Created by OnePlusYou - Free Dating
sâmbătă, 27 septembrie 2008
vineri, 26 septembrie 2008
joi, 28 august 2008
Imi iau zborul
Maine plec in Creta.
Mi-era dor de greci... Tare tare dor de ei.
Voiam tare mult o vacanta in care sa zac langa
ai mei pe un sezlong la soare... Si nu sa ma duc
every night in tineretului sau sa joc Mafia pana la
6 , cu toate ca daca e sa ma gandesc mai bine as
da sezlongul pe mafia imediat :)).
Mi-e tare dor de toate. Asa cum mai vorbesc cu
antreprenoristii mei pe mess , mi-e tare dor de ei
si as da orice sa ma intorc la Poiana Pinului... Sa stam
mai mult acolo si sa jucam Mafia pe intuneric :D imi
pare rau daca am facut o obsesie pe chestia asta...
Dar nu pot sa uit cat de tare era...
Si ma intorc pe 5 acasa ca sa plec pe 6 in Cehia:)
Multumita tot celor de la BR. Doamne ce va mai iubesc:X
Mi-e atat de dor in fiecare clipa incat pe cuvant
de nu ma gandesc ca m-ati indoctrinat. Suntem
o adevarata secta :)) Martorii lui Razvan si alte
povesti de genu :))...
Vreau sa mai vand zodiace , sa-l gasesc pe bogdan in
patul meu facandu-i masaj sabinei , vreau sa mai
cant baby shark cu anca , vreau sa mai rad de Razvan
si antena lui , vreau sa mai dorm cu capul pe masa
langa francezi , vreau sa mai cant i'm a bitch i'm a lover ,
vreau sa se mai aseze cutu pe picioarele mele , sa
o mai aud pe Silvana razand ( =)) ) , sa mi scriu necrologul,
sa caut umbra pe scarile alea , sa ma feresc de albine ,
sa ma feresc cu alexandra de omu ala mic si negru ,
sa va insotesc la fumat si sa -mi scriu postari pe blogul
de hartie , sa alerg la masa ca iar am intarziat si sa se uite
urat la mine bucataresele cand le cer apa , sa va vad
costumati in becalli si banel , green spirits si tiganci ,
sa va vad la never ever :>....
vreau sa mai fiu alaturi de voi :D. Doamne cu cata nerabdare
astept acel follow-up.
si uite ca si postarea mea despre Creta si Cehia s-a transformat
tot intr-o lauda a sectei BR. :))
Deci :
Vreau in Cehia si Creta. Asta era ideea.:)
Da mi-e dor de voi...
Si atunci cand o sa lancezesc la soare cu o pina colada in mana
sau cand o sa mi pun camera la dispozitie pentru un student ceh
tot la voi o sa ma gandesc...
Deci... imi iau zborul... Vorbim cand incepe scoala( of doamne :( )
Mi-e dor de voi :*
Iulia Iordache
Mi-era dor de greci... Tare tare dor de ei.
Voiam tare mult o vacanta in care sa zac langa
ai mei pe un sezlong la soare... Si nu sa ma duc
every night in tineretului sau sa joc Mafia pana la
6 , cu toate ca daca e sa ma gandesc mai bine as
da sezlongul pe mafia imediat :)).
Mi-e tare dor de toate. Asa cum mai vorbesc cu
antreprenoristii mei pe mess , mi-e tare dor de ei
si as da orice sa ma intorc la Poiana Pinului... Sa stam
mai mult acolo si sa jucam Mafia pe intuneric :D imi
pare rau daca am facut o obsesie pe chestia asta...
Dar nu pot sa uit cat de tare era...
Si ma intorc pe 5 acasa ca sa plec pe 6 in Cehia:)
Multumita tot celor de la BR. Doamne ce va mai iubesc:X
Mi-e atat de dor in fiecare clipa incat pe cuvant
de nu ma gandesc ca m-ati indoctrinat. Suntem
o adevarata secta :)) Martorii lui Razvan si alte
povesti de genu :))...
Vreau sa mai vand zodiace , sa-l gasesc pe bogdan in
patul meu facandu-i masaj sabinei , vreau sa mai
cant baby shark cu anca , vreau sa mai rad de Razvan
si antena lui , vreau sa mai dorm cu capul pe masa
langa francezi , vreau sa mai cant i'm a bitch i'm a lover ,
vreau sa se mai aseze cutu pe picioarele mele , sa
o mai aud pe Silvana razand ( =)) ) , sa mi scriu necrologul,
sa caut umbra pe scarile alea , sa ma feresc de albine ,
sa ma feresc cu alexandra de omu ala mic si negru ,
sa va insotesc la fumat si sa -mi scriu postari pe blogul
de hartie , sa alerg la masa ca iar am intarziat si sa se uite
urat la mine bucataresele cand le cer apa , sa va vad
costumati in becalli si banel , green spirits si tiganci ,
sa va vad la never ever :>....
vreau sa mai fiu alaturi de voi :D. Doamne cu cata nerabdare
astept acel follow-up.
si uite ca si postarea mea despre Creta si Cehia s-a transformat
tot intr-o lauda a sectei BR. :))
Deci :
Vreau in Cehia si Creta. Asta era ideea.:)
Da mi-e dor de voi...
Si atunci cand o sa lancezesc la soare cu o pina colada in mana
sau cand o sa mi pun camera la dispozitie pentru un student ceh
tot la voi o sa ma gandesc...
Deci... imi iau zborul... Vorbim cand incepe scoala( of doamne :( )
Mi-e dor de voi :*
Iulia Iordache
vineri, 22 august 2008
Change in life

Imi propusesem sa scriu numai in engleza... It's just not
possible. Sunt anumite lucruri care nu pot fi scrise in
engleza pentru ca sunt traite in romana. Sunt unele lucruri
care nu pot fi scrise deloc , pentru ca ele exista doar in emotie.
Sunt anumite stari , anunmite vibratii , anumite inamplari,
anumite lucruri care nu pot fi scrise. Si stiu ca cei carora
ma adresez scriind aceasta postare inteleg la ce ma refer.
Pentru ca niciodata nu m-am simtit atat de inteleasa.
Niciodata nu m-am simtit la unison cu sentimentele celorlalti,
niciodata nu am crezut ca o sa ma atasez de niste oameni pe
care nici n-am apucat sa i cunosc intr-o saptamana cat nu m-am
atasat in intreaga viata poate decat de mama , niciodata nu
am crezut ca viata mea o sa se schimbe in urma unei amarate
de tabere , niciodata nu am crezut ca o tabara imi poate reda
sperante de mult uitate , niciodata nu am crezut ca pot sa traiesc
cu atata intensitate.
Dar ce spun eu aici? Tabara? Nu. Oameni. Oameni care sunt
cu totii speciali , care te fac sa devii si tu special alaturi de ei ,
care te pretuiesc si cu care poti sa fii tu insuti fara sa te rusinezi ,
fara sa ai complexe , oameni fata de care nu poti sa ai prejudecati ,
oameni care iti arata cine sunt , care sunt deschisi... Oameni cu
adevarat.
De multe ori in timpul acestei saptamani m-am intrebat cum
de e posibil sa gasesti atatia oameni , toti la fel , toti extraordinari ,
cum poti sa i aduci impreuna ... Cum poti sa i faci speciali impreuna?
Si acum chiar vreau sa le multumesc unor oameni care...
pe cuvant de nu te fac sa te intrebi " what am i gonna do to thank
them?"
Vreau sa i multumesc lui Gabi , pentru ca a avut grija de noi si a
fost asa ca un guardian si ... cel mai mult ii multumesc pentru ca ea
a fost initiatoarea proiectului...
Vreau sa i multumesc lui Razvan , omul care mi-a deschis cu
adevarat ochii , ca nu-s eu aia nebuna. Pentru ca pana sa-l cunosc pe
Razvan eu chiar ma gandeam : La naiba de ce tre sa-mi fac eu griji cu
ce se gandeste lumea,
de ce tre sa-mi pese atat de tare de reputatia mea cand celorlalti nu le
pasa? Uite ca le pasa. Multumesc Razvan. Si lectia cu intuitita. Mi-a
fost frica de intuitia mea mereu. Am facut cateva decizii bazate pe
intuitie si au fost cele mai bune din viata mea , care m-au condus
spre o dezvoltare lenta dar sigura si totusi imi era teama. Multumesc
Razvan pentru ca ne-ai spus ca intuitia nu e un lucru rau si ... o sa ma
mai gandesc la treaba cu bungee :) Si multumesc pentru umilinta.
Era fix ce aveam nevoie. Pe bune. Acum pot sa stau singura in picioare
fara sa-mi mai fie frica de vant.
Multumesc... colegelor de camera care m-au suportat cand ma
intorceam la 6 in camera si mai faceam si dus ca sa fiu sigura ca le
trezesc. Multumesc Paul pentru ideea cu zodiacul. ( daca nu ma
intreba el de 3 ori ce zodie sunt nu faceam afacerea aia ).Multumesc
pentru sustinerea din primul meu joc de mafia cu voi si multumesc
pentru sustinerea in meciul in care v-am batut ca mafiot.Si mai ales
multumesc Paul pentru seara in care tu si ai tai comunicativi :) ati cantat.
V.I.P.P este putin spus. You were great! Si stiu ca nici
voua nu va venea sa credeti cat de tari ati fost.
Multumesc Bogdan , chiar ma simteam bine cand imi ziceai ca
aveam o figura angelica si ma strigai ingeras.
Multumesc Anca pentru ca am fost cele mai tari dive impreuna...
( baby shark...ttt...)
Multumim cu totii lu Alex! Razvanel cel mic ! Tipul care ne-a
adus tuturor mai multi bani , ne a adus clienti , ala mic si simpatic :X...
Multumesc Cosmin pentru ca mi-ai zis de Cehia...
Mulumesc Andrei P. pentru ultima noapte acolo. Cu totii cred ca iti
suntem recunoscatori pentru acel moment , pentru mine a fost cel
mai ...moment din toata tabara... Faptul ca am simtit cum bate inima
celorlalti ... totul a fost unic. Cum zicea si Marian Stas , maestrul Pascale,
you really deserve applause! Si chiar de n-o sa mai fiu eu la anu' acolo
chiar ma bucur pentru cei care vor fi acolo si pe care sunt convinsa
ca vei reusi sa-i surprinzi.
Multumesc Vlad pentru ca ai cantat Good Riddance la chitara
si pentru ca mi-ai pozat fluturele din par...
Multumim Ancai H , care a fost cel mai tare regizor...
Multumesc intregii echipe de la antreprenoriat pentru ca au fost
the best...Si talents night desi nu a fost funny pentru ceilalti , we
sure had a great time preparing it. Cu Mentolsheep , cu Charlie's
angels( you bitches:D ) , cu Luke I am your father ( define father ;)) ),
cu tot ce a fost si cu hohotele de ras. Eu nu am mai ras asa de tare
deeeeee multa vreme. Si nici nu o sa mai rad pana nu ne revedem.
Multumesc koko pentru ecusonul pe care nici nu stii ca ti l-am
luat ca amintire si pentru muzica din ultima seara :).
Multumesc Casian pentru cea mai tare poza pe care am facut-o
acolo :))( scuze daca o tin obsesiv la avatar , dar ... You're the best ;) )
Multumesc Obosession :))
Multumesc Marian Stas pentru ca nu a spus nimanui cat de tare
plangeam la momentul lui Andrei...si multumesc pentru ca a facut
codecs pentru oameni ca noi , cei mai iubiti dintre pamanteni.
Sper ca nu am ratat pe nimeni. Adica sunt cativa omisi dar:
Acolo ne-am simtit ca cei mai iubiti dintre pamanteni , cei mai
fericiti , cei mai norocosi , cei mai cei. Va multumesc voua , celor
mai iubiti dintre pamanteni.
Now , we expect the unexpected , believe it or not...No words ,
just voices...
Thank you!
Iulia Iordache ( no more myriam lacroche :) )
joi, 7 august 2008
My kind of guy
I'm in a strange ... feeling. I'm in it. I'm into it. It
sounds weird , I don't think it's actually right to
say such a thing in english , but let's just say that
I have the license to do it.
So. I'm in a strange feeling. I'm in a Carrie feeling.
About 15 minutes I ended watching Sex& The city,
the movie.
It was great. It was amazing. I watched the TV
series more than once , but... It's not the same.
I know it's just a movie but...
There are always 'but-s'. But.But.But.
Well.
It's so real. I realised how much these girls
care about each other in the moment Carrie got
dumped. And I wondered :
Do I have 3 other girlfriends to do that for me?
I don't.
Will I get dumped?
Will I get my own Big?
I really want my own Big. I just love that man.
I love the appearance of Chris Noth and the
charater of John Preston . Mr Big. Mr Right. Or,
how I like to call him The Big.
The Big. He's big. He's tall . He's handsome.
He's rich. He's a man. He has issues. He isn't
perfect , but ( again) that is what makes The Big
perfect.
He's done a lot of wrong things. He's the worst
choice from all the choices. But... It's natural. I
realised about 2 seconds ago that the only guy
I really loved made me suffer like hell. And even
now I think of him. And even now I wonder if ...
If he'd come back now would I say yes? I tried
to picture myself in this situation and I pictured
myself saying that he's a man-hore. But. I don't
actually think that if he would appear here
devastated after the situation I know he's in ,
telling me ' Sorry , I'm a dumb ass , could you please
forgive me? Please tell me you still love me '
I would say no.
Even now. Every guy has to be compared to him.
He's been The Big. And I want to get rid of this thing.
Every and each one of us has its Big. Some chose
him wisely , some didn't. I'm in the second .
But. I'm trying to get in the first. Now I just have to
find The Big. The real one.
Myriam Lacroche
sounds weird , I don't think it's actually right to
say such a thing in english , but let's just say that
I have the license to do it.
So. I'm in a strange feeling. I'm in a Carrie feeling.
About 15 minutes I ended watching Sex& The city,
the movie.
It was great. It was amazing. I watched the TV
series more than once , but... It's not the same.
I know it's just a movie but...
There are always 'but-s'. But.But.But.
Well.
It's so real. I realised how much these girls
care about each other in the moment Carrie got
dumped. And I wondered :
Do I have 3 other girlfriends to do that for me?
I don't.
Will I get dumped?
Will I get my own Big?
I really want my own Big. I just love that man.
I love the appearance of Chris Noth and the
charater of John Preston . Mr Big. Mr Right. Or,
how I like to call him The Big.
The Big. He's big. He's tall . He's handsome.
He's rich. He's a man. He has issues. He isn't
perfect , but ( again) that is what makes The Big
perfect.
He's done a lot of wrong things. He's the worst
choice from all the choices. But... It's natural. I
realised about 2 seconds ago that the only guy
I really loved made me suffer like hell. And even
now I think of him. And even now I wonder if ...
If he'd come back now would I say yes? I tried
to picture myself in this situation and I pictured
myself saying that he's a man-hore. But. I don't
actually think that if he would appear here
devastated after the situation I know he's in ,
telling me ' Sorry , I'm a dumb ass , could you please
forgive me? Please tell me you still love me '
I would say no.
Even now. Every guy has to be compared to him.
He's been The Big. And I want to get rid of this thing.
Every and each one of us has its Big. Some chose
him wisely , some didn't. I'm in the second .
But. I'm trying to get in the first. Now I just have to
find The Big. The real one.
Myriam Lacroche
joi, 31 iulie 2008
You
Well. We have each other. But will you betray my faith?
I guess you will. I suppose you will. But I hope you won't.
It's a strange feeling. This whole betrayal thing. But it
did trap me inside , somehow. I feel as if I were trapped
in a strange cage , that allows me to touch the world
around me , but that makes it impossible for me to
actually connect with it , entirely.
And i have a key for this cage. To open it. And I
don't even know if it's the right key , or if it's a fake
because I am too afraid to try.
I had a dream last night. And it expressed so well
the way I feel , that I ended up crying . It's exhausting.
To keep thinking and thinking and thinking and not
finding the wrong thing you are doing and not knowing
whose fault is it. Yours or theirs?
I realised I miss school. But not because I miss learning.
But because the cage seems to get bigger when I'm
in school. I can almost connect to the world. ALMOST.
And now I'm in await for a miracle. And it's so strange.
My hopes are definetly overcoming any possible truth,
but I keep hoping. Stupid me. Foolish me.
Why do I keep seeing nice things and nice people and...
where actually there aren't such things?
Does love exist? And I'm not talking about the love
as " they found each other , they fell for each other ,
married and lived happily ever after " . I'm talking
about love between friends and people. About being
able to care about somebody even though it's not
a relative or a friend. About caring and loving your
place on this world not just for yourself.
We are so egocentric. So damn egocentric. We only
think about ourselves . And maybe that's why I am
so dissapointed. Because I tried to show the world
some love , the little I could offer and the world
showed me nothing but hate and misundertanding.
It's bad to be good. It's bad to feel. It's bad to love.
I can only hope for someone to share my dreams.
the bad part is that I have already chosen that
person and I don't know if I will be chosen back.
It always happens like that.
Now , I am leaving. I refuse to speak to the
world. I am going somewhere away , where
no one could find me. But I am sure no one would
even try as my phone never rings in summer.
Goodbye. I hope to write again with happier
thoughts...
Myriam Lacroche
I guess you will. I suppose you will. But I hope you won't.
It's a strange feeling. This whole betrayal thing. But it
did trap me inside , somehow. I feel as if I were trapped
in a strange cage , that allows me to touch the world
around me , but that makes it impossible for me to
actually connect with it , entirely.
And i have a key for this cage. To open it. And I
don't even know if it's the right key , or if it's a fake
because I am too afraid to try.
I had a dream last night. And it expressed so well
the way I feel , that I ended up crying . It's exhausting.
To keep thinking and thinking and thinking and not
finding the wrong thing you are doing and not knowing
whose fault is it. Yours or theirs?
I realised I miss school. But not because I miss learning.
But because the cage seems to get bigger when I'm
in school. I can almost connect to the world. ALMOST.
And now I'm in await for a miracle. And it's so strange.
My hopes are definetly overcoming any possible truth,
but I keep hoping. Stupid me. Foolish me.
Why do I keep seeing nice things and nice people and...
where actually there aren't such things?
Does love exist? And I'm not talking about the love
as " they found each other , they fell for each other ,
married and lived happily ever after " . I'm talking
about love between friends and people. About being
able to care about somebody even though it's not
a relative or a friend. About caring and loving your
place on this world not just for yourself.
We are so egocentric. So damn egocentric. We only
think about ourselves . And maybe that's why I am
so dissapointed. Because I tried to show the world
some love , the little I could offer and the world
showed me nothing but hate and misundertanding.
It's bad to be good. It's bad to feel. It's bad to love.
I can only hope for someone to share my dreams.
the bad part is that I have already chosen that
person and I don't know if I will be chosen back.
It always happens like that.
Now , I am leaving. I refuse to speak to the
world. I am going somewhere away , where
no one could find me. But I am sure no one would
even try as my phone never rings in summer.
Goodbye. I hope to write again with happier
thoughts...
Myriam Lacroche
miercuri, 30 iulie 2008
Things.
Actually things are right. the cards are now shown. but i hoped for some other cards. for some bitter luck. And it never showed up even though i did my best to overcome the hard part. i'm not precious to you but you are to me.
Betrayal
what does this word mean?
Well. let's see. when usually a woman talks about
betrayal people generally suppose a man must
be involved too.
For me it's not.
It has never been.
But.
I feel betrayal . I feel betrayed. I feel as if I gave
my soul to someone and that person has other
souls to handle and has left mine behind.
I feel left behind. I would beg for some attention.
Because i can't seem to find what i am seeking for.
And.... The betrayers find it. Without me. And that
is why I feel betrayed.
It's stupid isn't it?
At least , it looks stupid. I might not have the gift
of talking . I might not be pretty. I might not have
done a great job dumping a great guy. But how
guilty am I?
I feel guilt. I feel the guilt of the entire planet.
And no one feels my guilt. I bare the sins of the
universe but i refuse to weigh mine.
I am scared that one day i will wake up alone.
I am afraid i will be betrayed continously.
I fear the fact that the bearer of my soul will
always leave it behind.
I fear the fact that i will never know the real
weight of my sin , and that i will always believe
it's bigger than it really is.
I feel that the whole world can't understand me.
Why , oh why , big world , why don't you understand?
Why don't you take my happiness forever?
I am done with being happy for a second and waking
up for the following minute to realise my happiness
was an illussion.
Why do i feel betrayed?
By the world , the sky , the sea , the rain , the trees,
why do they all betray me?
Why am I the only chosen?
I keep hoping there must be another person in
my situation. And when we'll meet we'll forget
the betrayal of the others and focus on ourselves.
There is only one person who could never
betray me. And there is no longer the person who
never did. I love them both. I still do. And if i
can wish anything is that one day we'll meet again
to apologise to the ones who never betrayed me and
whom i betrayed.
Why do people invent so many things?
Technology is meant to make you suffer.
It's meant to make you feel small , cheap,
and left behind. The world is going on without you,
but you can't stop it. Technology can show you how
much you mean to people. And usually you will be
dissapointed , because you'll realise that you don't
mean that much to that person...
It's a matter of development.
You have to step on others' bodies to make your
own way.
Myriam Lacroche
Well. let's see. when usually a woman talks about
betrayal people generally suppose a man must
be involved too.
For me it's not.
It has never been.
But.
I feel betrayal . I feel betrayed. I feel as if I gave
my soul to someone and that person has other
souls to handle and has left mine behind.
I feel left behind. I would beg for some attention.
Because i can't seem to find what i am seeking for.
And.... The betrayers find it. Without me. And that
is why I feel betrayed.
It's stupid isn't it?
At least , it looks stupid. I might not have the gift
of talking . I might not be pretty. I might not have
done a great job dumping a great guy. But how
guilty am I?
I feel guilt. I feel the guilt of the entire planet.
And no one feels my guilt. I bare the sins of the
universe but i refuse to weigh mine.
I am scared that one day i will wake up alone.
I am afraid i will be betrayed continously.
I fear the fact that the bearer of my soul will
always leave it behind.
I fear the fact that i will never know the real
weight of my sin , and that i will always believe
it's bigger than it really is.
I feel that the whole world can't understand me.
Why , oh why , big world , why don't you understand?
Why don't you take my happiness forever?
I am done with being happy for a second and waking
up for the following minute to realise my happiness
was an illussion.
Why do i feel betrayed?
By the world , the sky , the sea , the rain , the trees,
why do they all betray me?
Why am I the only chosen?
I keep hoping there must be another person in
my situation. And when we'll meet we'll forget
the betrayal of the others and focus on ourselves.
There is only one person who could never
betray me. And there is no longer the person who
never did. I love them both. I still do. And if i
can wish anything is that one day we'll meet again
to apologise to the ones who never betrayed me and
whom i betrayed.
Why do people invent so many things?
Technology is meant to make you suffer.
It's meant to make you feel small , cheap,
and left behind. The world is going on without you,
but you can't stop it. Technology can show you how
much you mean to people. And usually you will be
dissapointed , because you'll realise that you don't
mean that much to that person...
It's a matter of development.
You have to step on others' bodies to make your
own way.
Myriam Lacroche
miercuri, 16 iulie 2008
Euphoria
e vara.
E perfect,
e 16 iulie.
e .. de toate dom'le.
De ce euphoria? Plec la mare. And i am euphoric:D
Ma rog. euhoric e putin spus. Mi am luat haine
ca orice fata care se respecta ( abia astept sa le si port ;)) )
Si nush ma simt de parca ma duc la new york. ( si de aia
am pus o poza cu new york-ul. plus ca exprima viata aia
care e la mare . Furnicarul care nu doarme niciodata. Lume
care se alearga pe plaja , danseaza in club , priveste rasaritul...)
Ma incanta ideea asta.
Mai am un motiv pentru euforia asta exacerbata.
E tabara, si n am mai fost intr o tabara de multi ani. Eram
clasa a 4a si a fost prea tare pentru clasa a 4a . Acum sunt
aproape a 10 a:D Si o sa fie prea tare pentru aproape a 10 a.
Totusi ma. E costinesti. :D
If you want to have fun come to the only place for youngsters,
Costinesti:>.
E costinesti. si n am de gand sa dorm.
Chiar daca n-am o companie prea placuta :-".
Nu ca m-ar deranja ca am fi toti aproape a 10 a.
( ma rog , ma deranjeaza asa putin de tot. Da putin.:D
Pentru ca daca noi fetele eram aproape a 10 a si ei
aproape a 12 a , ar fi fost mai ok:D Asta inteleg
eu prin companie nu prea placuta. Dar nu vreau sa-mi
jignesc colegii de grupa , cu atat mai putin colegele.)
O sa fie atata de tare:X. Mai sunt4 zile,
Of.
Cand am scris 4 numarand mi-am dat seama ce repede
a trecut timpu. eu tot mai vedeam ca mai e mult.
Da acu m a izbit. Mai e putin de tot.
Da putin. O doamne.
Nu mi-am calcat hainele , nu am trimis formularul
la cea de a 2a tabara.:-<>zic de o saptamana.).
M-am mandrit? Nu prea cred.merg in 2 tabere,
pentru ca am aplicat la inca una in august si am
fost primita.:D Antreprenoriat , sponsorizata de
comisia europeana ( eu nu dau decat 800 de mii:D),
traineri draguti:-" si buni as preciza , dar evident
ca nu pentru asta ma duc eu acolo. Prefaceti-va ca nu
am scris asa ceva.
Azi m-am pregatit un pic de plecare ( wax&wax&wax).
si m am si tuns.:) e dragut. SSta creeeeeeet. si de la
apa sarata o sa fie si mai cret dragul de el:). m am gandit
si cum il aranjez:D Cred ca urmatorul lucru pe care
il fac e sa mi aduc geamantanul si sa l fac si sa l desfac
pana plec. Mai e asa de putin...
Acu vreo 2 ore ma gandeam... daca mi se face dor de casa?
Casa insemnand tv , mess & pushu. Am zis pushu ok,
dar pot sa renunt o saptamana la tv& mess pentru
tineretului:D Si pentru obelisk :D si pentru epava:).
doamne:D Deja devin obsedanta si obsedata nu?
Mai tre sa fac ceva gen oscar acu in final.
Sa multumesc prietenilor mei care m-au fericit
toata vacanta si nu mi au dat motive de depresie
deloc da deloc de tot:D
O sa incep cu Deea , pentru ca azi m -a scos dintr-o
mare incurcatura de la mare:D E la mamaie:D Si
ploua si sta pe o terasa si bea suc si se gandeste la
mine. si cand o sa citeasca ea blogu asta , adica ori luni
ori marti cand se intoarce ea acasa si eu plec , vreau
sa stie ca o iubesc mult si ca i multumesc asa in stil de
oscar:).
Apoi ana. adica pardon bebe marin. ( a fost la mare
si asa a devenit bebelusu submarin) . Si pe tine te iubesc
pentru ca pe langa faptu ca esti adorabila esti adorabila.
Numai tu poti sa dai anumite mesaje cui nu trebuie ( da
chiar nu trebuie :)) ) si sa zici tampenii si sa porti tricoul
pe care l-ai primit cadou de la paris hilton insasi cu i'm
hot you're not :> Te iubesc bebe. si tie iti multumesc
in stil golden globe.
Si Bunny'S.:D no sa ti zic numele ca sa nu te fac de ras.
Da tu bunny meu , esti cea mai sincera si neintersata
persoana ( uneori nu inteleg cum poti fi asa de maica
domnului). Folks , si-a luat mancarea de la gura sa o dea
la cersetori , ar fi fost in stare sa piarda ultima masina
care sa o scoata dintr-o urbe indepartata si naspa :P
( de aia nu vii prea des ) ca sa dea de mancare la un
cutu flamand. Si in rest? in rest o trasnesc idei nebune
si radem de ele. ( cum ar fi ca am vreo 3 bai la acelasi
etaj una langa alta , iar dormitorul parintilor undeva pe
balcon :D ) . De ce bunny'S? Stii tu pentru ce e S-ul.
Daca nu ma insel in engleza asta i pentru a arata posesia.
cui asupra cui. Ramane de vazut. Te iubesc si pe tine
dar tie iti acors zmeura de aur. si iti mai dau si serbetul
de aur. Sa l posezi cu placere:))
Zmeura pe care o imparti cu Ina:-". Am auzit eu ca
ii place cum suna si asa am de gand sa i zic de-acu incolo,
of course not face to face , caci face to face nu o sa ma pot
abtine niciodata sa-i zic " bai ...ina":D . si ea sa ridice
magica spranceana , mai nou foarte dragut pensata.:)
Tu esti una dintre cele mai sexy persoane pe care le-am
cunoscut:D si iti spun asta de multa vreeeeme. Inca de cand
edi isi culca capul obosit la pieptul meu , daca intelegi tu
ce vreau sa spun , dar sigur intelegi. Tu, imparti
zmeura de aur cu bunny, cu toate ca ar trebui sa o ai singura
pentru ca faci cele mai mari gafe ever:D . Tot tu trebuie sa
mai primesti ceva stil oscar:) premiul pentru sexiest woman
alive.:) daca te uiti cu atentie pe wikipedia:> o sa vezi ce femei
au mai fost.:> te iubesc si pe tine. A da si pe andrei draga , sa
nu-l uit pe andrei. Il iubesc mult. :D
si toate sunteti acolo pe langa locu 1. :)) Sunteti un pic
mai in fata de 1. de aia sutneit pe langa ;)) .
si acu ca am terminat cu oscarul ce pot sa mai zic? Ma duc
sa incep sa sortez totusi hainele ca vine sambata acu si
n am mai nimic calcat si habar nu am ce o sa iau la mine
in afara de 2 rochii si perechea noua de sandale:D
Si te asteptai tu ina safaca myriam vrodata asa ceva cand
ai descoperit o?:)
Si voi restul nu va asteptati oricum:D da eu va iubesc.
PLEC LA MARE!!!!
la costinesti. si o sa mi fie dor de push, da cred ca ma
descurc:)
Pa:D
Le mer... Ah le mer.
Myriam Lacroche.
sâmbătă, 28 iunie 2008
Forever summer
Ca e atata de cald si de bine.
E efectiv imposibil sa fie atat de cald si de bine:D
Imi place sa alerg toata ziua desculta prin iarba cu pisoiul pe urmele mele.
Sa citesc tot ce mi pica in mana : Brosuri carti cu tampenii , carti clasice , orice.
E o senzatie uimitoare. Pana si aerul e mai prietenos.
Si o sa merg laaaaa maaaare departare de casa:D
Si o sa fie perfect.O sa dorm pe plaja pana la 6. si o sa vad rasaritul din apele
marii negre.
Si ...Vorba la reclama aia simpatica de la pepsi. It's hard to be a woman, try
something light :X World means endless posibilities. It's an endless world and
I love it.
Caldura , bronz , albastru , cer , mare , culoare , tu , eu , noi , iubire , vara ,
poze , valuri , amintiri , ramas-bun , revederi , incercari , nebunii , nou,
necunoscut , vechi , reamintire , bucurie si speranta.
E vara. Bucurati-va de fiecare vara:D E prea frumos afara:)
Myriam Lacroche....
Ce astept?
Astept sa vii int-o zi si sa-mi spui : hai sa mergem la bucuresti.
Si eu sa ma mir si sa te intreb cum , asa pur si simplu? Si tu sa zici da.
Si sa plecam si sa fie iarna si frig si sa ma tii in brate pe o banca plina
de chiciura in fata Casei Poporului si sa-mi sufli in ureche , sa ma gadili
si sa-mi spui ca-ti doreai de multa vreme sa ma aduci pe o banca plina
de chiciura si sa-mi zambesti.
Si sa nu spui la nimeni despre noi. Si sa apari deodata la mine-n clasa
si sa zambesti tuturor si sa te prefaci ca nu ne cunoastem si sa ne pitim
pe o banca in spatele scolii si sa bata vantul in timp ce-mi spui ca nici
tie nu-ti placea fizica si ca merita sa chiulesc.
Tu meriti sa chiulesc.
Si in fiecare iarna sa ma convingi sa vin cu tine pe o partie necunoscuta
intr-o tara straina si sa bem ciocolata calda sub un brad langa un semineu
intr-o cabana de brad.
Si in fiecare primavara primul ghiocel pe care-l vad sa fie acela pe care
tu mi-l daruiesti.
Si-n fiecare vara sa ma-nveti sa inot , sa ma pierd printre valuri si
speriat , tu sa ma regasesti.
Si-n fiecare toamna sa ne plimbam prin parcurile acoperite de frunze
castanii si sa ma tii de mana si sa-mi asezi fularul in Noiembrie in timp
ce cateva babe se plimba si ne privesc spunand: Asa eram si eu cu Nicusor
dupa al doilea razboi mondial...
Si ce daca tu nu ai fost in al 2 lea razboi mondial? tu esti eroul meu. Si
daca ai fi fost , ai fi primit cele mai multe grade... Si oricum ai de purtat
un razboi importiva mea...
intrebarea mea e : de ce nu te vad?
Pentru ca sunt adancita in munca mea?
De ce nu mi-am dat seama ca esti aici?
Pentru ca esti adancit in munca ta?
Si am impresia mereu ca in doar 2 zile imi voi da seama daca am dreptate.
Si stiu ca daca ti-as cere ai merge cu mine pana la capatul lumii doar ca
sa stam pe o banca acoperita de chiciura....
Myriam Lacroche
Si eu sa ma mir si sa te intreb cum , asa pur si simplu? Si tu sa zici da.
Si sa plecam si sa fie iarna si frig si sa ma tii in brate pe o banca plina
de chiciura in fata Casei Poporului si sa-mi sufli in ureche , sa ma gadili
si sa-mi spui ca-ti doreai de multa vreme sa ma aduci pe o banca plina
de chiciura si sa-mi zambesti.
Si sa nu spui la nimeni despre noi. Si sa apari deodata la mine-n clasa
si sa zambesti tuturor si sa te prefaci ca nu ne cunoastem si sa ne pitim
pe o banca in spatele scolii si sa bata vantul in timp ce-mi spui ca nici
tie nu-ti placea fizica si ca merita sa chiulesc.
Tu meriti sa chiulesc.
Si in fiecare iarna sa ma convingi sa vin cu tine pe o partie necunoscuta
intr-o tara straina si sa bem ciocolata calda sub un brad langa un semineu
intr-o cabana de brad.
Si in fiecare primavara primul ghiocel pe care-l vad sa fie acela pe care
tu mi-l daruiesti.
Si-n fiecare vara sa ma-nveti sa inot , sa ma pierd printre valuri si
speriat , tu sa ma regasesti.
Si-n fiecare toamna sa ne plimbam prin parcurile acoperite de frunze
castanii si sa ma tii de mana si sa-mi asezi fularul in Noiembrie in timp
ce cateva babe se plimba si ne privesc spunand: Asa eram si eu cu Nicusor
dupa al doilea razboi mondial...
Si ce daca tu nu ai fost in al 2 lea razboi mondial? tu esti eroul meu. Si
daca ai fi fost , ai fi primit cele mai multe grade... Si oricum ai de purtat
un razboi importiva mea...
intrebarea mea e : de ce nu te vad?
Pentru ca sunt adancita in munca mea?
De ce nu mi-am dat seama ca esti aici?
Pentru ca esti adancit in munca ta?
Si am impresia mereu ca in doar 2 zile imi voi da seama daca am dreptate.
Si stiu ca daca ti-as cere ai merge cu mine pana la capatul lumii doar ca
sa stam pe o banca acoperita de chiciura....
Myriam Lacroche
marți, 17 iunie 2008
Femeia.
V-ati intrebat vreodata ce o face pe o femeie sa fie femeie cu adevarat?
Un act, executat de multe ori din curiozitate sau nerabdare nu ne face
femei.
Femeia, in deplinul sens al cuvantului , este cea care si-a descoperit
simturile si isi traieste viata pentru ea si simte in ea tot ceea ce are
lumea sa-i ofere.
Femeia e cocheta , reala , directa , complicata , sensibila , puternica,
e ea.
Si ce ne face femei? Pur si simplu o stim cand devenim femei. Si
orice lucru ne poate declansa sentimentul. La unele se declanseaza
atunci cand simt lumea la picioarele lor pentru prima oara , la altele
atunci cand o depresiele face sa realizeze ca trebuie sa-si regaseasca
eul pentru a redeveni ele.
Se spune ca devii femeie atunci cand devii a unui barbat. Dar daca
femeile devin femei atunci cand devin ale lor si ale nimanui altcuiva?
Fara sa fie sufocate de un gand absurd , adulmecand sentimentul
libertatii ca pe o dovada a sinelui lor puternic , nedepinzand decat
de vointa lor.
Ce face o femeie? Se cedeaza ei intru totul . Total. Fara sa se
impotriveasca. Isi daruieste propria viata si stie pe ce drum va trebui
sa mearga ca sa fie o ea.
Isi daruieste un zambet, isi daruieste vointa de a fi cocheta si de a
refuza tot ce vrea sa refuze si e ea pentru ea.
O femeie alearga cu picioarele desculte in iarba , calcand adanc
pentru a se umple de seva vietii. Priveste cerul si adulmeca vantul
pentru a simti ceea ce nu se poate vedea.
Isi invinge soarta imprumutand cuvinte din singurul loc care ii apartine
ei.
Si e fericita. Si pluteste pe deasupra norilor pentru ca ea e ea.Si se
descopera singura in fiecare privire pe care si-o arunca in oglinda,
fugar , apoi cu nesat de fiecare data cand isi descopera zambetul
jucaus care-i spune ca cel mai bine ii sta atunci cand e femeia pe care
si-o doreste zi de zi in sine.
Si femeia uita. Uita de ea , alearga si nu se opreste decat atunci cand
talpile ating nisipul si apa unui ocean , fuge de valuri , se ascunde ,
rade , se invarte , fuge la bordul unei nave straine , cunoaste un om
pe care nu-l va mai revedea in veci , coboara in primul port si mananca
prima ciocolata intalnita in cel mai mare magazin, nu raspunde la
telefonul nimanui, nu se simte sufocata.
Si se daruieste unui om cu ochii albastri si par de abanos , intruchiparea
Albei-ca-Zapada intr-un barbat. Si nu-i afla numele .
Zboara mai departe in lumea larga ca sa-i afle misterele.
Si cum lumii nu i se sfarsesc misterele , femeia nu va deveni niciodata
femeie. O femeie nu va deveni femeia. Pentru ca o impiedica firea.
Dar poate fi aproape de perfectiune.
Fiecare femeie e unica.
Si fiecare poate deveni femeiA.
Am devenit femeie(?).
Prin puterea vietii mele si prin puterea pe care mi-o da o constiinta
infiorator de lucida simt latul sufocant al vietii care inca nu-mi
apartine. Colivia devine tot mai mica , dar in curand va deveni
neincapatoare.
Ce se va intampla atunci?
Voi deveni femeie.
Myriam Lacroche.
Un act, executat de multe ori din curiozitate sau nerabdare nu ne face
femei.
Femeia, in deplinul sens al cuvantului , este cea care si-a descoperit
simturile si isi traieste viata pentru ea si simte in ea tot ceea ce are
lumea sa-i ofere.
Femeia e cocheta , reala , directa , complicata , sensibila , puternica,
e ea.
Si ce ne face femei? Pur si simplu o stim cand devenim femei. Si
orice lucru ne poate declansa sentimentul. La unele se declanseaza
atunci cand simt lumea la picioarele lor pentru prima oara , la altele
atunci cand o depresiele face sa realizeze ca trebuie sa-si regaseasca
eul pentru a redeveni ele.
Se spune ca devii femeie atunci cand devii a unui barbat. Dar daca
femeile devin femei atunci cand devin ale lor si ale nimanui altcuiva?
Fara sa fie sufocate de un gand absurd , adulmecand sentimentul
libertatii ca pe o dovada a sinelui lor puternic , nedepinzand decat
de vointa lor.
Ce face o femeie? Se cedeaza ei intru totul . Total. Fara sa se
impotriveasca. Isi daruieste propria viata si stie pe ce drum va trebui
sa mearga ca sa fie o ea.
Isi daruieste un zambet, isi daruieste vointa de a fi cocheta si de a
refuza tot ce vrea sa refuze si e ea pentru ea.
O femeie alearga cu picioarele desculte in iarba , calcand adanc
pentru a se umple de seva vietii. Priveste cerul si adulmeca vantul
pentru a simti ceea ce nu se poate vedea.
Isi invinge soarta imprumutand cuvinte din singurul loc care ii apartine
ei.
Si e fericita. Si pluteste pe deasupra norilor pentru ca ea e ea.Si se
descopera singura in fiecare privire pe care si-o arunca in oglinda,
fugar , apoi cu nesat de fiecare data cand isi descopera zambetul
jucaus care-i spune ca cel mai bine ii sta atunci cand e femeia pe care
si-o doreste zi de zi in sine.
Si femeia uita. Uita de ea , alearga si nu se opreste decat atunci cand
talpile ating nisipul si apa unui ocean , fuge de valuri , se ascunde ,
rade , se invarte , fuge la bordul unei nave straine , cunoaste un om
pe care nu-l va mai revedea in veci , coboara in primul port si mananca
prima ciocolata intalnita in cel mai mare magazin, nu raspunde la
telefonul nimanui, nu se simte sufocata.
Si se daruieste unui om cu ochii albastri si par de abanos , intruchiparea
Albei-ca-Zapada intr-un barbat. Si nu-i afla numele .
Zboara mai departe in lumea larga ca sa-i afle misterele.
Si cum lumii nu i se sfarsesc misterele , femeia nu va deveni niciodata
femeie. O femeie nu va deveni femeia. Pentru ca o impiedica firea.
Dar poate fi aproape de perfectiune.
Fiecare femeie e unica.
Si fiecare poate deveni femeiA.
Am devenit femeie(?).
Prin puterea vietii mele si prin puterea pe care mi-o da o constiinta
infiorator de lucida simt latul sufocant al vietii care inca nu-mi
apartine. Colivia devine tot mai mica , dar in curand va deveni
neincapatoare.
Ce se va intampla atunci?
Voi deveni femeie.
Myriam Lacroche.
joi, 12 iunie 2008
Vanatorii
Unde sunt vanatorii de azi?
Nu mai exista. Voiam sa vorbesc despre asta de multa vreme.
Fetele sunt vanatorii zilei de azi... el sta si o priveste. ea intelege
semnalu. si tot incearca sa l atraga. Dar el nu face nimic. Si ea tot
incearca. Dar el se lasa greu.
Ce mai urmeaza? Femeile vor leadershipul , ei vor sa stea la meci.
din cate inteleg eu , conform cu sondajele la inima de tigan ( mircea
badea a zis ca antena 3 a avut rating 4 , realitatea 3 , si acasa cu 14)
barbatii vor sta in curand la telenovele in timp ce femeile se vor
inhama la constructile skyscraperelor din viitor.
Si barbatii unde sunt mai?
eu m am saturat sa i vad cum stau picior peste picior pe bancuta,
ca babele la taifas.
Ori avem de a face cu o metamorfoza care duce femeile mereu
deasupra ( interpretati cum vreti ) , ori toti barbatii devin gay.
Iar noi femeile , o sa ramanem doar cu gandul si cu filmele.
Myriam Lacroche
Nu mai exista. Voiam sa vorbesc despre asta de multa vreme.
Fetele sunt vanatorii zilei de azi... el sta si o priveste. ea intelege
semnalu. si tot incearca sa l atraga. Dar el nu face nimic. Si ea tot
incearca. Dar el se lasa greu.
Ce mai urmeaza? Femeile vor leadershipul , ei vor sa stea la meci.
din cate inteleg eu , conform cu sondajele la inima de tigan ( mircea
badea a zis ca antena 3 a avut rating 4 , realitatea 3 , si acasa cu 14)
barbatii vor sta in curand la telenovele in timp ce femeile se vor
inhama la constructile skyscraperelor din viitor.
Si barbatii unde sunt mai?
eu m am saturat sa i vad cum stau picior peste picior pe bancuta,
ca babele la taifas.
Ori avem de a face cu o metamorfoza care duce femeile mereu
deasupra ( interpretati cum vreti ) , ori toti barbatii devin gay.
Iar noi femeile , o sa ramanem doar cu gandul si cu filmele.
Myriam Lacroche
Nimic.
Viata incepe cu nimic , continua cu incercarile noastre de
a face din nimic ceva si se termina cu nimic.
Unde e nimicul meu de ieri? Unde e ceva ul de ieri?
Ma zbat si ma lupt in fiecare zi pentru ceva, iar azi realizez
ca maine nu voi mai avea nimic. Pentru ca nu am avut niciodata
ceva , ci doar am imprumutat de la altii.
Cautam fericirea. Dar ce e fericirea?
Exista?
Unde e?
Cred ca exista. Si o are cine nu merita.
Nimic... am nimic. Cum pot avea nimic? Si doar incerc sa ofer.
Mie nu imi rezerv asa de multe in speranta ca imi vor oferi alti
nimeni. Si nimeni ai mei , s-au dovedit nimeni ai lumii.
Si strig : De CE?!?
Cu ce gresesc? Pentru ca undeva am gresit.
Nu mi pot explica mie si nimanui ce fac atat de gresit.
Si de aia sunt rasplatita cu nimic.
Oare vreodata? Sau niciodata?
De ce ma caracterizeaza nu? De ce pentru mine nu exista da?
De ce nu ma poate nimeni asculta si la bine si la rau?
Mereu exista cineva sa te consoleze , mereu exista cineva sa
fie langa tine cand te bucuri , dar de ce nu exista cineva in viata
de zi cu zi? La tot ce faci , indrugi , sporovaiesti , toate tampeniile
pe care le zici? Pentru ca daca nu e nimeni atunci , vor ajunge in
situatia in care vor trebui sa te consoleze pentru ca simti nevoia
unui nimeni care sa te asculte.
Stiu ca m-ati inteles gresit. Nu vorbesc despre dragoste. Nu
vorbesc despre o casnicie in care sotii sa se inteleaga si sa-si
vorbeasca zilnic despre micile nimicuri. Va veni si vremea aceea.
Momentan eu am nevoie sa vorbesc. Vorbesc mult , de una singura
de cele mai multe ori , chiar fara sa mi dau seama ca nimeni nu
ma mai asculta.
Si de aia stau ca penibila vineri seara si tot weekendu si scriu pe
blog in loc sa ies in oras. Si spun stop. Pentru ca m am saturat de
nimic . Si nimeni. Si niciodata.
Nu sunt pe alt fus orar. Sunt aici , reala , tangibila, exist. Si daca
e nevoie ca lumea sa se schimbe pentru mine , am sa astept. Pentru
ca merit si nu gresesc. Vreau sa mi pice si mie ceva din cer fara sa
strig dupa acel ceva.
Si va veni.
Chiar daca va trebui sa astept o eternitate. Va fi eternitatea mea.
In care mi voi cladi un ceva din nimic. Si ma voi folosi de tot ajutorul
meu si prin mine voi reusi.
Pentru ca nu mai are rost sa cred in cineva.
Nu uita ca in lumea de azi esti doar tu... Si nimeni altcineva.
Myriam Lacroche.
a face din nimic ceva si se termina cu nimic.
Unde e nimicul meu de ieri? Unde e ceva ul de ieri?
Ma zbat si ma lupt in fiecare zi pentru ceva, iar azi realizez
ca maine nu voi mai avea nimic. Pentru ca nu am avut niciodata
ceva , ci doar am imprumutat de la altii.
Cautam fericirea. Dar ce e fericirea?
Exista?
Unde e?
Cred ca exista. Si o are cine nu merita.
Nimic... am nimic. Cum pot avea nimic? Si doar incerc sa ofer.
Mie nu imi rezerv asa de multe in speranta ca imi vor oferi alti
nimeni. Si nimeni ai mei , s-au dovedit nimeni ai lumii.
Si strig : De CE?!?
Cu ce gresesc? Pentru ca undeva am gresit.
Nu mi pot explica mie si nimanui ce fac atat de gresit.
Si de aia sunt rasplatita cu nimic.
Oare vreodata? Sau niciodata?
De ce ma caracterizeaza nu? De ce pentru mine nu exista da?
De ce nu ma poate nimeni asculta si la bine si la rau?
Mereu exista cineva sa te consoleze , mereu exista cineva sa
fie langa tine cand te bucuri , dar de ce nu exista cineva in viata
de zi cu zi? La tot ce faci , indrugi , sporovaiesti , toate tampeniile
pe care le zici? Pentru ca daca nu e nimeni atunci , vor ajunge in
situatia in care vor trebui sa te consoleze pentru ca simti nevoia
unui nimeni care sa te asculte.
Stiu ca m-ati inteles gresit. Nu vorbesc despre dragoste. Nu
vorbesc despre o casnicie in care sotii sa se inteleaga si sa-si
vorbeasca zilnic despre micile nimicuri. Va veni si vremea aceea.
Momentan eu am nevoie sa vorbesc. Vorbesc mult , de una singura
de cele mai multe ori , chiar fara sa mi dau seama ca nimeni nu
ma mai asculta.
Si de aia stau ca penibila vineri seara si tot weekendu si scriu pe
blog in loc sa ies in oras. Si spun stop. Pentru ca m am saturat de
nimic . Si nimeni. Si niciodata.
Nu sunt pe alt fus orar. Sunt aici , reala , tangibila, exist. Si daca
e nevoie ca lumea sa se schimbe pentru mine , am sa astept. Pentru
ca merit si nu gresesc. Vreau sa mi pice si mie ceva din cer fara sa
strig dupa acel ceva.
Si va veni.
Chiar daca va trebui sa astept o eternitate. Va fi eternitatea mea.
In care mi voi cladi un ceva din nimic. Si ma voi folosi de tot ajutorul
meu si prin mine voi reusi.
Pentru ca nu mai are rost sa cred in cineva.
Nu uita ca in lumea de azi esti doar tu... Si nimeni altcineva.
Myriam Lacroche.
marți, 10 iunie 2008
Atmosfere. Alegeri.
Trebuie sa iau o decizie importanta .
Si , cum eu nu pot sa iau decizii importante decat daca
le vad scrise pe hartie , sau in cazul asta , pe calc , am
decis sa scriu.
Dupa cum scrie si in profilul meu , am 15 ani. ( aproape
16 , dar nu-mi place sa ma devin batrana :D ) . Deci ,
anul asta am fost clasa a 9 a( dupa parerea mea inca mai
sunt pana nu incep a 10 a ) . Si cum era ceva foarte la
moda la inceputul anului scolar , m-am apucat si eu
de debate. Am fost peste 100 de persoane la trainingul
initial. Ulterior trupele s-au rarit atat de mult incat
eram chiar mandra ca am rezistat cu stoicism atata
vreme sacrificandu-mi fiecare sambata in favoarea
acestei activitati( n am citit tot anul o carte buna. de
fapt n am citit prea multe carti . maxim 4-5 ).
M-am certat cu mama si i am scos ochii cu idei de
genul : habar nu ai tu ce inseamna faptul ca sunt la
debate pentru intrarea mea la facultate. Am avut cea
mai mica medie din toata cariera mea de elev:) Si nu
pot sa zic ca e mica , dar nu mi am dat seama pana
acum de acest lucru.Ca nu e deloc mica.
Am fost la FIAT. Competitia internationala de debate,
care are loc in Romania , la Sinaia . Trebuia sa merg si
in Estonia , dar nu am avut bani , sponsorizare ( ne
trebuiau in jur de 2000 de euro pentru intreaga echipa
si coach.). FIAT trebuia sa fie cea mai tare experienta ca
debater din primul an de debate. Eu insa nu pot sa zic
ca am agreat-o prea mult. A fost tare. Si singurul lucru
care ma face sa nu regret acea competitie a fost ultima
noapte , in care in sfarsit m am simtit parte din FIAT.
Asa cum a reiesit probabil si din postarile anterioare ,
sunt o fire mai timida , credula , dar nu pot sa zic ca-s
nemultumita de atitudinea mea. Sunt ceva mai tacuta
fix atunci cand nu trebuie.
Si tocmai de aia nimeni din club nu ma agreaza in afara
de prietenii mei. Cu care ma cunosc de o viata. Si ca sa nu
mai dau vina pe mine atata ca stiu ca nu e vina mea .
Macar in cazul asta nu e vina mea. Sunt cu fite de bucuresti
si trebuie sa te bagi in seama cu studentii si cu tipii mai mari
ca sa ai vreo sansa ca incepator .
Or eu n am de gand sa perii pe nimeni nici sa ma platiti. Nu
vreau sa perii. Singurul om pentru care m am chinuit 8 luni
a fost proful care conduce clubul. Pentru ca el nu intelegea
care-i smenu in club. Si cand a inteles... Eu nu m am mai dus,
pentru ca pana la urma el nu poate sa le faca pe toate.
Si imi pare asa de rau ca de o luna nu mai merg la debate.
M am trezit intr o dimineata vesela ca fusesem la debate. Si
apoi mi am dat seama ca am visat. Cum? aia marii nu puteau
fi asa de prietenosi decat intr un vis.
Iar acum . Decizie. Sa ma las de tot sau sa ma mut la clubul
oponent? L as trada pe prof. Si toti cei care pleaca din clubul
asta vor sa se apuce la anu in celalalt. Asta nu inseamna ca
tot de fita o sa dau? nu mai vreau. Pentru ca din cei 100
de la inceput era multa fita. Numai fitosii fac debate. Or eu
vreau sa fac pentru mine , ca sa fiu in stare sa vorbesc si eu
2 cuvinte da bune. Calitati oratorice , etc , etc. Poate ajung
andreea esca intr o zi :)).
Si de ce vreau sa ma duc la clubul celalalt ? FIAT. I am
vazut si pe ei acolo. Si ei dau sanse oricui , sunt simpatici
si n au fite de 2 bani. Plus ca nu prea mai au oameni ca toti
trec a 12 a. Daca stau bine sa ma gandesc si la clubu de acum
se intampla la fel. Dar stai ca mai sunt cei din geeneratie
cu mine care se comporta de parca as fi retardata sau
invizibila. Niste scarbe toate. oops. am zis toate? voiam sa zic
toti.
Maine ma vad cu proful . Si vreau sa vorbesc cu el.Si
o sa i spun clar ca al sau club a devenit de tot ... ( ce are
ursu in loc de mana ? - laba- sau ce se gaseste pe piata
la turci mai ales? - rahat-) Stiu ca iar o sa incerce sa faca
ceva si nu o sa i iasa din nou. Da ma rog. Ar trebui
sa ajung eu studenta ca sa se intample ceva...
Si de ce ma oftic cel mai tare? Pentru ca o sa pierd regionala
si Nationala de anul asta din urmatoarele motive:
1. n am mai fost la debate de multa vreeeeeeeme.
2. n am echipa
3. ce dracu sa caut acolo daca eu un jucator de clasa
a 9 a , am avut un punctaj aproape la fel cu o tipa care
e super jmekera in club si toti o iubesc ( e tot a 9 a ) ,
[si la fel la fel cu o tipa de a 11 a pe care chiar o respect
si nu mi vine sa cred ca a avut acelasi punctaj ca mine]?
Sunt ofticata rau. :-<>Am mai avut enspe mii de incercari. Dar acum chiar m am
saturat de toate fitele si de toti nenorocitii. Punct.Vor sa
scape de mine? O sa le ofer satisfactia asta , iar apoi am
sa am grija sa ma vrea inapoi , dar sa ma vrea al naibii de
rau...
Mi am descarcat nervii. Si stiu foarte bine ce am de facut.
( stiu ca maine profu o sa ma dea inapoi cu vreo 20 de mii
de kilometri... )
Gata. A venit vara. Sa ne gandim la lucruri frumoase.
;;)
:)
Vacanta placuta tuturor. Si sa va distrati. sa mereti la
munte , la mare , la discoteca tineretului in costinesti , in tabara
(la gratare si sa faceti foc de tabara pe un deal inalt noaptea langa
o cruce maaaaare. :D Va iubesc aiuritilor:D)
Asa . Ce sa mai zic?
A da.
Nimic.
Am zis nimic,
Deci PA!:D
Myriam Lacroche.
Si , cum eu nu pot sa iau decizii importante decat daca
le vad scrise pe hartie , sau in cazul asta , pe calc , am
decis sa scriu.
Dupa cum scrie si in profilul meu , am 15 ani. ( aproape
16 , dar nu-mi place sa ma devin batrana :D ) . Deci ,
anul asta am fost clasa a 9 a( dupa parerea mea inca mai
sunt pana nu incep a 10 a ) . Si cum era ceva foarte la
moda la inceputul anului scolar , m-am apucat si eu
de debate. Am fost peste 100 de persoane la trainingul
initial. Ulterior trupele s-au rarit atat de mult incat
eram chiar mandra ca am rezistat cu stoicism atata
vreme sacrificandu-mi fiecare sambata in favoarea
acestei activitati( n am citit tot anul o carte buna. de
fapt n am citit prea multe carti . maxim 4-5 ).
M-am certat cu mama si i am scos ochii cu idei de
genul : habar nu ai tu ce inseamna faptul ca sunt la
debate pentru intrarea mea la facultate. Am avut cea
mai mica medie din toata cariera mea de elev:) Si nu
pot sa zic ca e mica , dar nu mi am dat seama pana
acum de acest lucru.Ca nu e deloc mica.
Am fost la FIAT. Competitia internationala de debate,
care are loc in Romania , la Sinaia . Trebuia sa merg si
in Estonia , dar nu am avut bani , sponsorizare ( ne
trebuiau in jur de 2000 de euro pentru intreaga echipa
si coach.). FIAT trebuia sa fie cea mai tare experienta ca
debater din primul an de debate. Eu insa nu pot sa zic
ca am agreat-o prea mult. A fost tare. Si singurul lucru
care ma face sa nu regret acea competitie a fost ultima
noapte , in care in sfarsit m am simtit parte din FIAT.
Asa cum a reiesit probabil si din postarile anterioare ,
sunt o fire mai timida , credula , dar nu pot sa zic ca-s
nemultumita de atitudinea mea. Sunt ceva mai tacuta
fix atunci cand nu trebuie.
Si tocmai de aia nimeni din club nu ma agreaza in afara
de prietenii mei. Cu care ma cunosc de o viata. Si ca sa nu
mai dau vina pe mine atata ca stiu ca nu e vina mea .
Macar in cazul asta nu e vina mea. Sunt cu fite de bucuresti
si trebuie sa te bagi in seama cu studentii si cu tipii mai mari
ca sa ai vreo sansa ca incepator .
Or eu n am de gand sa perii pe nimeni nici sa ma platiti. Nu
vreau sa perii. Singurul om pentru care m am chinuit 8 luni
a fost proful care conduce clubul. Pentru ca el nu intelegea
care-i smenu in club. Si cand a inteles... Eu nu m am mai dus,
pentru ca pana la urma el nu poate sa le faca pe toate.
Si imi pare asa de rau ca de o luna nu mai merg la debate.
M am trezit intr o dimineata vesela ca fusesem la debate. Si
apoi mi am dat seama ca am visat. Cum? aia marii nu puteau
fi asa de prietenosi decat intr un vis.
Iar acum . Decizie. Sa ma las de tot sau sa ma mut la clubul
oponent? L as trada pe prof. Si toti cei care pleaca din clubul
asta vor sa se apuce la anu in celalalt. Asta nu inseamna ca
tot de fita o sa dau? nu mai vreau. Pentru ca din cei 100
de la inceput era multa fita. Numai fitosii fac debate. Or eu
vreau sa fac pentru mine , ca sa fiu in stare sa vorbesc si eu
2 cuvinte da bune. Calitati oratorice , etc , etc. Poate ajung
andreea esca intr o zi :)).
Si de ce vreau sa ma duc la clubul celalalt ? FIAT. I am
vazut si pe ei acolo. Si ei dau sanse oricui , sunt simpatici
si n au fite de 2 bani. Plus ca nu prea mai au oameni ca toti
trec a 12 a. Daca stau bine sa ma gandesc si la clubu de acum
se intampla la fel. Dar stai ca mai sunt cei din geeneratie
cu mine care se comporta de parca as fi retardata sau
invizibila. Niste scarbe toate. oops. am zis toate? voiam sa zic
toti.
Maine ma vad cu proful . Si vreau sa vorbesc cu el.Si
o sa i spun clar ca al sau club a devenit de tot ... ( ce are
ursu in loc de mana ? - laba- sau ce se gaseste pe piata
la turci mai ales? - rahat-) Stiu ca iar o sa incerce sa faca
ceva si nu o sa i iasa din nou. Da ma rog. Ar trebui
sa ajung eu studenta ca sa se intample ceva...
Si de ce ma oftic cel mai tare? Pentru ca o sa pierd regionala
si Nationala de anul asta din urmatoarele motive:
1. n am mai fost la debate de multa vreeeeeeeme.
2. n am echipa
3. ce dracu sa caut acolo daca eu un jucator de clasa
a 9 a , am avut un punctaj aproape la fel cu o tipa care
e super jmekera in club si toti o iubesc ( e tot a 9 a ) ,
[si la fel la fel cu o tipa de a 11 a pe care chiar o respect
si nu mi vine sa cred ca a avut acelasi punctaj ca mine]?
Sunt ofticata rau. :-<>Am mai avut enspe mii de incercari. Dar acum chiar m am
saturat de toate fitele si de toti nenorocitii. Punct.Vor sa
scape de mine? O sa le ofer satisfactia asta , iar apoi am
sa am grija sa ma vrea inapoi , dar sa ma vrea al naibii de
rau...
Mi am descarcat nervii. Si stiu foarte bine ce am de facut.
( stiu ca maine profu o sa ma dea inapoi cu vreo 20 de mii
de kilometri... )
Gata. A venit vara. Sa ne gandim la lucruri frumoase.
;;)
:)
Vacanta placuta tuturor. Si sa va distrati. sa mereti la
munte , la mare , la discoteca tineretului in costinesti , in tabara
(la gratare si sa faceti foc de tabara pe un deal inalt noaptea langa
o cruce maaaaare. :D Va iubesc aiuritilor:D)
Asa . Ce sa mai zic?
A da.
Nimic.
Am zis nimic,
Deci PA!:D
Myriam Lacroche.
joi, 5 iunie 2008
Toti trandafirii au spini.
Si de ce spun eu asta? Nu stiu.
E o cugetare care nu are poate legatura cu starea mea de acum ,
care e pur si simplu.
E o idee care m-a traznit in timp ce culegeam trandafiri.
Si ma intepau , iar eu uimita de eternele parfumuri continuam sa
culeg , fara sa le iau in seama strigatul de disperare.
Dar , nu e vorba numai de trandafirii care inteapa.
E vorba de perfectiune.
Care nu exista.
Stii care e cel mai raulucru ?
Sa crezi in perfectiunea ta. Daca trandafirii au spini , atunci si tu
vei avea defecte. Si de ce ai refuza sa le vezi? Nu , cu totii le
vedem , dar incercam sa le ascundem. Sau, mai am putea vorbi
despre categoria de oameni care nu-si da seama de spinozitatea
comportamentului lor si se bucura de aceste asa zise atuuri cu
un talent umitor de a rani .
Nu suntem perfecti , dar avem tendinta sa credem ca suntem mai
perfecti decat altii...
E aiurea spus , stiu asta , dar m-am lovit in spinii societatii.
Iar acum stiu sa ma feresc. Si mi au crescut aripi , si colti ca sa ma
apar ca o leoiaca.
Leoaica tanara , putere , obsesie , exagerare si un dram de dramatism.
Myriam Lacroche.
E o cugetare care nu are poate legatura cu starea mea de acum ,
care e pur si simplu.
E o idee care m-a traznit in timp ce culegeam trandafiri.
Si ma intepau , iar eu uimita de eternele parfumuri continuam sa
culeg , fara sa le iau in seama strigatul de disperare.
Dar , nu e vorba numai de trandafirii care inteapa.
E vorba de perfectiune.
Care nu exista.
Stii care e cel mai raulucru ?
Sa crezi in perfectiunea ta. Daca trandafirii au spini , atunci si tu
vei avea defecte. Si de ce ai refuza sa le vezi? Nu , cu totii le
vedem , dar incercam sa le ascundem. Sau, mai am putea vorbi
despre categoria de oameni care nu-si da seama de spinozitatea
comportamentului lor si se bucura de aceste asa zise atuuri cu
un talent umitor de a rani .
Nu suntem perfecti , dar avem tendinta sa credem ca suntem mai
perfecti decat altii...
E aiurea spus , stiu asta , dar m-am lovit in spinii societatii.
Iar acum stiu sa ma feresc. Si mi au crescut aripi , si colti ca sa ma
apar ca o leoiaca.
Leoaica tanara , putere , obsesie , exagerare si un dram de dramatism.
Myriam Lacroche.
miercuri, 14 mai 2008
Viata e lunga.
Deci nu mai am nici un chef. Viata mea e lunga , e un plictis total,
imi doresc sa vina vara ca sa mai diversific activitatile.
Orar zilnic : Ma trezesc , mananc , plec , ma intorc , stau pe mess,
baie ma culc.
Everyday.
Nici nu va dati seama. Sunt obosita , plictisita si e 11 si un sfert
noaptea. Nu am mai citit o carte buna integral de 2 saptamani si
ma enerveaza majoritatea oamenilor din jurul meu. Nu am mai
citit blogurile din blogroll de o mie de ani si nici nu o sa citesc prea
curand.
Nici chestii interesante nu mai dau din mine.
Am vreo 2 chestii cum ar fi continuarea la NFS si inca ceva da sunt
pe hartie si o sa le scriu pe 13 iunie aici :). Dupa ce se incheie scoala.
Mai vorbim atunci:)
Noapte buna.
Myriam Lacroche
imi doresc sa vina vara ca sa mai diversific activitatile.
Orar zilnic : Ma trezesc , mananc , plec , ma intorc , stau pe mess,
baie ma culc.
Everyday.
Nici nu va dati seama. Sunt obosita , plictisita si e 11 si un sfert
noaptea. Nu am mai citit o carte buna integral de 2 saptamani si
ma enerveaza majoritatea oamenilor din jurul meu. Nu am mai
citit blogurile din blogroll de o mie de ani si nici nu o sa citesc prea
curand.
Nici chestii interesante nu mai dau din mine.
Am vreo 2 chestii cum ar fi continuarea la NFS si inca ceva da sunt
pe hartie si o sa le scriu pe 13 iunie aici :). Dupa ce se incheie scoala.
Mai vorbim atunci:)
Noapte buna.
Myriam Lacroche
vineri, 4 aprilie 2008
Need For Speed

Si am privit acul cum urca. 100.110. 150.170... Am apasat acceleratia
cu putere si am strans volanul intre maini ca sa gust puterea. Si am
simtit. Masinile de langa mine ramaneau in urma asa cum ramanem
cu totii , la un anumit moment dat.
Apoi m-am razgandit. Am vrut sa vad culorile noptii. Am apucat
schimbatorul , am micsorat viteza si m-am lasat cuminita pe prima
banda a autostrazii goale. Nici o lumina.
" Urmeaza mix-ul de seara cu dj DG." Spune o voce neimportanta
in boxe. Privesc campul gol. Ar fi cazul sa ma intorc in oras, sa vad
lumina.
Si ma intorc. Stau la semafor. Si vad masinile cum trec , trec , trec,
ca vietile oamenilor care trec prin fata mea , zi de zi si ora de ora.
Oameni , masini , suntem cu totii niste masinarii , care-i diferenta?
Privesc soferul din stanga mea. E plictisit. Viata lui e invaluita in
rutina. Acum se intoarce de la serviciul lui plictisitor. E arhitect.
Credea ca nu se va plictisi , dar iata-l acum , unde a ajuns? Are 2
copii , o fata de 16 ani si un baiat de 8 ani. Nu se inteleg . Trebuie sa-i
tot impace. A obosit. Si sotia? Se inteleg bine. Ea gateste si face tot
felul de lucruri casnice, are grija de el ,dar sexul e rar si plictisitor.
Pasiunea din vremurile bune e apusa.
Si iar e verde. Urmatorul semafor. In dreapta mea e o masina cu
geamuri fumurii din care ma izbesc sunete asemanatoare cu cele de pe
postul radio pe care il ascult si eu. Probabil e acelasi.
Geamul se lasa jos si o mana cu o tigara iese afara , in frig. Norul
de fum , iese afara si cauta libertatea , omul duce tigara din nou la buze
si atunci realizez ca e el. E Dan. Incerc sa imi ascund uimirea . Dar e
in zadar. E totodata prea tarziu. M-a vazut. Il vad cautand ceva prin
masina. E telefonul.
Atunci un tarait familiar imi atrage atentia. Imi suna telefonul.
" Buna , sunt George. Cand vii acasa?"
" Mai stau doar putin."
Inchid. Dan ma priveste , dar inca mai tine mana pe telefon.
Taraitul se aude din nou.
" Vino pe autostrada."
Aud si citesc buzele din care ma infruptam odata. Mi-e dor de Dan.
E verde. Fac rondul odata cu el si ne indreptam spre autostrada,
Iata-ne aici. In fata intinderii. Il vad concentrandu-se. O sa apese
acceleratia. O stiu. Asa ca o apas si eu.
Putere . Adrenalina. Forta. Masini. Vieti. Amintiri. Toate in fata
ochilor mei.
De ce ne-am oprit? De ce am renuntat la viata asta pentru altii?
Si ce daca mi-am dorit mereu sa fiu medic. Tot mai fericita sunt in
spatele volanului.
Il vad incetinind. Si stiu unde vrea sa ma duca. E parcarea acelui
motel , unde ne-am cunoscut. Aici ne intalneam si aici consumam tot
ceea ce era intre noi.
Si ii vad sigla veche atarnand. E exact la fel. Dar noi nu mai suntem
aceiasi.
Ma opresc. Deschid usa. Ma asez pe capota. Se indreapta spre mine.
Si brusc, imi aduc aminte de ce il doresc asa de mult. De ce George
nu e ceea ce am nevoie. Pentru ca are ochii aia mari , posesivi , gelosi ,
care imi spun ca daca sunt a lui , a lui voi ramane , pentru ca are mainile
cu care m-a sedus si prima si ultima oara. Pentru ca pur si simplu l-am
iubit pentru puterea lui. Si el m-a invatat ca nu sunt decat 3 lucruri in
viata capabile sa-ti aduca placerea absoluta: sexul , ciocolata si viteza.
Si mi le-a aratat pe toate.
Se opreste . Ma saruta. Ma saruta asa cum ma saruta el intotdeauna.
Puternic , apasat , cu forta, cu pasiunea care imi spunea totul , care ma fura
de fiecare data.
" De ce?"
" Nici tu nu ai uitat."
" George..."
" Alina. Ce daca?"
" Noi avem puterea si pasiunea. Ei nu au nimic."
" Ba da. George ma intelege..."
" George nu poate sa inteleaga asta." Si ma saruta cu si mai mult
patos. Vrea sa fiu a lui. Are dreptate. George nu m-a facut niciodata sa
ma zgribulesc de frig la simpla lui privire. Nu mi-a starnit atentia decat
prin romantismul lui exagerat. Eu vreau putere. Si ii raspund. Ii simt
bratele in jurul meu. Ma strange cu putere. A lui voi ramane in veci.
Chiar de nu sunt langa de el , eu sunt a lui.
" Alina nu vrea asta."
" De ce? Ea nu vrea putere?"
" Ea nu e genul meu de femeie , asa cum nici George nu e
genul tau. El e doar un medic. Si tu esti medic , dar vrei sa concurezi
din nou. Am vazut-o in ochii tai. Nu poti trai fara sa simti pedala sub
picior, fara sa vezi luminile trecand pe langa tine."
" Ai dreptate. Dar nu pot ."
" Ba poti. De ce refuzi daca ne-am intalnit iar?Nu vezi ca
tot si toate si oricine si orice ne vrea impreuna? Concureaza cu mine.
O data. Fii copilotul meu. "
" ..."
" O sa poti. Pana te hotarasti vino sa vedem camera noastra."
"..."
Deja nu mai am cuvinte.Il aud vorbind , persuasiv , dar nu inteleg ce
spune. Stiu doar ca vreau asta. Da , o vreau , al naibii de mult. Apas
pe telecomanda si masina se incuie.
El se duce inauntru sa ia camera , iar eu il astept afara fumand.
Miros a spital. Vreau sa pierd mirosul asta. Si stiu ca in seara asta o
sa capat din nou mirosul lui. Trag cu putere din tigara. Si George?
Ma iubeste. O sa inteleaga.
Dan se intoarce.
Doamne cat de mult il doresc.
Si ma saruta iar.
Si apoi... Se intampla ceea ce mi doream sa se intample de atata
vreme. Ce dor mi-a fost de tine Dan!
Myriam Lacroche.
miercuri, 2 aprilie 2008
Eu stiu ca tu banuiesti ca eu... exist.
Titlul acestei postari e ceva. Ceva ce eu am inventat usor , iar acum
imi trec prin minte toate sensurile acestei expresii , ce inseamna. Pai,
haideti sa o luam cu inceputul.
Eu stiu ca tu banuiesti - vine de la faptul ca eu stiam ca el banuieste
ca mie nu imi e tocmai indiferent . Dar am evoluat si mi am dat seama
ca el ma are atat de mult in atentie incat de abia stie daca eu exist.
Nu e ceva groaznic? Citeam acu ceva vreme la romana un citat:
Eu stiu ca o femeie ignorata de un barbat e un monstru. Otilia din
Enigma Otiliei. Si nu avea ea oare dreptate? Femeia ignorata de
barbat nu e ea insasi . O femeie ignorata nu mai are sperante sau
are prea multe. Depinde de la caz la caz.
Unele femei , cand sunt ignorate nu mai cred pe nimeni si nu mai
cred in nimic. Sunt triste si isi pierd orice speranta , orice ramasita
de incredere in oricine , oricand.
Alte femei , din care fac parte si eu , au tendinta de a vedea in orice
gest , o speranta , un semn , o invitatie la vis. Eu sper prea mult ,
visez prea mult , vad semne in orice si invitatii la mai mult in orice,
asta ma face atat de deprimata dupa ce visul se sfarseste. Si daca
nu as vedea semne , atunci tot nu ar fi bine. Caci as fie deprimata
mereu.
Mai tineti minte rusul? Ei bine , rusul mi a adus inapoi sentimente
pe care habar nu aveam ca le mai pot simti. Si dupa ce iluzia s-a
incheiat , am ramas impacata. Nu-mi mai pasa de rus , pentru ca
rusul era exact ce nu-mi doream. Si am descoperit asta abia dupa
ce el si-a gasit gheisa, intrucat am sesizat cum ii este de supus.
Eu nu vreau sa ma supun. Eu vreau sa-i ascult parerea , el sa
mi-o asculte pe a mea si daca nu ajungem la un comun acord ,
sa ramanem fiecare cu parerea lui. Nu el sa se lase convins doar
pentru ca asa spun eu : Bine draga , imi pare rau , imi pare extrem
de rau , ai incredibil de mare dreptate. Eu vreau un tip asertiv,
care are un pic de forta , de agresivitate si nu un tip pasiv care
sa joace dupa cum ii cant eu. Plus ca trebuie sa mi placa si ca fizic,
sa impartasim pareri , chiar daca nu m ar deranja discutiile in
contradictoriu. Stop. Incepe sa sune a anunt matrimonial.
Da , rusul era pasiv. Si ma uimeste forta pe care eu o vedeam
in el. si acum vad o forta in germanul asta , numai ca este
intreita fata de ce vedeam in rus.
Si ma vad dansand tot timpul cu germanul asta. Il tot vad
intr-un costum negru , cu ochii lui caprui invartindu ma prin
sala de bal. Si poate ca intr-o zi se va implini. Poate ca asa va
fi. Pana atunci eu sper prea mult. Sper sa si dea seama ca
exist. Sper sa-si dea seama ca sunt un om , cu sentimente
puternice , cu trairi , ca visez din orice gest.
Si daca nu va fi germanul ce daca? Voi gasi eu un alt print,
de o alta nationalitate , in care sa gasesc tot mai multe din
calitatile barbatului perfect din opinia mea. Si daca nu va fi
deloc asa cum mi l-am imaginat , ar fi perfect.
Imi place neprevazutul.
Myriam Lacroche.
imi trec prin minte toate sensurile acestei expresii , ce inseamna. Pai,
haideti sa o luam cu inceputul.
Eu stiu ca tu banuiesti - vine de la faptul ca eu stiam ca el banuieste
ca mie nu imi e tocmai indiferent . Dar am evoluat si mi am dat seama
ca el ma are atat de mult in atentie incat de abia stie daca eu exist.
Nu e ceva groaznic? Citeam acu ceva vreme la romana un citat:
Eu stiu ca o femeie ignorata de un barbat e un monstru. Otilia din
Enigma Otiliei. Si nu avea ea oare dreptate? Femeia ignorata de
barbat nu e ea insasi . O femeie ignorata nu mai are sperante sau
are prea multe. Depinde de la caz la caz.
Unele femei , cand sunt ignorate nu mai cred pe nimeni si nu mai
cred in nimic. Sunt triste si isi pierd orice speranta , orice ramasita
de incredere in oricine , oricand.
Alte femei , din care fac parte si eu , au tendinta de a vedea in orice
gest , o speranta , un semn , o invitatie la vis. Eu sper prea mult ,
visez prea mult , vad semne in orice si invitatii la mai mult in orice,
asta ma face atat de deprimata dupa ce visul se sfarseste. Si daca
nu as vedea semne , atunci tot nu ar fi bine. Caci as fie deprimata
mereu.
Mai tineti minte rusul? Ei bine , rusul mi a adus inapoi sentimente
pe care habar nu aveam ca le mai pot simti. Si dupa ce iluzia s-a
incheiat , am ramas impacata. Nu-mi mai pasa de rus , pentru ca
rusul era exact ce nu-mi doream. Si am descoperit asta abia dupa
ce el si-a gasit gheisa, intrucat am sesizat cum ii este de supus.
Eu nu vreau sa ma supun. Eu vreau sa-i ascult parerea , el sa
mi-o asculte pe a mea si daca nu ajungem la un comun acord ,
sa ramanem fiecare cu parerea lui. Nu el sa se lase convins doar
pentru ca asa spun eu : Bine draga , imi pare rau , imi pare extrem
de rau , ai incredibil de mare dreptate. Eu vreau un tip asertiv,
care are un pic de forta , de agresivitate si nu un tip pasiv care
sa joace dupa cum ii cant eu. Plus ca trebuie sa mi placa si ca fizic,
sa impartasim pareri , chiar daca nu m ar deranja discutiile in
contradictoriu. Stop. Incepe sa sune a anunt matrimonial.
Da , rusul era pasiv. Si ma uimeste forta pe care eu o vedeam
in el. si acum vad o forta in germanul asta , numai ca este
intreita fata de ce vedeam in rus.
Si ma vad dansand tot timpul cu germanul asta. Il tot vad
intr-un costum negru , cu ochii lui caprui invartindu ma prin
sala de bal. Si poate ca intr-o zi se va implini. Poate ca asa va
fi. Pana atunci eu sper prea mult. Sper sa si dea seama ca
exist. Sper sa-si dea seama ca sunt un om , cu sentimente
puternice , cu trairi , ca visez din orice gest.
Si daca nu va fi germanul ce daca? Voi gasi eu un alt print,
de o alta nationalitate , in care sa gasesc tot mai multe din
calitatile barbatului perfect din opinia mea. Si daca nu va fi
deloc asa cum mi l-am imaginat , ar fi perfect.
Imi place neprevazutul.
Myriam Lacroche.
marți, 1 aprilie 2008
Si ii caut ochii caprui
V-ati pierdut vreodata in ochii cuiva?
Eu da. Si ratacirea a fost atata de scurta incat , vreau sa -l regasesc
cu orice pret , orice ar fi , oricum ar fi eu vreau sa-l regasesc. Pe cine , ce ?
Sentimentul pe care il am cand ma afund in ochii tai atat de caprui ,
ce-mi amintesc de puterea ta asupra mea, de puterea pe care o
are o privire asupra unei femei , slabe de inger.
Viata nu e o joaca e o provocare. Tu esti o provocare. Esti acel ceva
de care am nevoie ca sa ies din rutina. De ai stii cat te am visat azi. Am
ascultat la radio o melodie , oarecare si brusc mi-ai apraut in fata
ochilor. Te-am vazut la costum , sobru , cu ochii tai caprui , privindu
ma si venind la mine , invitandu-ma la dans. M-am vazut ratacindu
ma in bratele tale pe acel ritm oarecare , ti-am vazut privirea
pierzandu se intr-a mea si apoi am visat un sarut .
Si stii ce am mai visat? Ca nu era o crima. Am visat ca pe ultimele
acorduri ale acelui ritm oarecare,ma inchideai ,ma strangeai cu forta
in bratele tale , pentru ca eu asta vreau. Te vreau pe tine pentru ca
am vazut puterea in privirea ta si atunci am stiut ca nu esti la fel. Am
stiut ca pe tine ma pot baza , ca tie iti pot cere , ca de la tine pot sa
vreau , ca daca eu sunt langa tine o sa simt un barbat si nu un copil.
Poate exagerez , dar tu nu esti ca ceilalti, o stiu. Vreau sa avem
secrete , sa stiu doar eu ce stii si tu , sa stii doar tu ce stiu si eu ,
vreau si stiu ca poti. Vreau sa putem fi doi cu adevarat. Si stiu ca
ai putea. Vei gasi puterea , dar oare vrei?
Ochii tai spun ca da. Ca vei gasi puterea , dar nu alaturi de
mine. Eu pot decat sa ti-o arat , dar nu sa fiu alaturi de tine
atunci cand esti puternic. Eu nu sunt supusa si nu vreau ca tu
sa fii supus , caci daca voiam , ma duceam la el si nu veneam la
tine , de -ai stii cat iti duc dorul.
Ma opresc in acest punct simtind ca imi pierd toata ratiunea .
Nimic nu mai e rational. Ma pierd intre atatea ganduri si toate-s
despre tine. Si stiu ca visez prea mult , ca singura mea sansa e
sa am un copil alaturi si nu un barbat. Si visez , visez , visez ,
invartindu ma in bratele tale intro sala de bal, dar apoi totul
dispare ca o fantasma si ma trezesc crud la realitatea care-mi spune ca eu nu sunt a ta , ca tot ce pot avea e doar o dorinta.
Intre timp , astept sa cada ceva din cer. Asa cum asteptam
toti sa ne pice viata din cer , sa se intample ceva ca viata noastra
sa nu mai fie plictisitoare . Dar oare o sa pice? Nu pica de atata
vreme , de ce ar pica tocmai acum?
Si mi-e dor de ochii tai iar, si de-abia astept sa ne revedem.
Si nici nu stii cat ador cand imi citesti gandurile.
Citeste-ma ca pe o carte deschisa.
Myriam Lacroche.
Eu da. Si ratacirea a fost atata de scurta incat , vreau sa -l regasesc
cu orice pret , orice ar fi , oricum ar fi eu vreau sa-l regasesc. Pe cine , ce ?
Sentimentul pe care il am cand ma afund in ochii tai atat de caprui ,
ce-mi amintesc de puterea ta asupra mea, de puterea pe care o
are o privire asupra unei femei , slabe de inger.
Viata nu e o joaca e o provocare. Tu esti o provocare. Esti acel ceva
de care am nevoie ca sa ies din rutina. De ai stii cat te am visat azi. Am
ascultat la radio o melodie , oarecare si brusc mi-ai apraut in fata
ochilor. Te-am vazut la costum , sobru , cu ochii tai caprui , privindu
ma si venind la mine , invitandu-ma la dans. M-am vazut ratacindu
ma in bratele tale pe acel ritm oarecare , ti-am vazut privirea
pierzandu se intr-a mea si apoi am visat un sarut .
Si stii ce am mai visat? Ca nu era o crima. Am visat ca pe ultimele
acorduri ale acelui ritm oarecare,ma inchideai ,ma strangeai cu forta
in bratele tale , pentru ca eu asta vreau. Te vreau pe tine pentru ca
am vazut puterea in privirea ta si atunci am stiut ca nu esti la fel. Am
stiut ca pe tine ma pot baza , ca tie iti pot cere , ca de la tine pot sa
vreau , ca daca eu sunt langa tine o sa simt un barbat si nu un copil.
Poate exagerez , dar tu nu esti ca ceilalti, o stiu. Vreau sa avem
secrete , sa stiu doar eu ce stii si tu , sa stii doar tu ce stiu si eu ,
vreau si stiu ca poti. Vreau sa putem fi doi cu adevarat. Si stiu ca
ai putea. Vei gasi puterea , dar oare vrei?
Ochii tai spun ca da. Ca vei gasi puterea , dar nu alaturi de
mine. Eu pot decat sa ti-o arat , dar nu sa fiu alaturi de tine
atunci cand esti puternic. Eu nu sunt supusa si nu vreau ca tu
sa fii supus , caci daca voiam , ma duceam la el si nu veneam la
tine , de -ai stii cat iti duc dorul.
Ma opresc in acest punct simtind ca imi pierd toata ratiunea .
Nimic nu mai e rational. Ma pierd intre atatea ganduri si toate-s
despre tine. Si stiu ca visez prea mult , ca singura mea sansa e
sa am un copil alaturi si nu un barbat. Si visez , visez , visez ,
invartindu ma in bratele tale intro sala de bal, dar apoi totul
dispare ca o fantasma si ma trezesc crud la realitatea care-mi spune ca eu nu sunt a ta , ca tot ce pot avea e doar o dorinta.
Intre timp , astept sa cada ceva din cer. Asa cum asteptam
toti sa ne pice viata din cer , sa se intample ceva ca viata noastra
sa nu mai fie plictisitoare . Dar oare o sa pice? Nu pica de atata
vreme , de ce ar pica tocmai acum?
Si mi-e dor de ochii tai iar, si de-abia astept sa ne revedem.
Si nici nu stii cat ador cand imi citesti gandurile.
Citeste-ma ca pe o carte deschisa.
Myriam Lacroche.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)