parte din turma sunt speciali in
2 moduri. fie sunt chiar ... cu un je-ne-sais-quoi , fie
sunt ciudati.
  Si nu , nu sunt rea. Dar am vazut si ciudati speciali.
Sunt speciali , dar au ceva care nu ti permite sa te apropii
decat daca esti facut pentru asta.
  Ceilalti speciali , au prieteni deosebiti , cu care-si petrec
timpul si ar trebui sa fii si tu in anumite cercuri ca sa
ajungi aproape de ei.
  Si aici ma gandesc la ruxandra , stie ea de ce. Pentru ca
acele cursuri de chitara si de teatru sunt facute pentru
astfel de oameni.
Doar ca eu am decis sa las chitara pe dezbateri de viata,
si teatrul pe drepturile omului.
Pentru ca eu vreau sa schimb conceptiile oamenilor
despre teatru ( pentru ca se pot face bani si din teatru ,
nu conteaza ce zice mama si tata ) si nu sa joc eu teatru,
poate decat dupa ce ii voi convinge ca teatrul e o arta.
Si nu ma refer la jucat teatru ca mintit. Ma refer la
teatru ca arta pur si simplu.
  Si iar ma uit unde am ajuns.
   Da , dar eu sunt predispusa la esec. Dar inca mai cred
ca viata e frumoasa si ca intr-o zi voi zambi gandindu ma
si recitind aceste framantari si poate voi reusi sa fac macar
unul dintre lucrurile pe care mi le propun.
  si pentru cei care nu au inteles inca( am intalnit cateva
cazuri):
  Da , nu am avut prieten inca . De ce? Pentru ca am citit
prea multe povesti cand eram mica si m-am uitat la prea
multe filme in aceasta scurta adolescenta ca sa nu mai
cred in the right one who is going to come.
Chiar cred ca exista the right one. Chiar si pentru mine.
Chiar pentru mine , care nu am nimic outstanding ca
frumuseste , dezinvoltura sau orice altceva , pentru baieti.
  Da , sunt eu si nu mai imi e rusine de ceva vreme sa o
spun.

Sunt eu si invat sa mi accept viata asa cum e.
Predispusa la esece si succesuri :).

Iulia

Predispuse la romantism

2008-11-09T19:23:00.000+02:00

Mda. noi fetele. Noi fetele de azi.noi vrem romantism.
hm, nu va asteptati la asta nu?
ei bine eu ma asteptam sa nu va asteptati la asta. Stiu
ca si celelalte fete vor romantism , dar eu vreau chiar
mai mult si pentru ca nu va pot spune exact ce vor ele,
dar va pot spune ce vreau eu , o sa fac chiar acest lucru.
Fetele vor un tip curajos care sa vina la ele tam-nesam
si sa le spuna te iubesc , sa-si asume riscul de a fi refuzati.
  Fetele vor un tip care sa le invite la un suc dintr-un
motiv stupid : hai sa invatam la o ciocolata calda , nu
conteaza ca nu suntem in aceeasi clasa / liceu / oras.
   Fetele vor un tip care sa nu se poate abtina sa le ia de
mana , sa le sarute chiar daca nu-si permit. Fetele vor un
tip care sa le intrebe daca pot sa fie sarutate sa nu aiba
timp sa raspunda si sa fie sarutate.
   Fetele vor un tip destept. Nu conteaza cat e de frumos,
dar trebuie sa nu spuna " n am mai citit o carte de cand
eram clasa a 4 a si nu citesc decat daca n am de unde sa
mi iau comentariile la romana". Fetele vor un tip care
sa zica " Stii cartea aia? am citit o mi s a parut faina rau"
  Fetelor vor un tip direct. Care dupa foarte putine pretexte
de a avea o anumita legatura cu ele , iau atitudine si le
invita la mult asteptata ciocolata.
   Fetele vor un tip care sa intelega ce vor ele si care sa
aiba curaj sa greseasca. Si ce daca te refuza prima oara? Or
sa zica da a doua oara , doar pentru ca prima oara le-ai luat
prin surprindere si a doua oara deja stiu ca-ti asumi riscuri.
  Fetele vor un tip care sa nu aiba mai multe bijuterii decat
ele si blugi mult mai slim decat ai lor.
   Fetele vor un tip care sa arate demential la costum,
care sa aiba o camasa incredibil de sexy , care sa le innebuneasca
de fiecare data cand o vad.
   Fetele vor un tip care pur si simplu traverseaza curtea scolii
si zice " Buna Y . Eu sunt X. Vino la un suc cu mine sambata.
nu accept un refuz pentru ca nu o sa mai am curajul sa mi mai
exprim inca o data sentimentele."
   Fetele vor un tip direct , care sa fie capabil sa spuna te iubesc.
   Fetele vor un tip care sa nu vrea altceva din prima saptamana.
  Fetele vor un tip care nu le spune te iubesc la prima intalnire.
   Fetele vor sa fie iubite , vor sa traiasca o poveste ca in filme.

Din foarte mica mea experienta , cam asta vor fetele.
Din gandurile mele va pot spune ca mi doresc sa traiesc o poveste
ca n filmele alea americane - for teens. Nu chiar popularul scolii
se intalneste cu tocilara scolii si se schimba radical , dar un tip
care sa se intalneasca cu mine si sa faca ceva , exact in clipa
in care ma astept cel mai putin. Sa ma ia de mana sa ma duca
pe baza scolii si sa ma invite undeva . Sa apara din senin la usa
clasei mele si sa mi zica ca trebuie sa mi spuna ceva chiar in
acelasi moment , sa ma sperii crezand ca a patit ceva si el
sa mi spuna ca nu mai rezista tacand. Eu vreau un tip puternic.
Ideea e ca Prince Charming nu se gaseste pe toate drumurile,
cu atat mai putin in caragiale , ploiesti. Totusi eu sper ca o
sa gasesc my own prince charming , iar pana nu l gasesc nu o
sa vorbesc cu nici o imitatie. Da am ramas aceeasi.
  Si stiti de ce sunt eu asa de romantica? Pentru ca sunt idealista,
perfectionista , si nu vreau sa stric starea mea actuala de good
girl , not touched girl cu imaginea de very touched girl.
  Am sarutat un singur tip pana acum si nu mi-e rusine sa
o afirm pe blogul care il citeste 3 sferturi de clasa , eventuali
baieti interesati , oricine. Si sunt mandra ca nu am sarutat
mai multi pentru ca nu au meritat altii. Nici norocosul nu stiu
daca merita , dar era un pas pe care trebuia sa l fac la vremea
respectiva pentru ca eram prea orbita de prezenta singurului
om cu care imi imaginam ca pot sa ma sarut. II multumesc
oficial pe aceasta cale ca mi a zis de muuulte ori ca sarut foarte
bine , although it was my first time.
   Mda , acestea fiind zise ( dupa un alt session de nestapanita
sinceritate pe blog ) , presupun ca orice tip care afla de acest
blog si il citeste ori: 1. Becomes totally turned off by a virgin
in relationships 2. becomes turned on by the chase of a begginer.
Pentru categoria 1: Bravo voua baieti :)) duceti-va la alea cu
experienta. 2: n-aveti nici o sansa.
  Eu caut categoria 3. Care ma vrea pe mine si nu experienta
mea.:)

Hai , gata :)
O seara placuta,
Iulia.

Yann Tiersen - comptines d'un autre ete

2008-11-08T12:23:00.000+02:00

elle est Amelie Poulain. Et elle aura Nino Quicampoix.
Je crois que le chanson est fabuleux.
Nu va radeti de franceza mea....

Elixirul vietii

2008-11-04T22:17:00.000+02:00

Am revenit la romana dupa o lunga perioada de timp. Sunt anumite
sentimente care se traiesc in romana. Sunt oarecum indragostita.
Dar nu in felul ala normal ( bine si in ala normal :D ) , sunt in love
with life.
Pur si simplu , faptul ca am simtit niste chestii recent ( de bine) ,
care m-au facut sa simt ca traiesc , ca sunt reala , tangibila , aici,
intr-o uimitoare lume plina de culori , ca sunt clasa a Xa ( clasa cu
multa dragoste dupa cum zice dirigu ) , ca sunt la liceu , pe care
am ajuns sa -l iubesc si sa-l respect atat de tare incat mi-e teama
sa nu irosesc nici o secunda.
Am ajuns sa pretuiesc viata. Asa cum e ea , cu buna si rele si trec
printr-o perioada in care natura emo a mea nu se mai arata cam deloc,
iar eu cred ca nici nu o sa se arate prea curand.
Starea initiala de euforie s-a evaporat usor , dar ramane substratul
care-mi aminteste ca viata e facuta ca sa fie traita. Ma ghidez dupa
" carpe diem " in fiecare clipa si regret ca nu au descoperit si altii
elixirul care ma face sa zambesc zi de zi.
  Zambesc , pur si simplu zambesc. Am in suflet culori , atingeri ,
voci, prinderi de maini , zambete , priviri , multe amintiri ,
ii am in suflet pe cei cativa oameni de care chiar imi pasa, pe care
ii pot numara pe degetele de la o mana , pe 4 degete fara mama si
tata .
  Ii multumesc Domnului seara de seara , ca sunt aici , ca are grija
de mine si ca-mi da o viata mai fericita decat as fi cerut eu. Cred ca
fara ajutorul Celui de sus nu as fi reusit niciodata nimic si norocul
meu , de acolo vine.
    Acest post e o multumire pentru prieteni , o declaratie de dragoste,
o voce , un ecou pentru cine vrea sa asculte.
    Nu vreau decat sa spun ca viata se afla pe pamant pentru a fi traita
si iubita , caci iubim sa traim si traim sa iubim.
Si stiu... Multe lucruri le stiu... Le simt . Si ma multumesc sa simt ,
caci sentimentele sunt mult mai intense decat orice gand.

Nu putem spune ca viata e frumoasa azi sau ca a fost ieri. Viata e
frumoasa zi de zi , trebuie doar sa stii cum sa o traiesti si pentru
ce sa o apreciezi.
Si totusi , viata mea mea nu a fost niciodata mai frumoasa ca acum,
in perioada asta , pentru ca de-abia acum am invatat sa iubesc
existenta ei.

Iubesc tot ceea ce ma inconjoara.
Te iubesc.

Pentru cei 4 oameni speciali din viata mea.
( Ghiciti-va singuri)

Cu dorinta de a vedea si voi lucrurile asa cum le vad eu ,
Iulia.

Life& love

2008-10-27T22:08:00.000+02:00

Somebody told me one day that i was going to find my prince
someday but he was not the one.
Everyday i believe more and more that there is no such thing
as my prince charming riding the white horse. I keep waiting
for the right one to appear but he just keeps saying no to my
wishes , because i refuse to beg.
I've fallen out for a guy and i don't know if what i feel is real.
Of course , he doesn't know and if he would even read this
he would say that definetly he isn't that " one" that i am talking
about.
I haven't ever fallen in such a deep way for someone. Or maybe
just once , but let's say it was because i had known that person
for many years. Now , i know nothing about him , he's a mistery,
he gives me hopes , he takes them , i felt betrayed by him some
time ago and now , when history repeats i'm in the same situation.
  If he would make me feel like the most stupid person on earth right
now , next time i would do exactly the same , i mean leting him
know exactly what i feel for him.
   I feel so old. It makes me feel old. Love makes me feel old. I'm done
with considering all the possible options , I'm done with interpreting all
his gestures, I'm done with everything.
   But who is going to believe me? I don't even believe me. Why would
you? Why would he?
   I'm dumb. I don't even learn although i have great plans and some
people have great expectations. tomorow i have test papers in physics
and TIC. So what? I don't even bother. I'm too old for anything.
   And you know what's funny? I'm one of the most open-minded and
natural people in my class , but when it comes to him i'm the funniest
and dumbest person ever. I pretend not to see him , i refuse to talk
to him , i do the worst things ever.
   What is there left to say? I feel stupid , in love with the dumbest boy,
i feel old , i feel tired and i really am what i feel.

I am what i do and what i do is who i am.

I feel tired.

2008-10-15T23:40:00.000+03:00

I feel so damn tired. where are those sunny days when
all i had to do is lie down with a glass of still water and lemon
or with a cup of coffee and look at the sky?
And i don't know if i am tired phisically. I think it's this
feeling that i have been having for a while , that school
isn't what i want to do. Or at least , here , in romania.
  I've been yearning for the BR meeting since school begun.
And here I am , 2 days before leaving. It's a really nice
feeling , knowing that I am going to meet again all those
peoplethat i fell in love with . I really miss them.
  and the best part is that on saturday night we're havin
a party \:d/. and what i know for sure is that i am
going to be there , that the so-called " soul of the party" paul
is going to be there , that 2 special persons that i am
getting more and more attached to are going to be there,
and now that i think about it more i realise that many
of the people i care about are going to be there. And we're
going to have a great time. I know it for sure.
  But i still feel tired. Because i am tired of proving who
i really am to people who don't even deserve a look from
me. I deserve more but i have to work for it more and more.
And what i want needs so much time that i'd have to
give up things that i have to do but i don't want to.
  I want to give up. But i still have fiath and ambition and
i am a continous source of creativity and that's why i won't
give up. I have people who believe in me , people who
love me for who i am and who know that i am made of a
a very hard steel that won't torn into pieces at the first
pale of wind.
   I am proud of my first weekend in bucharest. :) It's
going to be magical , sprinkled with lots of pixie-dust
and wonderful people . Add some feelings of friendship,
some memories , some stress , and you'll get the mood.
  It's going to be stresfull ( very early wake up , train
to bucharest , sessions until about 6 in the evening ,
lovely parties and games:X:X:X until i don't know what
hour , wake up early in the morning , bussines planning
session , train back to ploiesti , i might get home or i might
not , because i have LMT classes in the afternoon with one
of the people i just left :) , so it's gonna be stressfull ).
   and that reminds me about how tired i am and how
much i want my own time and a holiday.
   i am going to sleep.
  Good night :)

Iulia

well.

2008-10-13T23:36:00.000+03:00

Well it's hard . I want to do a lot of things but i have no
support. It's annoying. Really.
most of them are parties but does it really matter? :-"
I want to get involved into some interesting projects,
but it's quite hard when you have parents who dissaprove
of staying late , spending nights in bucharest or being alone when
leaving by train.
  It's quite hard not to have independence although you are
only 16. But I can't say i'm not trying. I really am. I'm really
getting a small piece of it , but sooner or later i'll have it.
  My biggest problem is that i don't have parents to say , go
there and do your job. It's something like : well , what are
you going to do there? is it necessary? does it help? Will
it be useful for your future? Are you sure? who are you
going to see there? do you know them? do you know anyone?
Quite hard , right?
  Well at least they trust lmt , and ...ummm....lmt?
  They know all the people i know. It's something like : i'm
meeting the Br guys on saturday . Really? yeap. Are you
going with that nice girl you've been with in the czezh republic?
Is the girl from oricum coming too? are you going to see the guy
that you are having that lmt training too? is the guy that i saw
on teo , that marian , coming too?
It's exhausting , believe me.
And my form teacher.... oh god. if i understood what he means
whenever he is talking i wouldn't share my frustrated thoughts
on the internet , blogging.
  He doesn't understand english. He doesn't understand romanian
either even though he teaches it. he has the most comunist
conceptions about the world and he is ambitious in stupid
issues. He is stubborn just like a mule.

pf. I'm going to sleep.
see you tomorrow probably with new things that i hate.

Bye bye.

Iulia

about the world

2008-10-12T23:15:00.000+03:00

i feel a change in the world. I feel this world is changing
constantly and not necesarily in good. I see more and more
children becoming " emo" or even worse " manelari" , and
i'm shocked. am i into the last generation which is able to
resist temptation and keep the " oldies but goodies"?
People have hopes from us. they hope we'll change the
world while we are listening to florin salam and romeo
fantastik. If paula seling is singing " manele" what's next?
A duo between celine dion and guta? Or a live concert
with rod stewart and denisa from i don't know what city?
   I'm dissapointed. I thought we were different. I thought
we could change the world , but we just can't. We are not
that many to be able to change a world of people who yell
and come to simphonic concerts just because they are
obliged to , people that don't read just because it's not
fashionable.
  We seem to taste only things that are fashionable. Fancy
cars , voluptuous naked girls-singers , rich men , footballers,
anything we see on tv , whose quality is getting worse each day.
  what is happening?
  i don't have a suitable answer.

Iulia.

I'll be back

2008-10-04T20:01:00.000+03:00

Parca asa am zis nu? Well , I'm back.
M-am intors si din creta si din cehia , de peste
tot , a inceput scoala cu mirosul ei caracteristic,
cu caietele umplute din primele saptamani , cu profii
neintelegatori , cu dirigi sclerozati , cu toate cele
pe care le are scoala.
Eu m-am intors oarecum diferita. Am avut o vacanta
de genul - eu n-am mai facut niciodata asta , acum am
facut-o. am facut muuulte , pe care nu prea credeam ca
o sa le fac fara sa regret , care totodata sa mi placa...
Nu va ganditi prea departe totusi. Am facut destule,
dar nu chiar pe toate.
Acum visez cu ochii deschisi la alte taramuri , fara
scoala , cu zapada si cu un anumit om langa mine. Nici
eu nu stiu care.
Mai vorbim de-astea normale mai incolo.

Myriam Lacroche

Creativity

2008-09-27T13:24:00.001+03:00

81%

Created by OnePlusYou - Free Dating

blog:D

2008-09-26T23:32:00.001+03:00

71%How Addicted to Blogging Are You?

Created by OnePlusYou - Free Online Dating

Imi iau zborul

2008-08-28T11:49:00.000+03:00

Maine plec in Creta.
Mi-era dor de greci... Tare tare dor de ei.
Voiam tare mult o vacanta in care sa zac langa
ai mei pe un sezlong la soare... Si nu sa ma duc
every night in tineretului sau sa joc Mafia pana la
6 , cu toate ca daca e sa ma gandesc mai bine as
da sezlongul pe mafia imediat :)).
Mi-e tare dor de toate. Asa cum mai vorbesc cu
antreprenoristii mei pe mess , mi-e tare dor de ei
si as da orice sa ma intorc la Poiana Pinului... Sa stam
mai mult acolo si sa jucam Mafia pe intuneric :D imi
pare rau daca am facut o obsesie pe chestia asta...
Dar nu pot sa uit cat de tare era...
Si ma intorc pe 5 acasa ca sa plec pe 6 in Cehia:)
Multumita tot celor de la BR. Doamne ce va mai iubesc:X
Mi-e atat de dor in fiecare clipa incat pe cuvant
de nu ma gandesc ca m-ati indoctrinat. Suntem
o adevarata secta :)) Martorii lui Razvan si alte
povesti de genu :))...
Vreau sa mai vand zodiace , sa-l gasesc pe bogdan in
patul meu facandu-i masaj sabinei , vreau sa mai
cant baby shark cu anca , vreau sa mai rad de Razvan
si antena lui , vreau sa mai dorm cu capul pe masa
langa francezi , vreau sa mai cant i'm a bitch i'm a lover ,
vreau sa se mai aseze cutu pe picioarele mele , sa
o mai aud pe Silvana razand ( =)) ) , sa mi scriu necrologul,
sa caut umbra pe scarile alea , sa ma feresc de albine ,
sa ma feresc cu alexandra de omu ala mic si negru ,
sa va insotesc la fumat si sa -mi scriu postari pe blogul
de hartie , sa alerg la masa ca iar am intarziat si sa se uite
urat la mine bucataresele cand le cer apa , sa va vad
costumati in becalli si banel , green spirits si tiganci ,
sa va vad la never ever :>....
vreau sa mai fiu alaturi de voi :D. Doamne cu cata nerabdare
astept acel follow-up.

si uite ca si postarea mea despre Creta si Cehia s-a transformat
tot intr-o lauda a sectei BR. :))
Deci :
Vreau in Cehia si Creta. Asta era ideea.:)
Da mi-e dor de voi...
Si atunci cand o sa lancezesc la soare cu o pina colada in mana
sau cand o sa mi pun camera la dispozitie pentru un student ceh
tot la voi o sa ma gandesc...

Deci... imi iau zborul... Vorbim cand incepe scoala( of doamne :( )

Mi-e dor de voi :*

Iulia Iordache

Change in life

2008-08-22T16:09:00.000+03:00

Imi propusesem sa scriu numai in engleza... It's just not
possible. Sunt anumite lucruri care nu pot fi scrise in
engleza pentru ca sunt traite in romana. Sunt unele lucruri
care nu pot fi scrise deloc , pentru ca ele exista doar in emotie.
Sunt anumite stari , anunmite vibratii , anumite inamplari,
anumite lucruri care nu pot fi scrise. Si stiu ca cei carora
ma adresez scriind aceasta postare inteleg la ce ma refer.
Pentru ca niciodata nu m-am simtit atat de inteleasa.
Niciodata nu m-am simtit la unison cu sentimentele celorlalti,
niciodata nu am crezut ca o sa ma atasez de niste oameni pe
care nici n-am apucat sa i cunosc intr-o saptamana cat nu m-am
atasat in intreaga viata poate decat de mama , niciodata nu
am crezut ca viata mea o sa se schimbe in urma unei amarate
de tabere , niciodata nu am crezut ca o tabara imi poate reda
sperante de mult uitate , niciodata nu am crezut ca pot sa traiesc
cu atata intensitate.
  Dar ce spun eu aici? Tabara? Nu. Oameni. Oameni care sunt
cu totii speciali , care te fac sa devii si tu special alaturi de ei ,
care te pretuiesc si cu care poti sa fii tu insuti fara sa te rusinezi ,
fara sa ai complexe , oameni fata de care nu poti sa ai prejudecati ,
oameni care iti arata cine sunt , care sunt deschisi... Oameni cu
adevarat.
   De multe ori in timpul acestei saptamani m-am intrebat cum
de e posibil sa gasesti atatia oameni , toti la fel , toti extraordinari ,
cum poti sa i aduci impreuna ... Cum poti sa i faci speciali impreuna?
  Si acum chiar vreau sa le multumesc unor oameni care...
pe cuvant de nu te fac sa te intrebi " what am i gonna do to thank
them?"
  Vreau sa i multumesc lui Gabi , pentru ca a avut grija de noi si a
fost asa ca un guardian si ... cel mai mult ii multumesc pentru ca ea
a fost initiatoarea proiectului...
   Vreau sa i multumesc lui Razvan , omul care mi-a deschis cu
adevarat ochii , ca nu-s eu aia nebuna. Pentru ca pana sa-l cunosc pe
Razvan eu chiar ma gandeam : La naiba de ce tre sa-mi fac eu griji cu
ce se gandeste lumea,
de ce tre sa-mi pese atat de tare de reputatia mea cand celorlalti nu le
pasa? Uite ca le pasa. Multumesc Razvan. Si lectia cu intuitita. Mi-a
fost frica de intuitia mea mereu. Am facut cateva decizii bazate pe
intuitie si au fost cele mai bune din viata mea , care m-au condus
spre o dezvoltare lenta dar sigura si totusi imi era teama. Multumesc
Razvan pentru ca ne-ai spus ca intuitia nu e un lucru rau si ... o sa ma
mai gandesc la treaba cu bungee :) Si multumesc pentru umilinta.
Era fix ce aveam nevoie. Pe bune. Acum pot sa stau singura in picioare
fara sa-mi mai fie frica de vant.
  Multumesc... colegelor de camera care m-au suportat cand ma
intorceam la 6 in camera si mai faceam si dus ca sa fiu sigura ca le
trezesc. Multumesc Paul pentru ideea cu zodiacul. ( daca nu ma
intreba el de 3 ori ce zodie sunt nu faceam afacerea aia ).Multumesc
pentru sustinerea din primul meu joc de mafia cu voi si multumesc
pentru sustinerea in meciul in care v-am batut ca mafiot.Si mai ales
multumesc Paul pentru seara in care tu si ai tai comunicativi :) ati cantat.
V.I.P.P este putin spus. You were great! Si stiu ca nici
voua nu va venea sa credeti cat de tari ati fost.
  Multumesc Bogdan , chiar ma simteam bine cand imi ziceai ca
aveam o figura angelica si ma strigai ingeras.
   Multumesc Anca pentru ca am fost cele mai tari dive impreuna...
( baby shark...ttt...)
   Multumim cu totii lu Alex! Razvanel cel mic ! Tipul care ne-a
adus tuturor mai multi bani , ne a adus clienti , ala mic si simpatic :X...
    Multumesc Cosmin pentru ca mi-ai zis de Cehia...
   Mulumesc Andrei P. pentru ultima noapte acolo. Cu totii cred ca iti
suntem recunoscatori pentru acel moment , pentru mine a fost cel
mai ...moment din toata tabara... Faptul ca am simtit cum bate inima
celorlalti ... totul a fost unic. Cum zicea si Marian Stas , maestrul Pascale,
you really deserve applause! Si chiar de n-o sa mai fiu eu la anu' acolo
chiar ma bucur pentru cei care vor fi acolo si pe care sunt convinsa
ca vei reusi sa-i surprinzi.
   Multumesc Vlad pentru ca ai cantat Good Riddance la chitara
si pentru ca mi-ai pozat fluturele din par...
   Multumim Ancai H , care a fost cel mai tare regizor...
   Multumesc intregii echipe de la antreprenoriat pentru ca au fost
the best...Si talents night desi nu a fost funny pentru ceilalti , we
sure had a great time preparing it. Cu Mentolsheep , cu Charlie's
angels( you bitches:D ) , cu Luke I am your father ( define father ;)) ),
cu tot ce a fost si cu hohotele de ras. Eu nu am mai ras asa de tare
deeeeee multa vreme. Si nici nu o sa mai rad pana nu ne revedem.
  Multumesc koko pentru ecusonul pe care nici nu stii ca ti l-am
luat ca amintire si pentru muzica din ultima seara :).
  Multumesc Casian pentru cea mai tare poza pe care am facut-o
acolo :))( scuze daca o tin obsesiv la avatar , dar ... You're the best ;) )
  Multumesc Obosession :))
  Multumesc Marian Stas pentru ca nu a spus nimanui cat de tare
plangeam la momentul lui Andrei...si multumesc pentru ca a facut
codecs pentru oameni ca noi , cei mai iubiti dintre pamanteni.
  Sper ca nu am ratat pe nimeni. Adica sunt cativa omisi dar:
  Acolo ne-am simtit ca cei mai iubiti dintre pamanteni , cei mai
fericiti , cei mai norocosi , cei mai cei. Va multumesc voua , celor
mai iubiti dintre pamanteni.

  Now , we expect the unexpected , believe it or not...No words ,
just voices...
Thank you!

Iulia Iordache ( no more myriam lacroche :) )

My kind of guy

2008-08-07T20:34:00.000+03:00

I'm in a strange ... feeling. I'm in it. I'm into it. It
sounds weird , I don't think it's actually right to
say such a thing in english , but let's just say that
I have the license to do it.
  So. I'm in a strange feeling. I'm in a Carrie feeling.
About 15 minutes I ended watching Sex& The city,
the movie.
  It was great. It was amazing. I watched the TV
series more than once , but... It's not the same.
I know it's just a movie but...
   There are always 'but-s'. But.But.But.
    Well.
    It's so real. I realised how much these girls
care about each other in the moment Carrie got
dumped. And I wondered :
         Do I have 3 other girlfriends to do that for me?
    I don't.
    Will I get dumped?
     Will I get my own Big?
   I really want my own Big. I just love that man.
I love the appearance of Chris Noth and the
charater of John Preston . Mr Big. Mr Right. Or,
how I like to call him The Big.
  The Big. He's big. He's tall . He's handsome.
He's rich. He's a man. He has issues. He isn't
perfect , but ( again) that is what makes The Big
perfect.
  He's done a lot of wrong things. He's the worst
choice from all the choices. But... It's natural. I
realised about 2 seconds ago that the only guy
I really loved made me suffer like hell. And even
now I think of him. And even now I wonder if ...
If he'd come back now would I say yes? I tried
to picture myself in this situation and I pictured
myself saying that he's a man-hore. But. I don't
actually think that if he would appear here
devastated after the situation I know he's in ,
telling me ' Sorry , I'm a dumb ass , could you please
forgive me? Please tell me you still love me '
I would say no.
  Even now. Every guy has to be compared to him.
He's been The Big. And I want to get rid of this thing.
  Every and each one of us has its Big. Some chose
him wisely , some didn't. I'm in the second .
   But. I'm trying to get in the first. Now I just have to
find The Big. The real one.

Myriam Lacroche

You

2008-07-31T22:41:00.000+03:00

Well. We have each other. But will you betray my faith?
I guess you will. I suppose you will. But I hope you won't.
  It's a strange feeling. This whole betrayal thing. But it
did trap me inside , somehow. I feel as if I were trapped
in a strange cage , that allows me to touch the world
around me , but that makes it impossible for me to
actually connect with it , entirely.
  And i have a key for this cage. To open it. And I
don't even know if it's the right key , or if it's a fake
because I am too afraid to try.
  I had a dream last night. And it expressed so well
the way I feel , that I ended up crying . It's exhausting.
To keep thinking and thinking and thinking and not
finding the wrong thing you are doing and not knowing
whose fault is it. Yours or theirs?
  I realised I miss school. But not because I miss learning.
But because the cage seems to get bigger when I'm
in school. I can almost connect to the world. ALMOST.

  And now I'm in await for a miracle. And it's so strange.
My hopes are definetly overcoming any possible truth,
but I keep hoping. Stupid me. Foolish me.
  Why do I keep seeing nice things and nice people and...
where actually there aren't such things?
   Does love exist? And I'm not talking about the love
as " they found each other , they fell for each other ,
married and lived happily ever after " . I'm talking
about love between friends and people. About being
able to care about somebody even though it's not
a relative or a friend. About caring and loving your
place on this world not just for yourself.
   We are so egocentric. So damn egocentric. We only
think about ourselves . And maybe that's why I am
so dissapointed. Because I tried to show the world
some love , the little I could offer and the world
showed me nothing but hate and misundertanding.
  It's bad to be good. It's bad to feel. It's bad to love.
   I can only hope for someone to share my dreams.
the bad part is that I have already chosen that
person and I don't know if I will be chosen back.
It always happens like that.
    Now , I am leaving. I refuse to speak to the
world. I am going somewhere away , where
no one could find me. But I am sure no one would
even try as my phone never rings in summer.
    Goodbye. I hope to write again with happier
thoughts...

Myriam Lacroche

Things.

2008-07-30T21:18:00.001+03:00

Actually things are right. the cards are now shown. but i hoped for some other cards. for some bitter luck. And it never showed up even though i did my best to overcome the hard part. i'm not precious to you but you are to me.

Betrayal

2008-07-30T20:47:00.000+03:00

what does this word mean?
Well. let's see. when usually a woman talks about
betrayal people generally suppose a man must
be involved too.
  For me it's not.
  It has never been.
  But.
  I feel betrayal . I feel betrayed. I feel as if I gave
my soul to someone and that person has other
souls to handle and has left mine behind.
  I feel left behind. I would beg for some attention.
  Because i can't seem to find what i am seeking for.
And.... The betrayers find it. Without me. And that
is why I feel betrayed.
  It's stupid isn't it?
  At least , it looks stupid. I might not have the gift
of talking . I might not be pretty. I might not have
done a great job dumping a great guy. But how
guilty am I?
   I feel guilt. I feel the guilt of the entire planet.
And no one feels my guilt. I bare the sins of the
universe but i refuse to weigh mine.
  I am scared that one day i will wake up alone.
  I am afraid i will be betrayed continously.
  I fear the fact that the bearer of my soul will
always leave it behind.
  I fear the fact that i will never know the real
weight of my sin , and that i will always believe
it's bigger than it really is.
   I feel that the whole world can't understand me.
Why , oh why , big world , why don't you understand?
  Why don't you take my happiness forever?
  I am done with being happy for a second and waking
up for the following minute to realise my happiness
was an illussion.
   Why do i feel betrayed?
   By the world , the sky , the sea , the rain , the trees,
why do they all betray me?
   Why am I the only chosen?
    I keep hoping there must be another person in
my situation. And when we'll meet we'll forget
the betrayal of the others and focus on ourselves.
    There is only one person who could never
betray me. And there is no longer the person who
never did. I love them both. I still do. And if i
can wish anything is that one day we'll meet again
to apologise to the ones who never betrayed me and
whom i betrayed.
      Why do people invent so many things?
      Technology is meant to make you suffer.
     It's meant to make you feel small , cheap,
and left behind. The world is going on without you,
but you can't stop it. Technology can show you how
much you mean to people. And usually you will be
dissapointed , because you'll realise that you don't
mean that much to that person...
   It's a matter of development.
  You have to step on others' bodies to make your
own way.

Myriam Lacroche

Euphoria

2008-07-16T20:06:00.000+03:00

e vara.
E perfect,
e 16 iulie.
e .. de toate dom'le.
De ce euphoria? Plec la mare. And i am euphoric:D
Ma rog. euhoric e putin spus. Mi am luat haine
ca orice fata care se respecta ( abia astept sa le si port ;)) )
Si nush ma simt de parca ma duc la new york. ( si de aia
am pus o poza cu new york-ul. plus ca exprima viata aia
care e la mare . Furnicarul care nu doarme niciodata. Lume
care se alearga pe plaja , danseaza in club , priveste rasaritul...)
Ma incanta ideea asta.
Mai am un motiv pentru euforia asta exacerbata.
E tabara, si n am mai fost intr o tabara de multi ani. Eram
clasa a 4a si a fost prea tare pentru clasa a 4a . Acum sunt
aproape a 10 a:D Si o sa fie prea tare pentru aproape a 10 a.
Totusi ma. E costinesti. :D
If you want to have fun come to the only place for youngsters,
Costinesti:>.
E costinesti. si n am de gand sa dorm.
Chiar daca n-am o companie prea placuta :-".
Nu ca m-ar deranja ca am fi toti aproape a 10 a.
( ma rog , ma deranjeaza asa putin de tot. Da putin.:D
Pentru ca daca noi fetele eram aproape a 10 a si ei
aproape a 12 a , ar fi fost mai ok:D Asta inteleg
eu prin companie nu prea placuta. Dar nu vreau sa-mi
jignesc colegii de grupa , cu atat mai putin colegele.)
O sa fie atata de tare:X. Mai sunt4 zile,
Of.
Cand am scris 4 numarand mi-am dat seama ce repede
a trecut timpu. eu tot mai vedeam ca mai e mult.
Da acu m a izbit. Mai e putin de tot.
Da putin. O doamne.
Nu mi-am calcat hainele , nu am trimis formularul
la cea de a 2a tabara.:-<>zic de o saptamana.).
  M-am mandrit? Nu prea cred.merg in 2 tabere,
pentru ca am aplicat la inca una in august si am
fost primita.:D Antreprenoriat , sponsorizata de
comisia europeana ( eu nu dau decat 800 de mii:D),
traineri draguti:-" si buni as preciza , dar evident
ca nu pentru asta ma duc eu acolo. Prefaceti-va ca nu
am scris asa ceva.
  Azi m-am pregatit un pic de plecare ( wax&wax&wax).
si m am si tuns.:) e dragut. SSta creeeeeeet. si de la
apa sarata o sa fie si mai cret dragul de el:). m am gandit
si cum il aranjez:D Cred ca urmatorul lucru pe care
il fac e sa mi aduc geamantanul si sa l fac si sa l desfac
pana plec. Mai e asa de putin...
Acu vreo 2 ore ma gandeam... daca mi se face dor de casa?
Casa insemnand tv , mess & pushu. Am zis pushu ok,
dar pot sa renunt o saptamana la tv& mess pentru
tineretului:D Si pentru obelisk :D si pentru epava:).
  doamne:D Deja devin obsedanta si obsedata nu?
  Mai tre sa fac ceva gen oscar acu in final.
  Sa multumesc prietenilor mei care m-au fericit
toata vacanta si nu mi au dat motive de depresie
deloc da deloc de tot:D
  O sa incep cu Deea , pentru ca azi m -a scos dintr-o
mare incurcatura de la mare:D E la mamaie:D Si
ploua si sta pe o terasa si bea suc si se gandeste la
mine. si cand o sa citeasca ea blogu asta , adica ori luni
ori marti cand se intoarce ea acasa si eu plec , vreau
sa stie ca o iubesc mult si ca i multumesc asa in stil de
oscar:).
   Apoi ana. adica pardon bebe marin. ( a fost la mare
si asa a devenit bebelusu submarin) . Si pe tine te iubesc
pentru ca pe langa faptu ca esti adorabila esti adorabila.
Numai tu poti sa dai anumite mesaje cui nu trebuie ( da
chiar nu trebuie :)) ) si sa zici tampenii si sa porti tricoul
pe care l-ai primit cadou de la paris hilton insasi cu i'm
hot you're not :> Te iubesc bebe. si tie iti multumesc
in stil golden globe.
   Si Bunny'S.:D no sa ti zic numele ca sa nu te fac de ras.
Da tu bunny meu , esti cea mai sincera si neintersata
persoana ( uneori nu inteleg cum poti fi asa de maica
domnului). Folks , si-a luat mancarea de la gura sa o dea
la cersetori , ar fi fost in stare sa piarda ultima masina
care sa o scoata dintr-o urbe indepartata si naspa :P
( de aia nu vii prea des ) ca sa dea de mancare la un
cutu flamand. Si in rest? in rest o trasnesc idei nebune
si radem de ele. ( cum ar fi ca am vreo 3 bai la acelasi
etaj una langa alta , iar dormitorul parintilor undeva pe
balcon :D ) . De ce bunny'S? Stii tu pentru ce e S-ul.
Daca nu ma insel in engleza asta i pentru a arata posesia.
cui asupra cui. Ramane de vazut. Te iubesc si pe tine
dar tie iti acors zmeura de aur. si iti mai dau si serbetul
de aur. Sa l posezi cu placere:))

  Zmeura pe care o imparti cu Ina:-". Am auzit eu ca
ii place cum suna si asa am de gand sa i zic de-acu incolo,
of course not face to face , caci face to face nu o sa ma pot
abtine niciodata sa-i zic " bai ...ina":D . si ea sa ridice
magica spranceana , mai nou foarte dragut pensata.:)
Tu esti una dintre cele mai sexy persoane pe care le-am
cunoscut:D si iti spun asta de multa vreeeeme. Inca de cand
edi isi culca capul obosit la pieptul meu , daca intelegi tu
ce vreau sa spun , dar sigur intelegi. Tu, imparti
zmeura de aur cu bunny, cu toate ca ar trebui sa o ai singura
pentru ca faci cele mai mari gafe ever:D . Tot tu trebuie sa
mai primesti ceva stil oscar:) premiul pentru sexiest woman
alive.:) daca te uiti cu atentie pe wikipedia:> o sa vezi ce femei
au mai fost.:> te iubesc si pe tine. A da si pe andrei draga , sa
nu-l uit pe andrei. Il iubesc mult. :D

    si toate sunteti acolo pe langa locu 1. :)) Sunteti un pic
mai in fata de 1. de aia sutneit pe langa ;)) .
si acu ca am terminat cu oscarul ce pot sa mai zic? Ma duc
sa incep sa sortez totusi hainele ca vine sambata acu si
n am mai nimic calcat si habar nu am ce o sa iau la mine
in afara de 2 rochii si perechea noua de sandale:D

   Si te asteptai tu ina safaca myriam vrodata asa ceva cand
ai descoperit o?:)
   Si voi restul nu va asteptati oricum:D da eu va iubesc.
  PLEC LA MARE!!!!
   la costinesti. si o sa mi fie dor de push, da cred ca ma
descurc:)

Pa:D
Le mer... Ah le mer.

Myriam Lacroche.

Forever summer

2008-06-28T19:13:00.000+03:00

E varaaaa:D Nu-mi vine sa cred pur simplu
Ca e atata de cald si de bine.
E efectiv imposibil sa fie atat de cald si de bine:D
Imi place sa alerg toata ziua desculta prin iarba cu pisoiul pe urmele mele.
Sa citesc tot ce mi pica in mana : Brosuri carti cu tampenii , carti clasice , orice.
E o senzatie uimitoare. Pana si aerul e mai prietenos.
Si o sa merg laaaaa maaaare departare de casa:D
Si o sa fie perfect.O sa dorm pe plaja pana la 6. si o sa vad rasaritul din apele
marii negre.
Si ...Vorba la reclama aia simpatica de la pepsi. It's hard to be a woman, try
something light :X World means endless posibilities. It's an endless world and
I love it.
Caldura , bronz , albastru , cer , mare , culoare , tu , eu , noi , iubire , vara ,
poze , valuri , amintiri , ramas-bun , revederi , incercari , nebunii , nou,
necunoscut , vechi , reamintire , bucurie si speranta.
E vara. Bucurati-va de fiecare vara:D E prea frumos afara:)

Myriam Lacroche....

Ce astept?

2008-06-28T18:57:00.000+03:00

Astept sa vii int-o zi si sa-mi spui : hai sa mergem la bucuresti.
Si eu sa ma mir si sa te intreb cum , asa pur si simplu? Si tu sa zici da.
Si sa plecam si sa fie iarna si frig si sa ma tii in brate pe o banca plina
de chiciura in fata Casei Poporului si sa-mi sufli in ureche , sa ma gadili
si sa-mi spui ca-ti doreai de multa vreme sa ma aduci pe o banca plina
de chiciura si sa-mi zambesti.
Si sa nu spui la nimeni despre noi. Si sa apari deodata la mine-n clasa
si sa zambesti tuturor si sa te prefaci ca nu ne cunoastem si sa ne pitim
pe o banca in spatele scolii si sa bata vantul in timp ce-mi spui ca nici
tie nu-ti placea fizica si ca merita sa chiulesc.
Tu meriti sa chiulesc.
  Si in fiecare iarna sa ma convingi sa vin cu tine pe o partie necunoscuta
intr-o tara straina si sa bem ciocolata calda sub un brad langa un semineu
intr-o cabana de brad.
  Si in fiecare primavara primul ghiocel pe care-l vad sa fie acela pe care
tu mi-l daruiesti.
Si-n fiecare vara sa ma-nveti sa inot , sa ma pierd printre valuri si
speriat , tu sa ma regasesti.
  Si-n fiecare toamna sa ne plimbam prin parcurile acoperite de frunze
castanii si sa ma tii de mana si sa-mi asezi fularul in Noiembrie in timp
ce cateva babe se plimba si ne privesc spunand: Asa eram si eu cu Nicusor
dupa al doilea razboi mondial...
  Si ce daca tu nu ai fost in al 2 lea razboi mondial? tu esti eroul meu. Si
daca ai fi fost , ai fi primit cele mai multe grade... Si oricum ai de purtat
un razboi importiva mea...
  intrebarea mea e : de ce nu te vad?
Pentru ca sunt adancita in munca mea?
De ce nu mi-am dat seama ca esti aici?
Pentru ca esti adancit in munca ta?
Si am impresia mereu ca in doar 2 zile imi voi da seama daca am dreptate.
Si stiu ca daca ti-as cere ai merge cu mine pana la capatul lumii doar ca
sa stam pe o banca acoperita de chiciura....

Myriam Lacroche

Femeia.

2008-06-17T19:07:00.000+03:00

V-ati intrebat vreodata ce o face pe o femeie sa fie femeie cu adevarat?
Un act, executat de multe ori din curiozitate sau nerabdare nu ne face
femei.
Femeia, in deplinul sens al cuvantului , este cea care si-a descoperit
simturile si isi traieste viata pentru ea si simte in ea tot ceea ce are
lumea sa-i ofere.
Femeia e cocheta , reala , directa , complicata , sensibila , puternica,
e ea.
Si ce ne face femei? Pur si simplu o stim cand devenim femei. Si
orice lucru ne poate declansa sentimentul. La unele se declanseaza
atunci cand simt lumea la picioarele lor pentru prima oara , la altele
atunci cand o depresiele face sa realizeze ca trebuie sa-si regaseasca
eul pentru a redeveni ele.
  Se spune ca devii femeie atunci cand devii a unui barbat. Dar daca
femeile devin femei atunci cand devin ale lor si ale nimanui altcuiva?
Fara sa fie sufocate de un gand absurd , adulmecand sentimentul
libertatii ca pe o dovada a sinelui lor puternic , nedepinzand decat
de vointa lor.
Ce face o femeie? Se cedeaza ei intru totul . Total. Fara sa se
impotriveasca. Isi daruieste propria viata si stie pe ce drum va trebui
sa mearga ca sa fie o ea.
Isi daruieste un zambet, isi daruieste vointa de a fi cocheta si de a
refuza tot ce vrea sa refuze si e ea pentru ea.
  O femeie alearga cu picioarele desculte in iarba , calcand adanc
pentru a se umple de seva vietii. Priveste cerul si adulmeca vantul
pentru a simti ceea ce nu se poate vedea.
Isi invinge soarta imprumutand cuvinte din singurul loc care ii apartine
ei.
Si e fericita. Si pluteste pe deasupra norilor pentru ca ea e ea.Si se
descopera singura in fiecare privire pe care si-o arunca in oglinda,
fugar , apoi cu nesat de fiecare data cand isi descopera zambetul
jucaus care-i spune ca cel mai bine ii sta atunci cand e femeia pe care
si-o doreste zi de zi in sine.
Si femeia uita. Uita de ea , alearga si nu se opreste decat atunci cand
talpile ating nisipul si apa unui ocean , fuge de valuri , se ascunde ,
rade , se invarte , fuge la bordul unei nave straine , cunoaste un om
pe care nu-l va mai revedea in veci , coboara in primul port si mananca
prima ciocolata intalnita in cel mai mare magazin, nu raspunde la
telefonul nimanui, nu se simte sufocata.
Si se daruieste unui om cu ochii albastri si par de abanos , intruchiparea
Albei-ca-Zapada intr-un barbat. Si nu-i afla numele .
Zboara mai departe in lumea larga ca sa-i afle misterele.
Si cum lumii nu i se sfarsesc misterele , femeia nu va deveni niciodata
femeie. O femeie nu va deveni femeia. Pentru ca o impiedica firea.
Dar poate fi aproape de perfectiune.
  Fiecare femeie e unica.
  Si fiecare poate deveni femeiA.

Am devenit femeie(?).
Prin puterea vietii mele si prin puterea pe care mi-o da o constiinta
infiorator de lucida simt latul sufocant al vietii care inca nu-mi
apartine. Colivia devine tot mai mica , dar in curand va deveni
neincapatoare.
Ce se va intampla atunci?
Voi deveni femeie.

Myriam Lacroche.

Vanatorii

2008-06-12T22:17:00.000+03:00

Unde sunt vanatorii de azi?
Nu mai exista. Voiam sa vorbesc despre asta de multa vreme.
Fetele sunt vanatorii zilei de azi... el sta si o priveste. ea intelege
semnalu. si tot incearca sa l atraga. Dar el nu face nimic. Si ea tot
incearca. Dar el se lasa greu.
  Ce mai urmeaza? Femeile vor leadershipul , ei vor sa stea la meci.
din cate inteleg eu , conform cu sondajele la inima de tigan ( mircea
badea a zis ca antena 3 a avut rating 4 , realitatea 3 , si acasa cu 14)
barbatii vor sta in curand la telenovele in timp ce femeile se vor
inhama la constructile skyscraperelor din viitor.
   Si barbatii unde sunt mai?
    eu m am saturat sa i vad cum stau picior peste picior pe bancuta,
ca babele la taifas.
    Ori avem de a face cu o metamorfoza care duce femeile mereu
deasupra ( interpretati cum vreti ) , ori toti barbatii devin gay.
Iar noi femeile , o sa ramanem doar cu gandul si cu filmele.

Myriam Lacroche

Nimic.

2008-06-12T21:42:00.001+03:00

Viata incepe cu nimic , continua cu incercarile noastre de
a face din nimic ceva si se termina cu nimic.
Unde e nimicul meu de ieri? Unde e ceva ul de ieri?
Ma zbat si ma lupt in fiecare zi pentru ceva, iar azi realizez
ca maine nu voi mai avea nimic. Pentru ca nu am avut niciodata
ceva , ci doar am imprumutat de la altii.
  Cautam fericirea. Dar ce e fericirea?
  Exista?
  Unde e?
  Cred ca exista. Si o are cine nu merita.
  Nimic... am nimic. Cum pot avea nimic? Si doar incerc sa ofer.
Mie nu imi rezerv asa de multe in speranta ca imi vor oferi alti
nimeni. Si nimeni ai mei , s-au dovedit nimeni ai lumii.
Si strig : De CE?!?
Cu ce gresesc? Pentru ca undeva am gresit.
Nu mi pot explica mie si nimanui ce fac atat de gresit.
Si de aia sunt rasplatita cu nimic.
Oare vreodata? Sau niciodata?
De ce ma caracterizeaza nu? De ce pentru mine nu exista da?
De ce nu ma poate nimeni asculta si la bine si la rau?
Mereu exista cineva sa te consoleze , mereu exista cineva sa
fie langa tine cand te bucuri , dar de ce nu exista cineva in viata
de zi cu zi? La tot ce faci , indrugi , sporovaiesti , toate tampeniile
pe care le zici? Pentru ca daca nu e nimeni atunci , vor ajunge in
situatia in care vor trebui sa te consoleze pentru ca simti nevoia
unui nimeni care sa te asculte.
Stiu ca m-ati inteles gresit. Nu vorbesc despre dragoste. Nu
vorbesc despre o casnicie in care sotii sa se inteleaga si sa-si
vorbeasca zilnic despre micile nimicuri. Va veni si vremea aceea.
Momentan eu am nevoie sa vorbesc. Vorbesc mult , de una singura
de cele mai multe ori , chiar fara sa mi dau seama ca nimeni nu
ma mai asculta.
Si de aia stau ca penibila vineri seara si tot weekendu si scriu pe
blog in loc sa ies in oras. Si spun stop. Pentru ca m am saturat de
nimic . Si nimeni. Si niciodata.
Nu sunt pe alt fus orar. Sunt aici , reala , tangibila, exist. Si daca
e nevoie ca lumea sa se schimbe pentru mine , am sa astept. Pentru
ca merit si nu gresesc. Vreau sa mi pice si mie ceva din cer fara sa
strig dupa acel ceva.
Si va veni.
Chiar daca va trebui sa astept o eternitate. Va fi eternitatea mea.
In care mi voi cladi un ceva din nimic. Si ma voi folosi de tot ajutorul
meu si prin mine voi reusi.
  Pentru ca nu mai are rost sa cred in cineva.
  Nu uita ca in lumea de azi esti doar tu... Si nimeni altcineva.


Myriam Lacroche.

Atmosfere. Alegeri.

2008-06-10T20:54:00.000+03:00

Trebuie sa iau o decizie importanta .
Si , cum eu nu pot sa iau decizii importante decat daca
le vad scrise pe hartie , sau in cazul asta , pe calc , am
decis sa scriu.
  Dupa cum scrie si in profilul meu , am 15 ani. ( aproape
16 , dar nu-mi place sa ma devin batrana :D ) . Deci ,
anul asta am fost clasa a 9 a( dupa parerea mea inca mai
sunt pana nu incep a 10 a ) . Si cum era ceva foarte la
moda la inceputul anului scolar , m-am apucat si eu
de debate. Am fost peste 100 de persoane la trainingul
initial. Ulterior trupele s-au rarit atat de mult incat
eram chiar mandra ca am rezistat cu stoicism atata
vreme sacrificandu-mi fiecare sambata in favoarea
acestei activitati( n am citit tot anul o carte buna. de
fapt n am citit prea multe carti . maxim 4-5 ).
   M-am certat cu mama si i am scos ochii cu idei de
genul : habar nu ai tu ce inseamna faptul ca sunt la
debate pentru intrarea mea la facultate. Am avut cea
mai mica medie din toata cariera mea de elev:) Si nu
pot sa zic ca e mica , dar nu mi am dat seama pana
acum de acest lucru.Ca nu e deloc mica.
  Am fost la FIAT. Competitia internationala de debate,
care are loc in Romania , la Sinaia . Trebuia sa merg si
in Estonia , dar nu am avut bani , sponsorizare ( ne
trebuiau in jur de 2000 de euro pentru intreaga echipa
si coach.). FIAT trebuia sa fie cea mai tare experienta ca
debater din primul an de debate. Eu insa nu pot sa zic
ca am agreat-o prea mult. A fost tare. Si singurul lucru
care ma face sa nu regret acea competitie a fost ultima
noapte , in care in sfarsit m am simtit parte din FIAT.
  Asa cum a reiesit probabil si din postarile anterioare ,
sunt o fire mai timida , credula , dar nu pot sa zic ca-s
nemultumita de atitudinea mea. Sunt ceva mai tacuta
fix atunci cand nu trebuie.
    Si tocmai de aia nimeni din club nu ma agreaza in afara
de prietenii mei. Cu care ma cunosc de o viata. Si ca sa nu
mai dau vina pe mine atata ca stiu ca nu e vina mea .
Macar in cazul asta nu e vina mea. Sunt cu fite de bucuresti
si trebuie sa te bagi in seama cu studentii si cu tipii mai mari
ca sa ai vreo sansa ca incepator .
  Or eu n am de gand sa perii pe nimeni nici sa ma platiti. Nu
vreau sa perii. Singurul om pentru care m am chinuit 8 luni
a fost proful care conduce clubul. Pentru ca el nu intelegea
care-i smenu in club. Si cand a inteles... Eu nu m am mai dus,
pentru ca pana la urma el nu poate sa le faca pe toate.
   Si imi pare asa de rau ca de o luna nu mai merg la debate.
M am trezit intr o dimineata vesela ca fusesem la debate. Si
apoi mi am dat seama ca am visat. Cum? aia marii nu puteau
fi asa de prietenosi decat intr un vis.
   Iar acum . Decizie. Sa ma las de tot sau sa ma mut la clubul
oponent? L as trada pe prof. Si toti cei care pleaca din clubul
asta vor sa se apuce la anu in celalalt. Asta nu inseamna ca
tot de fita o sa dau? nu mai vreau. Pentru ca din cei 100
de la inceput era multa fita. Numai fitosii fac debate. Or eu
vreau sa fac pentru mine , ca sa fiu in stare sa vorbesc si eu
2 cuvinte da bune. Calitati oratorice , etc , etc. Poate ajung
andreea esca intr o zi :)).
     Si de ce vreau sa ma duc la clubul celalalt ? FIAT. I am
vazut si pe ei acolo. Si ei dau sanse oricui , sunt simpatici
si n au fite de 2 bani. Plus ca nu prea mai au oameni ca toti
trec a 12 a. Daca stau bine sa ma gandesc si la clubu de acum
se intampla la fel. Dar stai ca mai sunt cei din geeneratie
cu mine care se comporta de parca as fi retardata sau
invizibila. Niste scarbe toate. oops. am zis toate? voiam sa zic
toti.
     Maine ma vad cu proful . Si vreau sa vorbesc cu el.Si
o sa i spun clar ca al sau club a devenit de tot ... ( ce are
ursu in loc de mana ? - laba- sau ce se gaseste pe piata
la turci mai ales? - rahat-) Stiu ca iar o sa incerce sa faca
ceva si nu o sa i iasa din nou. Da ma rog. Ar trebui
sa ajung eu studenta ca sa se intample ceva...
     Si de ce ma oftic cel mai tare? Pentru ca o sa pierd regionala
si Nationala de anul asta din urmatoarele motive:
     1. n am mai fost la debate de multa vreeeeeeeme.
      2. n am echipa
      3. ce dracu sa caut acolo daca eu un jucator de clasa
a 9 a , am avut un punctaj aproape la fel cu o tipa care
e super jmekera in club si toti o iubesc ( e tot a 9 a ) ,
[si la fel la fel cu o tipa de a 11 a pe care chiar o respect
si nu mi vine sa cred ca a avut acelasi punctaj ca mine]?
    Sunt ofticata rau. :-<>Am mai avut enspe mii de incercari. Dar acum chiar m am
saturat de toate fitele si de toti nenorocitii. Punct.Vor sa
scape de mine? O sa le ofer satisfactia asta , iar apoi am
sa am grija sa ma vrea inapoi , dar sa ma vrea al naibii de
rau...
     Mi am descarcat nervii. Si stiu foarte bine ce am de facut.
( stiu ca maine profu o sa ma dea inapoi cu vreo 20 de mii
de kilometri... )
        Gata. A venit vara. Sa ne gandim la lucruri frumoase.
       ;;)
       :)
       Vacanta placuta tuturor. Si sa va distrati. sa mereti la
munte , la mare , la discoteca tineretului in costinesti , in tabara
(la gratare si sa faceti foc de tabara pe un deal inalt noaptea langa
o cruce maaaaare. :D Va iubesc aiuritilor:D)
     Asa . Ce sa mai zic?
      A da.
      Nimic.
        Am zis nimic,
               Deci PA!:D

Myriam Lacroche.

Toti trandafirii au spini.

2008-06-05T20:33:00.000+03:00

Si de ce spun eu asta? Nu stiu.
E o cugetare care nu are poate legatura cu starea mea de acum ,
care e pur si simplu.
E o idee care m-a traznit in timp ce culegeam trandafiri.
Si ma intepau , iar eu uimita de eternele parfumuri continuam sa
culeg , fara sa le iau in seama strigatul de disperare.
Dar , nu e vorba numai de trandafirii care inteapa.
E vorba de perfectiune.
Care nu exista.
Stii care e cel mai raulucru ?
Sa crezi in perfectiunea ta. Daca trandafirii au spini , atunci si tu
vei avea defecte. Si de ce ai refuza sa le vezi? Nu , cu totii le
vedem , dar incercam sa le ascundem. Sau, mai am putea vorbi
despre categoria de oameni care nu-si da seama de spinozitatea
comportamentului lor si se bucura de aceste asa zise atuuri cu
un talent umitor de a rani .
Nu suntem perfecti , dar avem tendinta sa credem ca suntem mai
perfecti decat altii...
E aiurea spus , stiu asta , dar m-am lovit in spinii societatii.
Iar acum stiu sa ma feresc. Si mi au crescut aripi , si colti ca sa ma
apar ca o leoiaca.
Leoaica tanara , putere , obsesie , exagerare si un dram de dramatism.

Myriam Lacroche.

Viata e lunga.

2008-05-14T23:10:00.000+03:00

Deci nu mai am nici un chef. Viata mea e lunga , e un plictis total,
imi doresc sa vina vara ca sa mai diversific activitatile.
  Orar zilnic : Ma trezesc , mananc , plec , ma intorc , stau pe mess,
baie ma culc.
   Everyday.
   Nici nu va dati seama. Sunt obosita , plictisita si e 11 si un sfert
noaptea. Nu am mai citit o carte buna integral de 2 saptamani si
ma enerveaza majoritatea oamenilor din jurul meu. Nu am mai
citit blogurile din blogroll de o mie de ani si nici nu o sa citesc prea
curand.
   Nici chestii interesante nu mai dau din mine.
    Am vreo 2 chestii cum ar fi continuarea la NFS si inca ceva da sunt
pe hartie si o sa le scriu pe 13 iunie aici :). Dupa ce se incheie scoala.
  Mai vorbim atunci:)

Noapte buna.

Myriam Lacroche

Need For Speed

2008-04-04T22:19:00.000+03:00

   Si am privit acul cum urca. 100.110. 150.170... Am apasat acceleratia
cu putere si am strans volanul intre maini ca sa gust puterea. Si am
simtit. Masinile de langa mine ramaneau in urma asa cum ramanem
cu totii , la un anumit moment dat.
    Apoi m-am razgandit. Am vrut sa vad culorile noptii. Am apucat
schimbatorul , am micsorat viteza si m-am lasat cuminita pe prima
banda a autostrazii goale. Nici o lumina.
    " Urmeaza mix-ul de seara cu dj DG." Spune o voce neimportanta
in boxe. Privesc campul gol. Ar fi cazul sa ma intorc in oras, sa vad
lumina.
     Si ma intorc. Stau la semafor. Si vad masinile cum trec , trec , trec,
ca vietile oamenilor care trec prin fata mea , zi de zi si ora de ora.
Oameni , masini , suntem cu totii niste masinarii , care-i diferenta?
     Privesc soferul din stanga mea. E plictisit. Viata lui e invaluita in
rutina. Acum se intoarce de la serviciul lui plictisitor. E arhitect.
Credea ca nu se va plictisi , dar iata-l acum , unde a ajuns? Are 2
copii , o fata de 16 ani si un baiat de 8 ani. Nu se inteleg . Trebuie sa-i
tot impace. A obosit. Si sotia? Se inteleg bine. Ea gateste si face tot
felul de lucruri casnice, are grija de el ,dar sexul e rar si plictisitor.
Pasiunea din vremurile bune e apusa.
      Si iar e verde. Urmatorul semafor. In dreapta mea e o masina cu
geamuri fumurii din care ma izbesc sunete asemanatoare cu cele de pe
postul radio pe care il ascult si eu. Probabil e acelasi.
      Geamul se lasa jos si o mana cu o tigara iese afara , in frig. Norul
de fum , iese afara si cauta libertatea , omul duce tigara din nou la buze
si atunci realizez ca e el. E Dan. Incerc sa imi ascund uimirea . Dar e
in zadar. E totodata prea tarziu. M-a vazut. Il vad cautand ceva prin
masina. E telefonul.
       Atunci un tarait familiar imi atrage atentia. Imi suna telefonul.
       " Buna , sunt George. Cand vii acasa?"
       " Mai stau doar putin."
      Inchid. Dan ma priveste , dar inca mai tine mana pe telefon.
      Taraitul se aude din nou.
      " Vino pe autostrada."
       Aud si citesc buzele din care ma infruptam odata. Mi-e dor de Dan.
   E verde. Fac rondul odata cu el si ne indreptam spre autostrada,
        Iata-ne aici. In fata intinderii. Il vad concentrandu-se. O sa apese
acceleratia. O stiu. Asa ca o apas si eu.
        Putere . Adrenalina. Forta. Masini. Vieti. Amintiri. Toate in fata
ochilor mei.
        De ce ne-am oprit? De ce am renuntat la viata asta pentru altii?
Si ce daca mi-am dorit mereu sa fiu medic. Tot mai fericita sunt in
spatele volanului.
        Il vad incetinind. Si stiu unde vrea sa ma duca. E parcarea acelui
motel , unde ne-am cunoscut. Aici ne intalneam si aici consumam tot
ceea ce era intre noi.
         Si ii vad sigla veche atarnand. E exact la fel. Dar noi nu mai suntem
aceiasi.
       Ma opresc. Deschid usa. Ma asez pe capota. Se indreapta spre mine.
       Si brusc, imi aduc aminte de ce il doresc asa de mult. De ce George
nu e ceea ce am nevoie. Pentru ca are ochii aia mari , posesivi , gelosi ,
care imi spun ca daca sunt a lui , a lui voi ramane , pentru ca are mainile
cu care m-a sedus si prima si ultima oara. Pentru ca pur si simplu l-am
iubit pentru puterea lui. Si el m-a invatat ca nu sunt decat 3 lucruri in
viata capabile sa-ti aduca placerea absoluta: sexul , ciocolata si viteza.
Si mi le-a aratat pe toate.
          Se opreste . Ma saruta. Ma saruta asa cum ma saruta el intotdeauna.
Puternic , apasat , cu forta, cu pasiunea care imi spunea totul , care ma fura
de fiecare data.
          " De ce?"
          " Nici tu nu ai uitat."
          " George..."
          " Alina. Ce daca?"
          " Noi avem puterea si pasiunea. Ei nu au nimic."
          " Ba da. George ma intelege..."
          " George nu poate sa inteleaga asta." Si ma saruta cu si mai mult
patos. Vrea sa fiu a lui. Are dreptate. George nu m-a facut niciodata sa
ma zgribulesc de frig la simpla lui privire. Nu mi-a starnit atentia decat
prin romantismul lui exagerat. Eu vreau putere. Si ii raspund. Ii simt
bratele in jurul meu. Ma strange cu putere. A lui voi ramane in veci.
Chiar de nu sunt langa de el , eu sunt a lui.
              " Alina nu vrea asta."
           " De ce? Ea nu vrea putere?"
             " Ea nu e genul meu de femeie , asa cum nici George nu e
genul tau. El e doar un medic. Si tu esti medic , dar vrei sa concurezi
din nou. Am vazut-o in ochii tai. Nu poti trai fara sa simti pedala sub
picior, fara sa vezi luminile trecand pe langa tine."
              " Ai dreptate. Dar nu pot ."
               " Ba poti. De ce refuzi daca ne-am intalnit iar?Nu vezi ca
tot si toate si oricine si orice ne vrea impreuna? Concureaza cu mine.
O data. Fii copilotul meu. "
                " ..."
                " O sa poti. Pana te hotarasti vino sa vedem camera noastra."
                "..."
Deja nu mai am cuvinte.Il aud vorbind , persuasiv , dar nu inteleg ce
spune. Stiu doar ca vreau asta. Da , o vreau , al naibii de mult. Apas
pe telecomanda si masina se incuie.
     El se duce inauntru sa ia camera , iar eu il astept afara fumand.
Miros a spital. Vreau sa pierd mirosul asta. Si stiu ca in seara asta o
sa capat din nou mirosul lui. Trag cu putere din tigara. Si George?
Ma iubeste. O sa inteleaga.
      Dan se intoarce.
      Doamne cat de mult il doresc.
      Si ma saruta iar.
      Si apoi... Se intampla ceea ce mi doream sa se intample de atata
vreme. Ce dor mi-a fost de tine Dan!

Myriam Lacroche.

Eu stiu ca tu banuiesti ca eu... exist.

2008-04-02T22:16:00.000+03:00

Titlul acestei postari e ceva. Ceva ce eu am inventat usor , iar acum
imi trec prin minte toate sensurile acestei expresii , ce inseamna. Pai,
haideti sa o luam cu inceputul.
   Eu stiu ca tu banuiesti - vine de la faptul ca eu stiam ca el banuieste
ca mie nu imi e tocmai indiferent . Dar am evoluat si mi am dat seama
ca el ma are atat de mult in atentie incat de abia stie daca eu exist.
   Nu e ceva groaznic? Citeam acu ceva vreme la romana un citat:
Eu stiu ca o femeie ignorata de un barbat e un monstru. Otilia din
Enigma Otiliei. Si nu avea ea oare dreptate? Femeia ignorata de
barbat nu e ea insasi . O femeie ignorata nu mai are sperante sau
are prea multe. Depinde de la caz la caz.
   Unele femei , cand sunt ignorate nu mai cred pe nimeni si nu mai
cred in nimic. Sunt triste si isi pierd orice speranta , orice ramasita
de incredere in oricine , oricand.
  Alte femei , din care fac parte si eu , au tendinta de a vedea in orice
gest , o speranta , un semn , o invitatie la vis. Eu sper prea mult ,
visez prea mult , vad semne in orice si invitatii la mai mult in orice,
asta ma face atat de deprimata dupa ce visul se sfarseste. Si daca
nu as vedea semne , atunci tot nu ar fi bine. Caci as fie deprimata
mereu.
   Mai tineti minte rusul? Ei bine , rusul mi a adus inapoi sentimente
pe care habar nu aveam ca le mai pot simti. Si dupa ce iluzia s-a
incheiat , am ramas impacata. Nu-mi mai pasa de rus , pentru ca
rusul era exact ce nu-mi doream. Si am descoperit asta abia dupa
ce el si-a gasit gheisa, intrucat am sesizat cum ii este de supus.
  Eu nu vreau sa ma supun. Eu vreau sa-i ascult parerea , el sa
mi-o asculte pe a mea si daca nu ajungem la un comun acord ,
sa ramanem fiecare cu parerea lui. Nu el sa se lase convins doar
pentru ca asa spun eu : Bine draga , imi pare rau , imi pare extrem
de rau , ai incredibil de mare dreptate. Eu vreau un tip asertiv,
care are un pic de forta , de agresivitate si nu un tip pasiv care
sa joace dupa cum ii cant eu. Plus ca trebuie sa mi placa si ca fizic,
sa impartasim pareri , chiar daca nu m ar deranja discutiile in
contradictoriu. Stop. Incepe sa sune a anunt matrimonial.
  Da , rusul era pasiv. Si ma uimeste forta pe care eu o vedeam
in el. si acum vad o forta in germanul asta , numai ca este
intreita fata de ce vedeam in rus.
   Si ma vad dansand tot timpul cu germanul asta. Il tot vad
intr-un costum negru , cu ochii lui caprui invartindu ma prin
sala de bal. Si poate ca intr-o zi se va implini. Poate ca asa va
fi. Pana atunci eu sper prea mult. Sper sa si dea seama ca
exist. Sper sa-si dea seama ca sunt un om , cu sentimente
puternice , cu trairi , ca visez din orice gest.
    Si daca nu va fi germanul ce daca? Voi gasi eu un alt print,
de o alta nationalitate , in care sa gasesc tot mai multe din
calitatile barbatului perfect din opinia mea. Si daca nu va fi
deloc asa cum mi l-am imaginat , ar fi perfect.
   Imi place neprevazutul.

Myriam Lacroche.

Si ii caut ochii caprui

2008-04-01T20:57:00.000+03:00

V-ati pierdut vreodata in ochii cuiva?
    Eu da. Si ratacirea a fost atata de scurta incat , vreau sa -l regasesc
cu orice pret , orice ar fi , oricum ar fi eu vreau sa-l regasesc. Pe cine , ce ?
Sentimentul pe care il am cand ma afund in ochii tai atat de caprui ,
ce-mi amintesc de puterea ta asupra mea, de puterea pe care o
are o privire asupra unei femei , slabe de inger.
     Viata nu e o joaca e o provocare. Tu esti o provocare. Esti acel ceva
de care am nevoie ca sa ies din rutina. De ai stii cat te am visat azi. Am
ascultat la radio o melodie , oarecare si brusc mi-ai apraut in fata
ochilor. Te-am vazut la costum , sobru , cu ochii tai caprui , privindu
ma si venind la mine , invitandu-ma la dans. M-am vazut ratacindu
ma in bratele tale pe acel ritm oarecare , ti-am vazut privirea
pierzandu se intr-a mea si apoi am visat un sarut .
Si stii ce am mai visat? Ca nu era o crima. Am visat ca pe ultimele
acorduri ale acelui ritm oarecare,ma inchideai ,ma strangeai cu forta
in bratele tale , pentru ca eu asta vreau. Te vreau pe tine pentru ca
am vazut puterea in privirea ta si atunci am stiut ca nu esti la fel. Am
stiut ca pe tine ma pot baza , ca tie iti pot cere , ca de la tine pot sa
vreau , ca daca eu sunt langa tine o sa simt un barbat si nu un copil.
   Poate exagerez , dar tu nu esti ca ceilalti, o stiu. Vreau sa avem
secrete , sa stiu doar eu ce stii si tu , sa stii doar tu ce stiu si eu ,
vreau si stiu ca poti. Vreau sa putem fi doi cu adevarat. Si stiu ca
ai putea. Vei gasi puterea , dar oare vrei?
     Ochii tai spun ca da. Ca vei gasi puterea , dar nu alaturi de
mine. Eu pot decat sa ti-o arat , dar nu sa fiu alaturi de tine
atunci cand esti puternic. Eu nu sunt supusa si nu vreau ca tu
sa fii supus , caci daca voiam , ma duceam la el si nu veneam la
tine , de -ai stii cat iti duc dorul.
     Ma opresc in acest punct simtind ca imi pierd toata ratiunea .
Nimic nu mai e rational. Ma pierd intre atatea ganduri si toate-s
despre tine. Si stiu ca visez prea mult , ca singura mea sansa e
sa am un copil alaturi si nu un barbat. Si visez , visez , visez ,
invartindu ma in bratele tale intro sala de bal, dar apoi totul
dispare ca o fantasma si ma trezesc crud la realitatea care-mi spune ca eu nu sunt a ta , ca tot ce pot avea e doar o dorinta.
      Intre timp , astept sa cada ceva din cer. Asa cum asteptam
toti sa ne pice viata din cer , sa se intample ceva ca viata noastra
sa nu mai fie plictisitoare . Dar oare o sa pice? Nu pica de atata
vreme , de ce ar pica tocmai acum?
       Si mi-e dor de ochii tai iar, si de-abia astept sa ne revedem.
Si nici nu stii cat ador cand imi citesti gandurile.
         Citeste-ma ca pe o carte deschisa.

Myriam Lacroche.

Un sarut nu e o crima

2008-03-23T16:52:00.000+02:00

Am debitat toate alea despre copiii din ziua de azi,
iar acum am ramas cu fixatia asta pe sarut. Nu ma
inteleg. De ce un sarut e o crima?
  Sa o luam cu inceputul. Sarutul e ceva nepermis.
E un furt , cand ii furi celuilalt buzele si gandurile,
ti le daruiesti tie , sau iti sunt daruite... Saruturile
furate sunt si mai nepermise. Pentru ca lasi impresia
de sarut pe buzele celuilalt mult timp dupa. Si te
lasi sa ratacesti prin gandurile aceluiasi si mai mult
timp.
    Cel mai placut e cand perechea din sarut face pe
justitiarul . Atunci , el decide ca vrea sa faca
pasul corect si sa te inchida pentru acest furt. Si,
atunci , exact la sfarsitul sarutului iti pune lacat,
te inchide intre gandurile lui , te inchide in inima
lui si poti simti fiecare bataie , poti sa te joci cu
toate astea... Poti sa-i faci inima sa i bata mai repede,
poti sa-l faci sa te viseze , poti sa l faci sa nu se mai
gandeasca la altceva decat la tine , la urmatorul sarut.
     Si atunci ... De ce un sarut e o crima? Pentru
ca atunci cand tot saruti si saruti si saruti , mereu,
mereu , mereu , intruna , intruna , intruna , iar
nimeni nu te inchide in suflet , devii un criminal
in serie. Si atunci , nimeni nu mai te saruta. Si
daca te saruti , comiti o crima cu fiecare atingere,
cu fiecare noua rasuflare...
    Si eu? Eu am comis o crima.Am sarutat.Si
nimeni nu m-a inchis. Am sarutat din nou. Si
nimeni nu m-a inchis. Si m-am oprit. Constiinta
mea nu mi-a permis sa mai fac acest lucru fara
sa fiu inchisa.
     Si acum? Ratacesc in libertate si caut omul
pe care sa-l sarut si sa ma inchida , sa-mi
linisteasca toate gandurile , caut omul pe care
sa-l inchid si eu...
     Si ii caut ochii caprui.

Myriam Lacroche.

Lumea

2008-03-23T16:20:00.000+02:00

Nu am mai scris de multicel. Nici nu am mai avut timp.
Dupa cum stim cu totii , acesta e sezonul olimpiadelor ,
iar eu una nu am scapat fara macar una sau doua pe
week-end. Bine recunosc, nici nu am mai avut vreun
sentiment inaltator sau ceva asemanator ,deci nici
din aceasta cauza nu am mai scris dar , oricum, acum
a venit momentul.
  Lumea de azi. Obisnuiam sa merg prin liceu si sa-i
privesc pe copii de clasa a5 a si  a6a si vazand ce stil
au , cat de cool sunt sa zic " vai dar eu nu eram asa
cand eram de varsta lor".
Perfect normal. Dar e o uriasa diferenta intre generatii.
Totusi , nu sunt decat cu 3-4 ani mai mare decat ei.
Sunt putin mai conservatoare , dar totusi. Nu m-a
izbit aceasta diferenta total aiurea intre generatii pana
aseara cand fina mea a implinit un an. Nu despre ea
e vorba , ci despre sora ei , care va implini 10 ani.
   Are telefon mobil , sta pe mess , are cont de hi5,
e fana rbd , daca nu traia intr-un mediu cat de cat
normal ( normal insemna fara mobil si mess ), avea
si un palmares impresionant de barbatei de 10 ani
cu catre deja fusese ,, combinata ".
   Eu merg la niste cursuri si am avut curajul sa spun
ca primul meu sarut a fost la aproximativ 14 ani si
m-am simtit total aiurea. De ce? Probabil pentru
ca mi s-a parut prea tarziu cand a zis trainerita 14 ani.
Da, m-am simtit aiurea. Pentru ca in comparatie
cu generatia care urmeaza , eu sunt deja un soi de fata
batrana.
    Si totusi. Cred ca prefer varianta mea. De cand am
intrat la liceu am inteles multe. De ce aia de a9a te
priveau cu superioritate cand erai doar a 8a. Pai ,
nu am crezut niciodata ca 2 luni de scoala pot schimba
atat de multe.
    Revenind la verisoara mea , nu stiu cat e vina ei ,
a parintilor sau a educatiei.E vina generatiei. Are
colege pe care le cheama Jessica , care au multi bani
de cheltuit, etc , etc. Pai , un astfel de colectiv te schimba
in mod sigur.
   Unde au plecat copii inocenti? Unde sunt copiii care
asteptam sa vedem ca fac aceleasi nazbatii ca noi.
Probabil ca sunt gone with the wind.
   Intre timp eu raman cu dilemele adolecentine.Ma
tot intreb de ce naiba m-am simtit jenata sa vorbesc
despre un amarat de sarut? Nu e o crima. E ceva
normal de care ar trebui sa avem parte in fiecare
zi. Un sarut nu e o crima, totusi pentru mine e.

Pfff. Mai voorbim.

Myriam Lacroche

Tu

2008-03-11T22:50:00.000+02:00

Tu
tu
tu
numai tu cand vei pleca
mangaierea
cu tine o vei purta
da, tu
mi-aduc aminte
erau vremuri cand
nu ne minteam
cand cuvintele cantau
si daca cerul
nori razleti ne daruia
ploaia lor ne curata
ce s-a intamplat de atunci nu stiu
stiu ca totul, totul e schimbat
s-a pierdut ceva
cantecul s-a risipit
cat de mult ne-a indepartat
tu
tu ai sa faci din mine zbor
ca sa cad cand mi-este dor
de-al tau suras
si vad din nou primaveri
patul verde proaspat
cand in iarba ne culcam
stelele noptii
stralucirea ochilor
purtau
imi spuneau ca suntem vii
ce
ce s-a intamplat de atunci nu stiu
stiu ca
stiu ca totul, totul e schimbat
a ruginit
a ruginit iarba, iarba
care ne primea
ochii s-au instrainat
tu, linistea dintr-un cuvant
tu, ai sa faci din mine vant
tu, cand vei pleca
stiu ca tu
o sa faci din mine zbor
am sa cad si mi-este dor
de-al tau suras
dar tu poti sa pleci
sa iei ce vrei
cantecul ce l-am avut
nu-l vei uita
da
tu, tu
tu ai dreptul sa ma alungi
noptile cu stele
mereu le vei vedea
tu
numai tu
da
tu
cand vei pleca
mangaierea mea
cu tine tu o vei lua
tu da tu
tu vrei sa dispari dar
in valurile mari pe mine
tu ma vei vedea

mi-aduc aminte
erau vremuri cand
nu ne minteam
cand cuvintele cantau
si daca cerul
nori razleti ne daruia
ploaia lor ne curata..

Tin sa precizez ca versurile nu imi apartin.
Sunt din melodia Tu - Iris cu Florin Chilian.
Imi plac prea mult ca sa nu le postez.
Stiti ce-mi mai place sa ascult ? De ce?
Tot Iris cu Tudor Chirila.

Music Matters. Music is life.

Myriam Lacroche.

Crush my love down

2008-03-09T21:23:00.000+02:00

Ne prefacem ca totul e ok. In fiecare zi. Mintim.
Ne prefacem ca totul e ok. Dar stim in sinea noastra
ca nu e, ca visele cu fat-frumos , happy-endurile din
povesti si din filme sunt doar produsul imaginatiei
cuiva , care are darul de a ne readuce zambetul pe
buze pentru 5 minute , cam cat dureaza un happy-
ending.
  De ce insistam totusi sa credem in ce nu exista?
Cred ca ne place sa ne facem sperante. Eu , una ,
ador sa fiu ,, in love " . Nu m-am indragostit niciodata
cu adevarat , sau cel putin asa imi place sa cred , dar
chiar imi plac sperantele , imi place zambetul meu
de pretty much in love girl . Stiti cat de euforica se
poate simti o fata plina de sperante? Cineva care are
un vis? E o senzatie al naibii de placuta. Zambesc
tot timpul si rad si sunt mai nebuna ca oricand. Cand
nu am o pasiune fulgeratoare , un vis , o speranta ,
sunt normala. Adica rad doar 2 ore pe zi , in loc de
obisnuitele 3-4 , nu mai glumesc la fel de mult , nu mai
am aceeasi sclipire in privire. Si ajung sa-mi duc
singura dorul. Si incerc sa fiu asa fara sperante .
  Uneori reusesc. Dar de cele mai multe ori , sincera
sa fiu nu prea-mi iese. Ok , glumeata si nebuna sunt tot
timpul , lucru pentru care am inceput sa ma invinovatesc
tot mai des. Pentru ca deep down , eu chiar nu simt
nevoia sa rad. E exact opusul. Cu toate astea , rad
mereu , ca ceilalti sa nu stie ce simt eu. E o masca doar ,
care ma face sa uit de mine.
  Simt nevoia sa fiu zguduita de ceva. Un cutremur ,
furtuna tropicala Erin sau mai stiu eu ce ciclon Ivan,
am nevoie de un Hiroshima care sa ma trezeasca la
realitatea de care sutn atat de departe.
  De ce nu pot sa am acel sparkle fara o speranta la
dragostea unui tip , care nici macar nu merita osteneala?
De ce sper ca fiecare urmator vis o sa fie acela care sa
merite osteneala? De fraiera. Pentru ca asa suntem noi,
fetele astea care doar speram.
  Si totusi... We can't possibly be crushed down by every
crush that comes to us. It's time to be strong. Si stiu
ca nu sunt singura in domeniu.
  Hai sa uitam pur si simplu de ei? Nu-i asa?
  Crush them down , we don't need 'em.

You taught me to look much further. Yes , to a future
without you or with you. No necesities.

Myriam Lacroche

Ne place

2008-03-07T22:38:00.000+02:00

Imi place ca ma faci sa rad
Chiar de-nautrul plange.
Imi place ca nu pot sa rad
De sufletul iti plange.

Imi place ca nu-ti pasa
Chiar daca ma doare.
Imi place ca imi pasa
Daca pe tine
                       Te doare.

Imi place sa privesc
Imagini de poveste
Imi place sa primesc
De umire
               Sa amutesc.

Mi-ar placea sa citesti
In gandurile mele
Mi-ar placea sa ghicesti
Ca sunt doar
              Ale tale.

Mi-ar placea sa stii
Ca tu esti
Mi-ar placea sa fii
Asa cum esti
                Cu mine .

Myriam Lacroche.

Noi doi

2008-03-07T22:36:00.001+02:00

Noi doi
Nu suntem.
Noi doi
Oare vom fi?
O intrebare nerostita
De mult gandita
Oare si de tine?
Nu stiu.
Noi doi
Pe ritm de poezie
Si nu asa as vrea sa fie.
Noi doi
Mai mult .
Mai putin.
Noi doi.

Myriam Lacroche.

Te urasc

2008-03-07T21:39:00.000+02:00

Te urasc atunci cand imi zambesti , pentru ca vad
speranta in zambetul tau. Te urasc atunci cand
zambesti , pentru ca nu imi zambesti mie.
     Te urasc atunci cand ma privesti pentru ca ai
ochii prea senini si gandul prea profund. Te urasc
atunci cand privesti si iti vad ochii adanciti in poveste ,
nu ma privesti pe mine.
     Te urasc atunci cand te porti frumos cu mine pentru
ca nu stii ca imi dai sperante cu fiecare gest de politete
in plus pe care il faci.
      Te urasc atunci cand esti langa mine pentru ca mereu
vii atunci cand mi-am ratacit curajul de a-ti spune macar
un cuvant.
        Te urasc atunci cand imi impartasesti orice parere,
si orice gand si orice vis... Si orice as spune asta ai spune
si tu...
          Te urasc pentru ceea ce esti.

          Dar stii ce urasc cel mai tare?

Faptul ca nu-mi esti alaturi ca sa te pot uri mereu.
Faptul ca nu stiu ce sa fac pentru ca mi-e frica sa nu-mi
devii indispensabil...

Urasc! Urasc! Urasc !
Te urasc!
Pentru ca nu vreau ca eu sa fiu prima , pentru ca nu vrei
tu sa fii primul si asa nu vom fi niciodata.
Te urasc!
Pentru ca eu stiu ca vreau sa te pot cunoaste , dar tu nu-mi
spui nimic . Nu stiu nici ce vrei , nici cine esti , nici ce cauti
aici , in viata mea...
Si totusi esti.
Nu vreau sa pleci.
Vreau sa-ti explici prezenta.
Dar cand?
Astept.

Tempus edax verum.
( S-a adeverit zicala ).

Myriam Lacroche.

Cand ti se implineste o dorinta

2008-03-07T21:22:00.000+02:00

Ce-si doresc femeile? Femeile isi doresc priviri lungi , dar
nu insistente , cum spunea unul din blog-urile mele preferate.
Isi doresc un tip care sa le minta ca sunt frumoase si speciale,
ca sunt fix ce ii lipseste lui , jumatati , dragoste eterna si alte
prostii de acest gen.
    Evident , dorinta nu se implineste asa de repede. Apare un
tip , sa zicem ca rusul , care gaseste o gheisa pe masura lui ,
care , isi doreste si ea ceva mai mult , o sarutare , o atingere,
iar rusul , surpriza : nu e in stare. Toata puterea , gloria ,
totul , totul , totul , dispare din ce parea rusul. Rusul e doar un
ideal. Nu e ceva real.
    Si apoi... Frantuzoaica ramane ganditoare. Rusul nici macar nu
se uita la mine. Poate ca cineva acolo sus ma iubeste si a vrut
ceva mai bun pentru ea. Poate.
     De ce nu apare nici un rus care sa se intereseze de ea? De ce?
De ce ? De ce? De ce nici macar o tentativa nereusita de rus nu
ramane prins in plasa ei? Are ochiurile prea largi acea plasa?
      Deodata se intampla. Neromantic. Neperfect. Orice vreti voi
dar cu ne , nu , in si orice alt prefix negativ pe care il mai stiti.
       Rusul ideal este un tip obsedat de melodia preferata a
frantuzoaicei adica aia cu ,, dusmanii-mi poarta pica dar n-au
valoarea mea " Etc. Este blond , pitic , cu o acnee adorabila , cu
fite de mare bastan.
        Ma intreaba cineva pe mess : Why god why?

         Chiar asa: Why on earth God?

Myriam Lacroche.

Vreau sa devin bitch

2008-02-24T22:55:00.000+02:00

Cum e sa fii bitch. Sa-mi zica si mie cineva. La mine
o perioada de bitchness dureaza maxim cele 7 ore
elementare la scoala. De obicei ma inmoi pe ultimele
5 ore din cele 7 , deci nu reusesc sa fiu bitch mai
deloc.
    Sa va prezint ziua mea de incercare de a fi bitch.
Si cool . Si glamour . Etc. Prostii si fite din astea.
     Deci. Ma trezesc de dimineata la 11 in camasa mea
sexy de matase , intre niste cearsafuri de satin( okei
am modificat adevarul era un maieu rosu de bumbac
si cearsafurile la fel) si merg somnoroasa la masa unde
mama ma implora sa mananc ( de fapt imi zice sa ma
grabesc ca sa poata strange masa).
    Dupa ce ii spun lui daddy cat de mult il ador si el
imi jura ca voi fi mereu fetita lui...
    ( - Tati tu stii cat te iubesc eu azi de dragobete?
       - Ce vrei? )
Accepta din prima sa ma plimbe doar de dragul meu
la Bucuresti , la Globus.
      ( -Haide tati te rog eu mult , am ajuns pe judet la
romana , aide tati am avut 10 in 4 din cele 5 teze ,
haide tati....)
Apoi urmeaza pregatirile. Sa-mi iau blugii aia sofisticati,
sau pe cei cu i-pod incorporat, sau pe cei cu clape de la
Chloe?
         ( Sa-mi iau levi's ul sau pe aia care ma arata
slaba?)
      Decid sa-mi iau Chloe ( adica pe aia care ma arata
slaba).
       Camasa aia sexy , cu vedere la decolteu in nuante
de mov , din matase naturala ma pune in valoare in
mod extraordinar ( cred ca e matase sintetica da in
rest totul e adevarat ).
       Plecam de acasa , impreuna ca gasca noastra de
prieteni din inalta societate , care de obicei merg numai
la opera si teatru , dar de dragul nostru fac acest efort
inimaginabil .
       ( Plecam de-acasa cu gasca noastra de prieteni
tacaniti , cu care ne distram mereu , iesim impreuna
tot timpul la iarba verde si radem muuuult de tot , care
chiar isi doreau de mult sa mearga la circ).
        Eu eram finalizata cu privire de gheisa periculoasa,
gene luuuungi , sacou sexy , cizme cu toc , blugi fenomenali,
mult self-confidence , atitudine de total bitch.
        Ajungem acolo. Luam bilete, iar eu descopar ca am
loc intre cea mai mare bitch-prietena a mea si un tip super
sexy , ea ofticandu-se ca nu sta ea langa mine sa se dea la el.
       ( Tipul sexy avea 5 ani si era blondin si super simpatic,
iar prietena mea era la fel de bitch ca mine adica la fel de
aproape de 0 % ).
         Circul a fost grozav, revenind acum pentru tot restul
postarii la lumea reala , va spun cu tristete ca nu stiu cum
am ajuns pe jos , plina de praf , muradarindu-mi blugii si
lovindu-ma pe jumatate din fata. Am o dunga ca si cum
mi-ar fi facut ochelarii semn , o nara mova  si un semn
deasupra sprancenei drepte.
        Toata gasca a ras si a zis ca urmeaza sa ma marit,
cica asa se zice la superstitiosi . Sincer? Nu cred in din-astea ,
plus ca la cum arat nu m-ar vrea nici un marmot.
        Mai stiti cand va ziceam ca nu folosesc fond de ten?
Ei bine , as cam vrea sa-l folosesc , dar nu-l gasesc deloc.
E pentru prima oara cand eu chiar am nevoie si nu am. Ma
simt pentru prima oara disperata ca nu am fond de ten. Cu
toate ca nu stiu cat o sa poata ascunde.
       Mai bine ma manca Leo la circ. Sau mai bine fugeam cu
rusii aia acrobati. Prea multi rusi la circ si nici unul rus ca tine.
Nu vreau sa o dam pe filozofii.
        Vreau sa devin bitch. Vreau sa nu-mi pese , ca o albinuta
din floare in floare vreau sa zbor , etc. Din astea. Ca o albinuta
cu blugi Chloe si machiaj de 1000 de euro , plina de fite as vrea
sa fiu , pentru ca vad ca la unii , pe cat iti spun ca nu le place ceva,
pe atat le place mai mult...

Vai acu incep cu din-alea. I love you all... Pupici muuuuulti.
Rbd rulzzz...
Sunt incredibil si iremediabil de trista pentru ca nu mai am
fond de ten , cred ca am sa ma sinucid de tristete, iubu meu
o sa se sperie maine de mine :(( Vai ce tristete.

In realitate , ma privesc in oglinda si ma amuz.
In realitate , nu vreau sa devin bitch.

Sunt pur si simplu eu.

Myriam Lacroche.

Hai sa ne reinventam.

2008-02-23T16:57:00.000+02:00

Ieri chiar ma credeam bitch. Aveam un sentiment din ala
de self-confidence si o putere nebanuita izvorase din mine.
Azi ma gandesc intruna la rusul meu. Rusul care as vrea sa
fie al meu. Nu in sensul de posesie , in sensul de alaturare
a destinelor. Ultima popozitie suna aiurea rau , dar asta e.
  Azi e un feeling ciudat, parca mi-e dor de rus si totusi parca
vreau sa-i arat ca nu sunt asa de usor de atins , vreau sa fiu
ca un ideal inalt , chiar daca drumul duce in acelasi loc, chiar
daca si eu si rusul vrem acelasi lucru.
   Confuzie. Nu te inteleg rusule . Pe cuvant daca mai inteleg
ceva. Nu inteleg ce vrei , de ce imi cauti privirea daca nu sunt
eu frantuzoaica pe cale sa devina tarina ? Spune-mi doar un
cuvant , nu ma mai lasa doar pe mine sa vorbesc, am spus
deja prea multe. Intrebarile mele curg si curg si curg si nu
primesc raspuns. De ce?Spune-mi tu mie de ce. Vreau sa stiu.
  Nu stiu ce sa cred. Ma invart asa fara sens intr-un mare
district al confuziei , iar pe tine nu te gasesc rusule. M-am
saturat sa nu inteleg . M-am saturat sa nu zici nimic , sa nu
intrebi un singur lucru.
   Nu-mi place sa te vad ca esti , dar mai greu suport cand nu esti.
Vreau sa vii sa mi ceri un caiet , un pix, o guma si apoi intr-o
zi vreau sa vii sa ma ceri si pe mine , iar eu sa ma ofer. Asa cum
m-am mai oferit. Dar nu mai propun nimic. Nu mai vreau sa visez
iarasi fara sens. Nu vreau sa ma mai pacalesc , iar tu rusule ,
sa privesti asiatice brunete cu ochi migdalati de gheise cuceritoare.
  Daca eu nu am farmecul necesar pentru tine tar rus, atunci
lasa-ma , fara sperante , fara iluzii , fara poveste. O sa ma descurc
mai usor decat cu vesnica speranta de a fi un graunte in adancul
inimii unui rus , fara ea .
   Spune-mi adio , spune-mi vino, dar spune ceva. Esti prea tacut
rusule , iar eu nu pot sa invat limbajul tacerii... Am invatat rusa
pentru tine... Dar mai mult nu pot.
   Aici spun stop. Si te las pe tine sa spui start.
   Piotr Ivanovici , afla ca nu-mi plac americanii care joaca baschet.
Imi plac rusii care se plimba. Iar gresesc si iti spun exact ce vrei sa
auzi , dar sa stii ca eu tot sper. Tu n-ai decat sa te joci cu mine.
  Si apoi cand va veni ziua cand nu ne vom mai vedea atat de des ,
voi uita. Sper.
   Daca ai spune macar un cuvant, as face eu restul ...
   As reinventa cerul , as schimba culoarea marii , as fi un fulg de nea
intr-o zi calduroasa de vara.
    Asa ca hai sa incepem din nou. Hai sa incepem cu adevarat.
    vorbe goale. Nu o sa spui nimic ca de obicei.
    Iar eu o sa sper mintita de semne invizibile din nou...
    Asa cum m-am lasat mintita si de soare...In picioarele goale ,
ca un copil mic am sa sar in bratele tale , daca...
    Dar daca nu inseamna sigur.

Myriam Lacroche

Unui rus...

2008-02-18T20:41:00.000+02:00

Tu esti rusul meu. O sa iti spun Piotr Ivanovici. De ce esti rus?
Pentru ca rusii sunt inalti si puternici. Pentru ca rusii sunt speciali.
Pentru ca rusii au acel ceva. Esti un rus de la Sankt Petersburg,
esti inalt si blond. Ai acea privire de invingator , acea privire de
mister si acea atitudine care nu ma lasa sa vad acolo unde vreau sa
ajung.
   Piotr... Eu sunt o biata frantuzoaica lipsita de farmec , care nu stie
arta flirtului... Tu stii ce inseamna asta pentru o frantuzoaica? Sa
nu stii asta... Mama se trage dintr-o familie de curtezane , tata a
fost muschetar... Iar eu sunt o biata frantuzoaica pierduta in tara
ta.
   Tara ta o vad in ochii tai. E intinsa... Vad zarea cum dispare in
ochii tai. Vad cum ma pierd eu dansand prin gerurile siberiene
in privirea ta. De ce ma priviesti Piotr Ivanovici? Nu ma privi.
Daca iti place sa te joci , sa ma lasi sa ma pierd in privire , atunci
stii ca mereu ma pierd acolo , ca mereu ma ratacesc fara sa mai
gasesc drumul inapoi la realitate.
    Nu ma mai privi. Misteriosule rus... Spune-mi ceva...Spune-mi
ca ai inteles de ce vin frantuzoaicele in tara ta , spune-mi ca nu o sa
ma trimiti in exil , sau spune-mi ca nu intelegi , spune mi ca vrei sa
plec. Dar spune-mi ceva...

Unui rus... Piotr Ivanovici. Spune-mi ceva.

Myriam Lacroche

20:52    18.02.08

PoVeStE De CuViNtE

2008-02-12T21:32:00.000+02:00

Mi-am ratacit genele in privirea ta
Si nu voi astepta
Sa se descurce.
Voi sa ramana in veci acolo ,
Sa fie gene-n ochi de roua.
Sa te privesc
Sa ma cunosti
Sa-mi spui ca tu esti
Visul din privirea mea
Te recunosc...
Fii doar a mea...

Myriam Lacroche

Aventura Orientala.

2008-02-09T14:12:00.000+02:00

Am citit Maitreyi. O carte despre aventura , despre pasiune ,
despre voluptate, despre trairi , dar cel mai important , despre
cultura si civilizatia altor popoare.
El vorbeste despre India, eu voi vorbi despre Africa. El a vorbit
despre pasiune,dragostea adevarata , trairi mai presus de
imaginatie, eu voi relata o intamplarela care am luat parte poate
printr o coincidenta... Printr-o vacanta intr- o tara exotica...
   Am simtit ca ceva se va intampla. Ca ceva se va schimba.
( inca de cand am vazut stewardesu' care era al naibii de dragut
si arab ;)) just kiddin ). A fost o vacanta reusita. Cea mai reusita.
   Acum... Cand ma gandesc imi vin tot felul de cuvinte , propozitii
, fraze in minte.,, Yalla " , ,, Haram " , ,, Habibi " , ,, Elle a quinze
ans?!?", ,, Elle soufre pour Nillu ",,, Je ne parle plus fort francais
mais je comprends " , ,, Il part demain " , ,, Il soufre aussi ", multe,
multe altele ...
    In ziua in care a plecat... A fost atat de frig incat a plouat in
desert...In Sahara a plouat... Si Yasmine se intorcea mereu la
piscina si stiam ca nu a plecat , si voiam sa ma duc sa il caut si nu
am fost... Si nu l-am mai vazut...
    Sa o luam cu inceputul . Am aterizat si am simti aerul cald ,
am inceput sa vad cum afara era totul impanzit cu palmieri .
Mi-am tras mandra bagajul dupa mine pana la autocarul care
urma sa ma duca la Hannibal Palace si m-am asezat fix pe a
doua bancheta in spatele ghidului. Eram cu Michelle. Si eram
foarte fericita... Respiram fiecare clipa asteptand magicul sa
se intample...
   Dar inainte de magic a avut loc realul... A fost prima saptamana
din cele doua petrecute acolo . Vineri dimineata am plecat in
prima excursie.Obositoare ,lunga , dar inedita. De cate ori ai
ocazia in viata sa mergi sa vezi civilizatia africana, sa vezi Sahara?
A fost frumoasa prima zi...Multa informatie , multa descoperire...
Dar cel mai frumos a fost in Sahara. Camile , caldura , calarit ,
nisipul cel mai fin din lume , portocaliu , 2 palmieri ... Noaptea am
petrecut-o tot in Douz ( care e considerata poarta catre desert )
la hotelul Les Dunes de ... nu mai stiu exact :D.
Aveau o piscina foarte simaptica la care am stat pana pe la 10.
A doua zi ne-am trezit la 5 si la 7 eram in desertul Chott el Jerid ,
o intindere gigantica de sare...La timp pentru un rasarit... Ultima
desttinatie de care-mi aduc eu aminte acum este o cascada de 5
metri care era intitulata,dupa parerea unui roman care a vazut
Saritoarea Bohodeiului de 80 de metri , in mod ironic ,Marea
Cascada. De ce imi aduc aminte de asta printre ultimele ? Pentru
ca se afla la 2 kilometri de granita cu Algeria  , pentru ca glumeam
atunci ca ar trebui sa incercam sa mergem in Algeria , fara sa stim
ca ulterior ne vom dori sa mergem acolo...
   Duminica a fost o zi cu soare.... Mult soare. Si evident ca ne am
petrecut juma de zi la barul din piscina ... Ce juma ... Trei sferturi
de zi... La 12 . Eu ,Michelle in piscina. Una bucata .,, balenut "
( asa l-am poreclit ulterior pe un tip grasut si simpatic pe care
am aflat ca il cheama mohamed- cum putea sa-l cheme ?- si i se
spunea manu ) ne tot privea... Adica pe Michelle... Ulterior si-a
pozitionat sezlongul in pozitie de atac. Adica sa se utie la
sezlongurile noastre . :) Eu si Mitz evident ;;) si ;;). Michelle
s-a dus in hotel . Eu am ramas sa citesc in timp ce ea aducea apa
si biscuiti. Cand s-a intors stralucea efectiv. Mi-a zis ca balenutu
era in sala de biliard( pe acolo trebuia sa treci ca sa intri in hotel )
si ca a intrebat-o cum o cheama , si ca a aflat ca il cheama Manu ...
Adica asa s-a prezentat.
La apus eram in piscina cu Michelle si jucam magarusul . Si cum
norocul ma urmareste mereu , a trebuit sa trec si eu in mijloc. Eram
noi 2 fete si 4 baieti. Si evident ca nu pricepeam ce zic ei in araba
acolo si ca eu nu mai reuseam sa prind mingea , mai ales daca
era trimisa de un tip ,, cu chiloti verzi " ( poreclisem tipii in
functie de culoarea sort-ului de plaja )... in cele din urma dupa ce
am fost pacalita de mii de ori ca o sa-mi fie data mingea , chiar mi-a
fost data . De el. Tipul cu chiloti roz, tipul cu care umbla manu cam
peste tot. ,, Mersi " ,i-am zis, nemaistiind pe ce lume ma aflu ,
dandu-mi ulterior seama ca a fost un ,, merci "pentru el.
    Seara am iesit in oras cu ai mei... Dar iesirea propriu zisa a
fost dupa ce ne-am luat la revedere de la ei si Mitz a zis.. Acum iesim
din camera ... am mers la piscina...viciul nostru de noapte , sa stam cu
picioarele in apa... Si apoi cand ne-am intors in sala sa jucam un biliard ,
acolo erau ei. Manu  si Nillu.
Si acolo au stat privind cum eu imi luam bataie de la Michelle.La
figurat evident. Seara a fost lunga ... Mai ales pentru ca eu si ea am
comentat 15 ore dupa , cum fusese toata ziua si cum aratau ei.Eram
fermecata de tipul cu verde , dar ma atragea in mod misterios si tipul
cu roz :Nillu.
      A doua zi... Nu mai tin exact minte toate detaliile... Din timpul zilei.
Caci seara , a fost cea mai uimitoare, cea mai plina de culoare, cea mai
regretata ... ( seara aia m-a facut la inceputul liceului sa iau meditatii
la franceza ).
      Evident ca nu ne-am putut abtine sa nu fugim din camera, daca-mi
aduc aminte bine cred ca ne-au lasat parintii , in ideea ca mergem sa
colindam magazinele. Si am mers in sala de biliard , am facut cunostinta
cu tonele de rude ale lui Manu , cu sora lui care era incredibil de frumoasa
, dar atat de prinsa in valuri... Femeile astea au un mister aparte , le
admir doar pentru cumintenia si puritatea lor. Pentru capacitatea
de a sta o viata intreaga acoperite. Si cred ca in seara aia a aflat Nillu
ca eu am 15 ani. Nu o sa uit cat o sa traiesc cum o tragea pe Michelle
de mana : ,, Elle a quinze ans?!?Elle a quinze ans?!?". si inca nu-i
implinisem. Mai avea putin si zubra saracul. :) Daca nu as arata asa
matur, probabil ca saracul nu s-ar fi speriat de mine. uoff , lookurile
astea:).
        Am jucat cu ei si la un moment dat pe mine si pe Mitz ne trazneste
mirifica idee sa mergem cu ei la o plimbare pe plaja ( nu ne cunoscusem
nici de 2 zile si noi visam deja la sarutari si cuvinte frantuzesti spuse
langa valuri ...). Le propune ea in franceza,nu inteleg. Le propun si eu
in engleza , poate or pricepe , da ce trebuia tot nu au inteles.
Am plecat spre oras. Spre parcul de distractii unde era ceva mare si
oribil numit Evolution , un fel de topgun de pe la noi care se si invartea .
Baietii ziceau ceva de un,, bateau " , dar ne apropiam vertiginos de
evolution. Pana la urma ne-au cumparat bilete la ,, bateau " , o barcuta
simpatica in care am strigat 5 minute de-a randul ,, i am going to die ".
La inceput eram asezati astefel nillu manu michelle eu. Dar Michelle
fata desteapta , cu experienta baietilor si a facultatii a schimbat ordinea
pe motiv ca mi-e frica sa stau la margine. Noua ordine Nillu eu michelle
manu. :). Si cand se oprea ,, bateau-ul " ucigas eram atat de speriata si
vai de capul meu incat mitz a incercat sa mi ia temperatura. Pe obraz.
Nillu a imitat o . si asa i am descoperit eu finetea mainii. Pe fruntea mea.
        Trist , cand am coborat , a intrebat o pe mitz , daca eu vorbesc
franceza. Si nu o vorbeam. Prea bine .I-am raspuns eu ca i speak
english. Dar degeaba. El vorbea franceza. Eu engleza. Si asa am ajuns
la un bar cu specific algerian , ei doi nu erau tunisieni, erau algerieni si
ne-au cumparat cel mai bun nectar de capsuni din cate exista. Si ne-au
dedicat o melodie. Baietii erau prieteni cu cantaretul . Cand am fost
puse sa ascultam si am auzit ceva de Manu et Michelle si Nillu et Julie ,
va dati seama reactie. Mai ales dupa ce am aflat ca acel cantec era
,, de amour ".
          Cand am ajuns inapoi la hotel , conduse de ei , am reusit sa schimb
doua vorbe cu el. Despre creata care era sora lui, despre etajul la care stau,
despre noi. ,, Je ne parle plus fort francais mais je comprends".
            Urmatoarea zi am petrecut-o impreuna la piscina. Noi doua ,
ei , copii polonezi , arabi , o mixtura interesanta de nationalitati. Ne
jucam cu copiii. Ei ne ajutam sa le rasturnam saltelele, sa ne scufundam.
Atunci am descoperit cat de putin ma inghitea  pe mine sora lui. Surorile
lor de fapt. Yasmine , sora lui nillu era atat de posesiva incat daca el
indraznea sa se apropie de mine , avea o reactie cel putin ciudata. Si el
o iubea.Mult. Ii priveam si ma gandeam la o familie mare, unita. La
dragostea in familia orientala.
               Joi , am fost plecati in capitala. Si niciodata nu am regretat
asa de mult. Aflasem in seara precedenta ca el urma sa plece vineri.
Si ar fi fost ultima mea zi cu el acolo, dar nu a fost sa fie. Ne-am intors
la 5 seara si in 5 minute facusem deja dus , si ma imbracasem
pentru piscina. In speranta ca ei vor fi acolo. Si au fost. si i-am privit.
Si am vorbit.
                Seara a fost una din cele mai dezamagitoare. nillu l-a dat de
gol pe manu care nu avea 18 ani asa cum spunea el , ci doar 16 . Urma
sa implineasca 17 in zilele urmatoare.
Rusinat ca un copil , persecutat de parintii lui , care vazusera ca
vorbeste cu mihaela, nu si- a petrecut seara cu noi. Iar eu si mitz am
ramas cu nillu, care ne-a cumparat clatite cu ciocolata si care ne-a povestit
despre el. Nici macar nu stia unde e romania , desi tatal lui facea importuri
si exporturi cu ,, du bm " et ,, du mertz" din europa. Allemagne
mai precis. L-am urat pe manu, pentru ca era ultima seara a lui nillu
si voiam sa vorbesc cu el, sa reusesc sa aflu eu mai multe de la el , nu
sa-l ascult vorbind cu mitz. Manu....copil inocent... Ne am despartit
prin primul si ultimul nostru sarut pe obraz , seara. Urma sa plece la
5 dimineata , a doua zi.
                      Nu cred ca e necesar sa spun cat de prost am dormit. Ca
ma trezeam din ora in ora si ma ridicam si stateam si am gandeam
apoi incercam sa adorm al loc. De dimineata imi luam micul dejun
ascultandu-i pe ai mei vorbind si uitandu-ma la mitz, cand cineva a zis
ca mai vrea suc. Dornica sa petrec ceva mai mult timp cu mine si
gandurile mele m-am oferit eu. Pe drumul spre dozator , in fata mea
a aparut Yasmine. Am crezut ca o confund. Mai aveam putin pana
la sucuri cand l am vazut. Era acolo! Nu plecase. eram atat de confuza , de
auirita , de ametita incat sucul a dat peste...
                     Am asteptat toata ziua la piscina. Degeaba. Inutil. Sora lui
s-a tot plimbat pe acolo , amintindu-mi ca ei nu au plecat , dar pe el nu
l-am mai vazut. si atat imi doresc acum sa fi reactionat la micul dejun...
Sa ii fi spus ceva... Dar timpul nu poate fi dat inapoi...
                     A fost atat de frig... Un cer atat de gri , incat ne am mirat
cu totii. Era incredibil. Dar eu ma gandeam la altceva. La frigul din mine
, la speranta neimplinita. La faptul ca nu ne-am cunoscut asa cum trebuia.
Cand s-au intors cei care mersesera in desert , ne-au spus ca a plouat.
In sahara.
                      Sambata Michelle si-a implinit destinul . S-au sarutat si au
fost fericiti o zi.Ea si manu. Si au pastrat legatura , ei doi, dar manu a fost
gelos si nu a vrut sa i dea email-ul lui nillu ei, pentru mine. A vrut sa vina
in romania , cateva luni mai tarziu. S-a razgandit in ultima clipa , dupa ce
mitz l-a convins ca nu are rost...
                       Cand avionul a decolat , o data cu viteza , o data cu luminile
orasului in noapte am simtit ca pierd ce nu am avut... Cand priveam insa
curcubeaul rasaritului in fata mea si stelele noptii in urma... Am stiut ca
nu voi uita , dar am stiut si ca voi trece peste toate regretele.
                        Acum cand ma gandesc , regret totul . Ca nu am stiut nimic
din ce urma sa se intample ca sa fac mai multe atunci cand am avut ocazia.
Nu o sa uit... Nici fetele cu valuri , nici tatuajul lui cu delfin , nici tatuajul
meu pe inelar , nici lantisorul cu scoica ,pe al carui spate e desenat un n...
Luminile , viata , bateau-ul , noi , nectar , melodii.
                         Regret ca uneori cuvintele nu ne ajuta sa descriem exact
ce simtim. Regret ca aici nu scrie decat ceva sec , pe care nu reusesc sa l
descriu asa cum l-am simtit eu cu inocenta , cu nestiinta , cu nehotarare.

  why go? When you can stay a while.

Myriam Lacroche.

O zi intreaga finalizata la 19:30 - 09 .02.2008

To Him.

2008-02-07T21:05:00.000+02:00

I hate the way you talk to me
And the way you cut your hair
I hate the way you drive my car
I hate it when you stare
I hate your big dumb combat boots
And the way you read my mind
I hate you so much it makes me sick
And even makes me rhyme.

I hate it...
I hate the way you're always right
I hate it when you lie
I hate it when you make me laugh
And even worse when you make me cry.

I hate it when you're not around
And the fact you didn't call
But mostly i hate the way i don't hate you
Not even close
Not even a little bit
Not even at all.

To Heath. May he rest in peace. Maybe he's better
there than in this unfair world.He didn't deserve it.

Goodbye Heath Ledger.10 things i don't hate about you.

Myriam Lacroche.

Vreau

2008-02-06T00:13:00.000+02:00

Vreau sa simt cerul . Vreau sa intind mana si sa ating culoarea
asfintitului cald. Vreau sa fii langa mien cand il privesc. Vreau
sa-mi spui ca prin atingerea mainilor noastre in timp ce privim
adierea ai simtit fiorul ce-mi strabate fiinta cand traiesc viata
asa cum ar trebui sa fie ea mereu.
  Vreau sa fie frumos . Vreau sa fim 2. Vreau sa fim noi. Vreau
sa privim rasaritul pe malul marii . Vreau sa-mi saruti fruntea
asa cum un val saruta nisipul- mereu , neincetat , cu increderea
ca va mai exista inca o ocazie pentru intalnirea lor , a buzelor
tale cu fruntea mea. Vreau sa existam impreuna asa cum valul
traieste alaturi de mare.
   Vreau sa mergem sa simtim viata orasului de mana . Vreau
sa patinam amandoi prin viata , sa cad si sa stiu ca ma voi
ridica tinandu-ma de mana ta intinsa.
    Vreau sa aducem povestea inapoi. Vreau sa putem simti
lucrurile fara sa fie nevoie sa le vedem . ( Love is like the wind
we can't see it but we can touch it ). Vreau sa fie intens , puternic,
de neuitat.
    Si mai vreau , ca la sfarsitul fiecarei zile in care am atins
cerul impreuna , sa-mi posezi pentru o clipa , incet si tandru , buzele.


     Atat ii cer vietii . Multe atingeri , un sarut pe frunte si unul pe buze,
de neuitat.
      I like where we are. Here, in your arms.

Myriam Lacroche.

06.01.08   00:23.