De ce te semnezi Myriam?

 Banal, nu i asa.  O banala intrebare pusa de Cosmin.
De ce m-am semnat Myriam? De ce ma semnez Iulia?
De ce m-am semnat Juju?
 Pentru ca sunt o mie de oameni intr-un singur trup.
Sunt fata de pe bulevard care zambeste trecatorilor
mohorati , sunt fata care citeste in tramvai , sunt fata
care trece strada prin locuri nepermise , sunt fata cu
buzele inghetate , sunt fata cu nasul rosu si esarfa
albastra, sunt fata care iti zambeste tie , azi , maine,
in veci , doar ca sa-ti rapeasca si tie un zambet si sa nu
te mai simti trist sau singur.
 Sunt fata care cedeaza locuri in autobuz si se topeste
de dragul copiilor . Sunt fata cu glasul cald , dar puternic,
care te striga o data si a carei voce iti ramane mereu
intiparita in suflet. Sunt pasagerul clandestin al unui vas
care ma duce spre infinit. Sunt ecoul din munti. Sunt
raul care susura la vale , cu glasu-i cristalin , care te
imbie sa te rasfeti cu apa sa racoritoare...
 Sunt ceea ce iti lipseste. Si daca asta inseamna ca trebuie
sa fiu Myriam , Iulia , Juju , Lacroche... etc.voi fi o mie
de oameni intr-unul singur. Sunt ceea ce simt si devin
vant cald de vara , cantec de vioara , asfintitul unei zile
toride , zorii unei ierni , sunt poveste , sunt ceea ce nu
poti atinge , dar ceea ce poti trai.
 

Da , cred ca asta sunt...

si nu sunt nici myriam , iulia sau juju.
Sunt eu , pur si simplu

Eu ;).

copilarie.

 Da , a fost o zi superba azi. Cap-coada .
Multumesc Thomas pentru imboldul de
a scrie , caci probabil as fi fost prea ametita
sa fac asta.:)
 copiii. Copiii au fest remarcabil de dragalasi,
chestie la care eu nu ma asteptam absolut deloc,
avand in vedere generatiile de azi . Dar , lipsa
de anumite lucruri , cum ar fi rasfatul excesiv
si telefoanele mobile scumpe , transforma copiii
in suflete modeste , iubitoare.
 Am aflat multe povesti azi , de la 2 fetite
extrem de simpatice. De exemplu va puteati inchipui
ca scufita rosie era o fetita cu o caciulita rosie care
ii ducea cozonac si vin bunicii ei? Sau ca lupul din
Capra cu Trei iezi a stat la o masa din " creta" de
ceara? A fost extrem de simpatic , toate intrebarile
si cat de dragalasi erau cu noi , am ramas impresionata
de lipsa de "fitze" si mi-am adus aminte de cat de mult
vreau sa am eu un copil.
 Da , pare ciudat , dar e una din cele mai mari dorinte
ale mele. Daca exista un gand care sa ma sperie mai tare
decat posibilitatea de a nu avea o familie , atunci acela
ar fi gandul ca nu voi putea avea copii. Mi se pare cel
mai minunat lucru din lume sa fii mama. Sa porti o viata
inauntrul tau , sa fie parte din tine.  
  Da , evident ar exista si posibilitatea de a infia . Dar
cum ramane cu oribilele greturi matinale? Cu nervii
aia de femeie insarcinata cu care poti teroriza pana si
teroristii? Cu burta aia mare pe care trebuie sa o cari?
Cu poftele alea de ciocolata care sa ceara suplimentarea
fondurilor mondiale de cacao ( nu conteaza daca exista
sau nu :D )?
 Deci , cum reusesc femeile sa faca avort?motivele medicale,
da le inteleg, decat sa nasti un copil cu malformatii , mai
bine avortezi.
Dar , daca nu ai astfel de probleme si nu ai o varsta relativ
onorabila si 2 copii de peste 15 ani , nu mai inteleg motivele.
Si ce daca am 16 ani? Daca as fi gasit
un prost care sa ia prezervative de 50 de bani si sa raman
gravida as fi facut totul si l-as fi pastrat , chit ca mi-as
fi ratat marile planuri de viitor. Dar cred ca pun problema
usor gresit. cineva ca mine , nu si ar pune intrebari de genul:
daca nu o facem , ma lasa , ce sa fac?
 Erau abordate niste subiecte asemanatoare in pliantele
de acolo, nu m-am putut abtine sa nu vorbesc despre asta.:)
 Si a fost asa simpatic la copiii:X Era si un bebelus pe care
nu am vrut sa l stresez si nu l-am vazut din pacate. Dar
copiii au fost fantastici. Figura fericita a lui Adi( 4 ani) cu camera
digitala a Claudiei facandu-ne poze, strungareata andrei  ,
poeziile lui nicu si peste toate invitatia de a deveni voluntari,
de a petrece 2 saptamani acolo si sa avem grija de copii la vara.
 Fucking brilliant :). De-abia astept.
 si da , e grozav sa devii mos craciun pentru o zi. Sa vezi lumini,
sperante , bucurie, copilarie in ochii unor copii teribil de inocenti.
 si stiti ce a fost cel mai frumos? Raspunsul la o intrebare:
 O sa ti fie dor de mine?
 Nu, pentru ca o sa te intorci.

Stiau. In sufletele lor , stiau.

Myriam

Te iubesc

 Te iubesc , dar te iubesc atat de mult incat
nici eu nu imi dau seama cat te iubesc de mult.
Si iti multumesc ca esti langa mine in fiecare
zi. Si iti multumesc ca te certi cu mine . Si iti
multumesc ca te gandesti la mine. Si te iubesc.
Si , desi te am urat din prima clipa pentru ca
erai fosta colega a celui care se anunta urmatorul
Razvan Fodor , dar era doar Fodor , si pentru
ca te-ai asezat in banca cu singura tipa pe care
o stiam si era si super simpatica si pentru ca
te uram atat de tare pe toate chestiile astea , de
asta te iubesc asa de mult acum , cand plang din
orice prostie. A fost cel mai frumos cadou de
Craciun din viata mea si cand o sa te vad o sa incep
iar sa plang. Te iubesc , mama de meserie ce esti ,
asa cum am zis si azi la copii.

Paunito. Esti cea mai dulce si cea mai simpatica si
cea mai iubitoare si cand eu si cealalta balanta suntem
in toane proaste si nu ne inghitim , tu ne aduci impreuna.
Si pe tine nu stiu cand am ajuns sa te iubesc. Din grupul
ala de 3 fete venite de la aceeasi scoala ai ajuns in
grupul celor 3 nebune care se sustin si tin la ele mai
mult decat tin altii la parintii lor. Te iubesc si pe tine atat
de mult incat nu vreau sa mi mai dau jos cadoul de
Craciun de la tine. Esti un om fantastic si sunt convinsa
ca o sa ramanem impreuna , pentru ca tu o sa ne tii
impreuna , asa leoaica focoasa cum esti. Te iubesc si
iti multumesc pentru telefonul care mi-a adus cel mai
teribil cadou de craciun din viata mea. Of. Iarasi plang.

Si nu , nu fac parte din familia Emonescu. Doar atat ,
va iubesc . Si mi-e tare dor de unii oameni care nu sunt
azi aici sa vada cat de fericita sunt.

Va iubesc.
Juju a voastra

That's amore. Remember?

In Napoli where love is king
When boy meets girl here's what they say...

Se spune ca povestile sunt adevarate.
Se spune ca exista printi si printese.
Se spune ca viata e mai frumoasa cand iubesti.
Se spune ca e cineva pentru fiecare dintre noi.
Se spune ca nu exista sfarsit trist , pentru ca
intotdeauna va urma ceva.
Se spun atat de multe.

Dar cate sunt adevarate?

When the moon hits you eye like a big pizza pie
That's amore
When the world seems to shine like you've had too much wine
That's amore

Euforie, that feeling , you know it. Cand te furnica pielea ,
cand ai un gol un stomac si iti simti inima batand in gat , doar
din cauza unei prostii. Unui lucru marunt , dar atat de important.
Cand te sperii de telefon , doar pentru ca ai vazut cine te suna
si incepi sa-ti dregi vocea, ca sa nu pari gatuita de emotie.
Cand il vezi si nu stii cum sa il saluti, iti ascunzi privirea si imediat
dupa regreti , dar el intoarce capul si ramai chiar mai tacuta
decat prima oara , fara sa mai respiri.
Cand crezi ca esti puternica si poti sa treci peste , dar tresari
de fiecare data cand il vezi , fara motive aparente.
Cand te imbraci intr-o culoare pe care stii ca o destesta , doar
ca sa-i arati cat de mult iti pasa de parerile lui si sesizezi , ca lui
incepe sa i devina mult mai palcuta acea culoare.

Small things.
One more time with emotion
It's so delicate
When you're painting someone's heart
It's a little bit hard to be so eloquent
When you don't know where to start


This is actually love. It's nice to remember from time to time.
Nu mai stiu de ceva vreme cum e sa fii cu capul in nori , dar
imi place sa-mi aduc aminte chiar daca nu mai pot sa simt.
Sa simt amintirile care ma invaluie , din cand in cand , e posibil,
dar dureros. Vad greseli , vad dorinta de a le face din nou ,
vad dorinta de a face ceva sa se intample. Vreau sa iubesc
de Craciun. Vreau sa fac sarbatorile astea magice.

Nu se stie daca o sa reusesc. Adica nu e vorba de reusit,
cred prea tare in mister si destin si teoria " meant to be" ca sa
fac eu ceva. Cred pur si simplu ca o sa pice de undeva de sus
ca si ciocolata de la Metro la pret promotional.:).

Cred in pasiune , in lucruri marunte , in viata si spiritul
de sarbatori , in povestea ce invaluie bradul , in ochii copiilor
care inca il mai asteapta pe mos.Cred in surprize. Nu mi-a
placut si nu mi place sa vad cadoul inainte de Craciun. Inaintea
diminetii de 25. Urasc chestia asta. E cel mai placut lucru din
lume , dupa ajun in care muncesc la mancare si cozonaci ,
sa ma trezesc cu entuziasm , sa privesc bradul de la poale ,
in casa sa miroasa aromat a rom si eu sa desfac cu cea mai
neomeneasca rabdare cadourile , ca sa prelungesc inca putin
clipa cand voi vedea ce se afla in pachet...

Copilaroasa ? Da , stiu. Si totusi prea matura. E ciudat sa fii
un hibrid intre traditionalism si modernism , realism si fantezism ,
obiectivism si subiectivism. Sunt un om complicat , dar imi
place prea mult de mine asa ca sa ma schimb.

E povestea de Craciun. Cand casa e plina , cand as vrea sa me retrag
in cel mai tacut colt al casei , in bratele cuiva , sa i povestesc
nimicuri , sa mi sopteasca nimicuri si din cand in cand sa ma gadile
in palme, in timp ce eu ma bucur de mireasma unui aftershave.

Cred in puterea barbatilor de a fi barbati. Inca din clasa a 5a
imi placeau cei de-a 12 a. Cred ca e oarecum normal acum sa fiu
atrasa de oameni peste 23. :). Cred in varsta de 30. Flowering age.
Dar si 16 e o varsta prea frumoasa ca sa nu o traiesc din plin.

Multe cifre , viati , iubiri , sarbatoari. mult din toate. Putina
filozofie , putin parfum care sa ne invaluie , putina inaltare catre
spirit si amintirea unui eu mai vechi.Asta suntem noi.

Vreau sa vina Craciunul.Sa bata vantul , sa ma contopesc
cu florile de gheata , sa privesc fulgii de zapada , sa ma scurg
in turturi argintii , sa raman eu si totusi sa fiu alta . Un eu mai
vechi alaturi de eul tau nou. " tu" , " el " si alte apelative fiind
generice, doar v-am spus ca-s idealista.

Myriam Lacroche.

P.S versurile de la inceput sunt:
Dean martin- that's amore
ATB- wait for your heart
:)

Blower's daughter in Prague

 Inca de cand am coborat din  tren am inceput sa respir.
Intens. mi s au dilatat pupilele in asteptarea miraculosului.
Voiam sa vad tot , sa miros tot , sa cutreier tot , dar mai ales
sa simt tot  , sa ma invalui in aroma catifelata a orasului,
sa devin o parte din el , sa ma confund cu oamenii , cu multitudinea
de turisti care sa nu stie ca o parte din Praga ii urmareste.
 Voiam sa fiu blower's daughter , sa fiu o adiere , proaspata , 
sa ma fac simtita , lumea sa stie cine sunt , dar sa nu ma recunoasca,
sa mi simta caldura , dar sa nu o poata avea decat pentru scurt
timp.
  Si am reusit. Am reusit sa las o parte din mine in Praga. M-am
descompus in mii de farame , cele mai multe le-am adus acasa , aici
in acest loc , de unde tastez cuvinte fara sens , dar am lasat franturi
acolo , ca lumea sa ma simta.
  Mi-am lasat ganduri imprastiate pe strazi. Am lasat putina bucurie
pe bancile de langa primarie , am lasat uimire in turn , am lasat mandrie
si patriotism in fata scenei unde au cantat niste romani , am lasat veselie
in sufletele celor care ne-au ghidat si ne-au vazut razand , am lasat
o imagine in aparatele foto ale celor care s-au mirat vazandu'ne cantand , 
am lasat atat de multe. Eu m-am lasat acolo, m-am uitat acolo.
  si eram prea multa acolo , ca sa realizez ca plec , ca pierd vantul , ca
pierd mirosul de kurtosi , ca pierd plimbarile pe strazi noaptea , zambetele
aruncate strainilor , ca pierd povestea si farmecul  , ca pierd tot.
   Eu sunt acolo inca. Traiesc din amintire. Traiesc din sufletul meu
de acolo, din imaginile care insista sa mi aduca aminte , din franturile
ramase acolo.
   Sunt prezenta in catedrala. Acolo am ramas. Spirit vesnic . Sunt si
voi fi mereu in trenul catre Praga. Sunt spirit.sunt eu , vesnica.
   Si , acum realizand ca nu mai sunt fizic acolo , dar ca mult din viata
mea a ramas acolo , ma intreb unde o sa ma mai imprastii in lume?
O sa mi las un zambet in Paris , un cuvant soptit in Londra , o poveste
in Iasi , un zumzet energic in New York , o privire zambareata pe
strazile Amsterdamului si prima iubire de oras in Praga.
  Sunt atatea orase in lume , iar eu am viata , am suflet , sunt pala de
vant imprastiata in 4 zari , o sa raman in fiecare.
  si mi-aduc aminte de povestirile Inei in copou . Vreau sa ajung in
Romania , sa ma contopesc cu tara mea , vreau sa revad vlastarele
Orastiei din Starometska Pragai , vreau sa fiu vant , sa vad lumea.

si acum , scriind asta m-am transformat in spirit. nu mai exist ca
fizic , sunt un suflu , sunt prezenta din spatele tau ce te priveste ,
sunt fata vantului care-ti sopteste la ureche. Ma simti? Ma simti
adanc , o sa-ti raman in piele , o sa ma iubesti pentru ca sunt a ta
si a altor mii de locuri si o sa ma vrei aproape sa simti cat mai multe
franturi de ale mele impregnate in simturile tale. O sa ai parfumul
meu mereu , o sa fiu gandul unui tango care te bantuie  , o sa fiu
ceea ce iti lipseste cand esti singur , mereu prezenta , acolo. si stii
ca nu mint , stii ca sunt vesnica , ca nu ma poti uita , ca vrei sa ai mai
mult , ca vrei sa ma cunosti , sa stii cine sunt cu adevarat , sa simti
atingeri , reale , iar eu nu o sa ti pot oferi nimic. O sa ma dezintegrez
in rafale , in tornade de furie , in adieri romantice , o sa ma aiba o lume
intreaga , iar tu n-o sa ma poti simti. Si o sa ma vrei cu disperare.
O sa atingi cu mangaieri o tastatura incercand sa-ti gasesti vorbele
cu care sa mi spui cat de tare doresti , o sa-ti arcuiesti buzele rostind
soapte pe care decat alte adieri le pot prinde , o sa faci totul , fara sa
reusesti. Si atunci cand nu o sa te astepti , cand nu o sa stii , o sa fiu in
fata ta . si o sa ti doresti sa ma strangi in brate , pe mine , spirit , si
o sa ma descompun in bratele tale , dar o sa te inavalui! O sa simti mereu
parfumul meu. O sa fiu eu in tine si orice gest ai face o sa fiu eu
si nimeni altcineva. La fiecare pas o sa te impiedici , o sa simti...
O sa ma simti.

[ Te bantui deja cu ganduri. Oare cine sunt?Oare cine esti?]

Myriam Lacroche.
  

gol.

 Ma simt atat de goala. Goala , rece si nepasatoare. Nu mai
imi place lumea mea. E prea organizata , previzibila si nimic
nu e asa cum ar trebui sa fie.
 Revin la gandurile cu romante imposibile a la filme ... mi- aduc
aminte de Amelie si de imposibilitatea unei intamplari gen
Amelie. Dar e frumos. Sa crezi ca exista si asa ceva.
 imi place sa vad ca primul om pe care il vad intr-o zi e fix el,
chiar daca asta e cel mai neasteptat eveniment dintre toate.
Chiar daca lui nu-i pasa. nu ma mai intereseaza. A mai ramas
doar dorinta aia ciudat de prezenta de a avea o mana fina si
puternica pe care sa o strang si care sa o simt prezenta mereu.
A mai ramas decat dorinta de a fi cineva. Care sa ma surprinda,
cu care sa merg la patinuar si sa ne tinem de mana si lumea sa
ne priveasca asa cum ii privesc eu , cand ma odihnesc pe margine.
  E gol si asa a fost mereu. E un gol care se strange. E mic.
A fost mult mai mare. S a umplut mai intai cu sperante ca apoi
sa devina iarasi imens , mai mare decat prima oara , iar acum
e pur si simplu un gol. Care se strange , se strange si devine tot
mai mic datorita constientei ca nu o sa fie cineva care sa-l umple.
 Si daca o sa fie , nu o sa fie acum. nu are cum. Sunt prea diferita
de generatia mea. Golul ar fi umplut de un om cu cel putin 2 ani
mai mare, pentru ca doar asa ne am apropia ca gandire. Ca
mentalitate. Sau nu.
  mai conteaza?
e gol, e pustiu , e iarna. Astept ninsoarea , sa mi astearna fulgi
de nea peste durere si sarutari peste fruntea-mi inghetata.
 Vreau sa gasesc ceva de facut. Vreau sa gasesc un om care sa
aiba nevoie de mine.Vreau sa ajut pe cineva , sa ma simt utila.
Poate atunci n o sa mai fie asa gol.
 Vreau sa fac pe cineva fericit. Vreau sa simt Craciunul si sa
nu ma mai enerveze casa plina de oameni care-i canta mamei
la multi ani la cea de a 41 a aniversare ( cum trece timpul...).
 Vreau un copil. Al meu. Vreau sa simt ca iubesc ceva , pe cineva,
pentru ca e parte din mine.Nici nu va puteti inchipui cat
il iubesc pe toni , metis angorasul meu. Dar , cum e un pisoi , nu
stiu cat de tare se resimt sentimentele lui fata de mine.
 Dar imi iubesc cartile . Cele 10 de la Gaudeamus ma asteapta.
O sa ma las de mess.
Trebuie sa mi promit ca o sa scriu pe blogul asta mai des, e calmant.
E ca un balsam, de cand nu mai am jurnal :).
E placut sa te simti parte din ceva.

A venit iarna. Merg la munte. MErg la Praga.

Noapte buna!

Iulia.

Ce a fost

Azuriu , cerul
Pete albe , norii
Inaltat spiritul,
S-a spulberat.
Iluzii coplesitoare
Guri de aer respirate
Cu greu.
noi.
respira.
Si apoi a venit furtuna
Norii. ploaia. vantul.
Si n-a lasat
decat
gri melancolic.
Uite-l . Il vezi?
e aici. e n mine.
Uite-l . il vezi?
nu vezi. nici
n-asteptam
N ai vazut nimic,
nimic...
Pana acum.

Prea tarziu.

Boys

 Some say it's quite very extremely hard to
understand women. But it's not. Oh , do believe me!
  Baietii. pfu. who understands them?
  Baietii sunt acea specie rara , pe cale de disparitie,
care isi aduc aminte de ziua ei de nastere , care fac
pasii decisivi catre inceputul unei relatii , care cred
in relatii mai lungi de 1 saptamana finalizate cu acel
cuvant magic cu e la mijloc de care v am mai zis.
Gen Cosmin , ca tot urla modestia din tine :)).
 Am( a se citi cu diacritice:)) ). Chestiile celelalte.
Chestiile celelalte sunt tipii in genul din cauza
caruia ma duc eu sa fumez cand am cei mai
mari nervi de pe planeta asta. Si am corupt si pe
altii :) . Din fericire nu am devenit dependenta de
asa ceva , dar de fiecare data cand vad astfel de
specimene( de baieti , nu tigari ) imi vine pofta
de o sheesha. De un parliament methol . Nu ca as
avea prea mare experienta:D Dar astea mi plac,
pentru ca am apucat sa le incerc.
  Chestiile celelalte sunt aceia care ne fac sa
devenim dependente de ciocolata , m&m ,
cafea , ne fac sa avem insomnii, sa intoarcem
cea mai banala situatie de 1001 ori pe fata si
pe dos , doar pentru ca nu le intelgem
motivele de a fi azi asa si maine invers.
  Dar poate ca si noua ne place. Pentru ca
fetele au oarecum o natura sado-maso. Le
place sa fie pesimiste pentru ca nu vor sa
fie prea optimiste ( dar oricum nu stiu ce
sa inteleaga de la ei ), le place sa le dea
mesaj si apoi sa se considere proaste de o
mie de ori pentru ca i au dat mesaj si poate
par prea dispearate , le place sa si
marturiseasca sentimentele in cele mai
metaforice si mai ciudate moduri ( vezi
Daca vrei cu tine lumina sa o impart , sau
si ma rau ma propun ) , le place sa ramana
stabile si sa tina cu dintii de aceeasi
pasiune care le a dezamagit de mii de ori ,
le place stabilitatea intr o relatie in
care nu si ar mai dori de mult sa fie , le
plac tipii care nu intrunesc nici o calitate
din cele pe care le cauta la un baiat.
  Mda. This is who we are , pisy :)).[am
observat ca se face abuz peste tot de
acest cuvant , desi nu mi explic de ce :-?? ]
  Well , actually baietii pe care ar trebui
sa i cautam sunt de fapt barbati . [ cosmin ,
modestule , esti ultimu an la poli - precizez
acest lucru ca sa intelegeti cam varsta necesara
for him to be able to suit our needs and never
to forget our birthday ].
 Baietii sunt celelalte specimene . Baietii...
Baietii ... I am at a complete loss of words.
Cunosc si un tip de 20 de ani care e complet
copil , desi nu pare - dar ma abtin sa dau nume,
nu vreau sa l jignesc:D. Dar mai cunosc 2 tipi
de 18 ani care are mai multa minte decat
amandoi , aman3 tipii de care mi a placut mie
pana acum:D. chit ca insumati anii lor , ar trebui
sa aiba vreo 40 de ani , pe putin .
  am cunoscut multa lume vara asta. Cea mai mare
parte speciala. Am cunoscut si cativa baieti care
par altfel si sunt altfel. De vreo 2-3 stiu sigur , de
ceilalti intuiesc:D.a se vedea cosmin:)) Modestule.
 Mda. Ce mai e de spus? Ca nu o sa mai ascult
in veci sfaturi de genu : " spune i ce simti pentru
el!!!" "  Bine... Ma propun."  no way.
  Cred ca mi am invatat lectia . Momentan viata
mea decurge monoton , ca o vara fara ploi care
sa tulbure , ca o iarna fara zapezi dar cu mult ger ,
ca viata mea de obicei.
  Si in sfarsit cred ca am reusit sa ma debrac de
haina sfioseniei si sa spun ce gandesc. Si da , da ,
da , pentru tine erau toate , dar n-o sa te jignesc
scriindu-ti numele aici. Dar da , pentru tine au
fost toate. Au fost. Caci nu mai sunt. Ti am spus
la revedere si nici nu ti ai dat seama. O sa realizezi
ce ai pierdut candva , dar nu mi mai pasa.
Am reusit sa inving.
 Si acum , ca tot vorbeam de propuneri , fetelor,
va propun sa nu i mai lasam sa fie doar chiuvete si
sa i fortam sa devina parte activa si integranta
a mediului in care traim.
 cu alte cuvinte. I'm going into biznis honey. And
I'm gonna hit all the markets. Precisely where it
hurts them.
  I feel mean at this time of the evening , so
I'd better go to sleep before i say something even
nastier than i already did.
 Please scuzati mi incoerenta , greselile gramticale,
romgleza fluenta , si engleza de balta.
 

O seara placuta tuturor.
Final goodbye to some of you.

Iulia.

Predispuse la esec.

eu niciodata nu ma invat minte?
Cred ca nu.
Ar trebui sa fac acelaeasi greseli din trecut
de o mie de ori sa ma invat minte. Niciodata nu mi
convine cand nu mi iese ca mine.Niciodata nu inteleg
lectia din prima.
Am spus te iubesc de multe ori fix cui nu trebuia
( a fost unul singur ) si cred ca in cele din urma a
facut ce face orice baiat cand are parte de confesiuni:
profita si se simte mai stapan pe el , te ameteste si
apoi te lasa.
Eu sunt una dintre cele slabe de duh , iar blogul a devenit
un fel de confesionar al meu , tocmai pentru ca este citit.
Imi aduc singura aminte de tipa din cruel intentions 1,
care aparuse intr un ziar tocmai pentru ca era virgina la
o varsta inaintata.Nu m ar deranja soarta ei totusi.
Nu am taria sa le rezist ingratilor.Nu am taria sa le rezist,
la naiba.
Am inceput sa realizez ca tot ceea ce am simtit in viata mai
serios pentru anumiti , a fost bazat pe o relatie de lunga
durata , care nu-mi permitea sa ma apropii prea tare sau
prea des de ei , dar sa le pastrez amintirea vie , ca o flacara
inauntrul fiintei mei.
Am simtit repulsie la un anumit moment dat pentru fiecare
dintre ei , chit ca era pentru faptul ca pur si simplu erau
ei , chit ca pur si simplu gaseau pe alta.
Dar nu gasesc omul perfect pentru mine. Marmo imi zicea
ca-s perfectionista. Cosmin si Lidu slava domnului ma
inteleg.
Dar sunt perfectionista , caci nu gasesc rostul unei relatii
daca nu e de durata , romantica , iar omului de langa tine sa-i
pese .
Si perfectiunea e imposibil de atins, dar poate fi cautata.
Si daca nu o sa ating aproape varful everestului , voi incerca
sa fie special si sa mi mai lipseasca 5 metri pana in varf.
Daca nu voi reusi sa gasesc ce-mi doresc aici , voi pleca.
Oricum vreau sa plec. Oricum am cunoscut oameni care
merita mult mai mult decat cei ce ma inconjoara si ma
scarbesc zi de zi. ( vorbesc de evident despre anumitii din
liceu). Sa zicem ca ar fi maxim 5 , dintre care ei nu i stiu pe
toti care ar merita un oarecare interes. Dar merit eu
interesul lor?
Uneori si the sparkle of life that you can only find in me ,
e un impediment. De ce imi plac molaii? Sau teribilistii?
De ce azi imi plac brunetii cu ochi albastri dar maine
o sa mor dupa un blond cu cei mai frumosi ochi caprui
din lume?
Nu ma mai suport.
Mi-am propus ca peste toate sa-mi cumpar un nikon
cu putere cat mai mare si sa plec in lume si sa o vad.
Fara sa mai fac nici un studiu , nimic . sa fiu eu si nikonul
meu. si atunci cand o sa ma plictisesc , o sa le arat
oamenilor ce am facut eu , de ce am plecat de la scoala,
o sa fac o facultate renumita cu nikonul meu cu tot ,
o sa astept primul om care iese din cladirea new york
post si o sa l rog sa vina cu mine si sa-mi doneze samanta
lui pentru perechea mea de gemeni.
Si o sa fiu prima femeie intacta care naste gemeni si
are un nikon care a vazut si kenya si india si malaezia si
rusia. Ah rusii...
Si vreau sa fiu eu capabila sa nu ma mai ametesc
cu apa rece. Niciodata nu reusesc sa ma imbat , dar
ma ametesc destul de des. Dar sper ca daca voi reusi
sa spun gata , ma voi asculta pe mine.
Imi trebuie un timp numai pentru mien sa inteleg ce doamne
iarta ma sa petrece cu mine , ce vreau , pe cine
vreau si de ce il vreau.
Caci iar fac vesnica greseala de a-l dori eu prea mult.
Si ce daca mi spuneti voi sa fiu extrem de sincera
si sa i spun exact? Va spuneam ca i molau. si ce, n ar
fi in stare de nimic si sa i spun : " ba , m am saturat
sa ravnesc la buzele tale si sa ma pierd o zi intreaga
in ochii tai si sa ma tii de mana de la un apus la altul".
M-ar intreba ce am zis pentru ca nu a inteles ce am
vrut sa spun. Poate ca exagerez , dar scriu cu furie .
Furia neputintei. Furia care te apuca atunci cand stii
ca nu i nimic in mana ta si nu poti face nimic ca sa
schimbi ceva, vreau sa pot sa fac totul , sa schimb lumea.
Dar nu pot sa o schimb singura. Imi trebuie oameni
care sa ma ajute , oameni care sa vrea , oameni ...
Si uite cum o dau dintr-una intr-alta.
Dar nu mi place lumea mea , lumea in care traiesc ,
m-am saturat de tot si toate.
Vorba cantecului : in familie barbatul a devenit chiuveta.
Si atat.
Baietii ar trebui sa faca mult mai multe. Si nu ma
refer la turma , ma refer la cei outstanding , care chiar
ai pentru ce sa i apreciezi si in care vezi ceva.
Ca turma , face destule. Incepand cu acel termen de
3 litere care incepe cu s , se termina in x si are e la mijloc.
 Cei care nu fac parte din turma sunt speciali in
2 moduri. fie sunt chiar ... cu un je-ne-sais-quoi , fie
sunt ciudati.
  Si nu , nu sunt rea. Dar am vazut si ciudati speciali.
Sunt speciali , dar au ceva care nu ti permite sa te apropii
decat daca esti facut pentru asta.
  Ceilalti speciali , au prieteni deosebiti , cu care-si petrec
timpul si ar trebui sa fii si tu in anumite cercuri ca sa
ajungi aproape de ei.
  Si aici ma gandesc la ruxandra , stie ea de ce. Pentru ca
acele cursuri de chitara si de teatru sunt facute pentru
astfel de oameni.
 Doar ca eu am decis sa las chitara pe dezbateri de viata,
si teatrul pe drepturile omului.
 Pentru ca eu vreau sa schimb conceptiile oamenilor
despre teatru ( pentru ca se pot face bani si din teatru ,
nu conteaza ce zice mama si tata ) si nu sa joc eu teatru,
poate decat dupa ce ii voi convinge ca teatrul e o arta.
 Si nu ma refer la jucat teatru ca mintit. Ma refer la
teatru ca arta pur si simplu.
  Si iar ma uit unde am ajuns.
   Da , dar eu sunt predispusa la esec. Dar inca mai cred
ca viata e frumoasa si ca intr-o zi voi zambi gandindu ma
si recitind aceste framantari si poate voi reusi sa fac macar
unul dintre lucrurile pe care mi le propun.
  si pentru cei care nu au inteles inca( am intalnit cateva
cazuri):
  Da , nu am avut prieten inca . De ce? Pentru ca am citit
prea multe povesti cand eram mica si m-am uitat la prea
multe filme in aceasta scurta adolescenta ca sa nu mai
cred in the right one who is going to come.
 Chiar cred ca exista the right one. Chiar si pentru mine.
Chiar pentru mine , care nu am nimic outstanding ca
frumuseste , dezinvoltura sau orice altceva , pentru baieti.
  Da , sunt eu si nu mai imi e rusine de ceva vreme sa o
spun.

Sunt eu si invat sa mi accept viata asa cum e.
Predispusa la esece si succesuri :).

Iulia

Elixirul vietii

 Am revenit la romana dupa o lunga perioada de timp. Sunt anumite
sentimente care se traiesc in romana. Sunt oarecum indragostita.
Dar nu in felul ala normal ( bine si in ala normal :D ) , sunt in love
with life.
 Pur si simplu , faptul ca am simtit niste chestii recent ( de bine) ,
care m-au facut sa simt ca traiesc , ca sunt reala , tangibila , aici,
intr-o uimitoare lume plina de culori , ca sunt clasa a Xa ( clasa cu
multa dragoste dupa cum zice dirigu ) , ca sunt la liceu , pe care
am ajuns sa -l iubesc si sa-l respect atat de tare incat mi-e teama
sa nu irosesc nici o secunda.
 Am ajuns sa pretuiesc viata. Asa cum e ea , cu buna si rele si trec
printr-o perioada in care natura emo a mea nu se mai arata cam deloc,
iar eu cred ca nici nu o sa se arate prea curand.
 Starea initiala de euforie s-a evaporat usor , dar ramane substratul
care-mi aminteste ca viata e facuta ca sa fie traita.  Ma ghidez dupa
" carpe diem " in fiecare clipa si regret ca nu au descoperit si altii
elixirul care ma face sa zambesc zi de zi.
  Zambesc , pur si simplu zambesc. Am in suflet culori , atingeri ,
voci,  prinderi de maini , zambete , priviri , multe amintiri , 
ii am in suflet pe cei cativa oameni de care chiar imi pasa, pe care
ii pot numara pe degetele de la o mana , pe 4 degete fara mama si
tata .
  Ii multumesc Domnului seara de seara , ca sunt aici , ca are grija
de mine si ca-mi da o viata mai fericita decat as fi cerut eu. Cred ca
fara ajutorul Celui de sus nu as fi reusit niciodata nimic si norocul
meu , de acolo vine.
    Acest post e o multumire pentru prieteni , o declaratie de dragoste,
o voce , un ecou pentru cine vrea sa asculte.
    Nu vreau decat sa spun ca viata se afla pe pamant pentru a fi traita
si iubita , caci iubim sa traim si traim sa iubim.
Si stiu... Multe lucruri le stiu... Le simt . Si ma multumesc sa simt ,
caci sentimentele sunt mult mai intense decat orice gand.

Nu putem spune ca viata e frumoasa azi sau ca a fost ieri. Viata e
frumoasa zi de zi , trebuie doar sa stii cum sa o traiesti si pentru
ce sa o apreciezi.
Si totusi , viata mea mea nu a fost niciodata mai frumoasa ca acum,
in perioada asta , pentru ca de-abia acum am invatat sa iubesc
existenta ei.

Iubesc tot ceea ce ma inconjoara.
Te iubesc.

Pentru cei 4 oameni speciali din viata mea.
( Ghiciti-va singuri)

Cu dorinta de a vedea si voi lucrurile asa cum le vad eu ,
Iulia.

Life& love

Somebody told me one day that i was going to find my prince
someday but he was not the one.
Everyday i believe more and more that there is no such thing
as my prince charming riding the white horse. I keep waiting
for the right one to appear but he just keeps saying no to my
wishes , because i refuse to beg.
I've fallen out for a guy and i don't know if what i feel is real.
Of course , he doesn't know and if he would even read this
he would say that definetly he isn't that " one" that i am talking
about.
I haven't ever fallen in such a deep way for someone. Or maybe
just once , but let's say it was because i had known that person
for many years. Now , i know nothing about him , he's a mistery,
he gives me hopes , he takes them , i felt betrayed by him some
time ago and now , when history repeats i'm in the same situation.
  If he would make me feel like the most stupid person on earth right
now , next time i would do exactly the same , i mean leting him
know exactly what i feel for him.
   I feel so old. It makes me feel old. Love makes me feel old. I'm done
with considering all the possible options , I'm done with interpreting all
his gestures, I'm done with everything.
   But who is going to believe me? I don't even believe me. Why would
you? Why would he?
   I'm dumb. I don't even learn although i have great plans and some
people have great expectations. tomorow i have test papers in physics
and TIC. So what? I don't even bother. I'm too old for anything.
   And you know what's funny? I'm one of the most open-minded and
natural people in my class , but when it comes to him i'm the funniest
and dumbest person ever. I pretend not to see him , i refuse to talk
to him , i do the worst things ever.
   What is there left to say? I feel stupid , in love with  the dumbest boy,
i feel old , i feel tired and i really am what i feel.

I am what i do and what i do is who i am.

My kind of guy

 I'm in a strange ... feeling. I'm in it. I'm into it. It
sounds weird , I don't think it's actually right to
say such a thing in english , but let's just say that
I have the license to do it.
  So. I'm in a strange feeling. I'm in a Carrie feeling.
About 15 minutes I ended watching Sex& The city,
the movie.
  It was great. It was amazing. I watched the TV
series more than once , but... It's not the same.
I know it's just a movie but...
   There are always 'but-s'. But.But.But.
    Well.
    It's so real. I realised how much these girls
care about each other in the moment Carrie got
dumped. And I wondered :
         Do I have 3 other girlfriends to do that for me?
    I don't.
    Will I get dumped?
     Will I get my own Big?
   I really want my own Big. I just love that man.
I love the appearance of Chris Noth and the
charater of John Preston . Mr Big. Mr Right. Or,
how I like to call him The Big.
  The Big. He's big. He's tall . He's handsome.
He's rich. He's a man. He has issues. He isn't
perfect , but ( again) that is what makes The Big
perfect.
  He's done a lot of wrong things. He's the worst
choice from all the choices. But... It's natural. I
realised about 2 seconds ago that the only guy
I really loved made me suffer like hell. And even
now I think of him. And even now I wonder if ...
If he'd come back now would I say yes? I tried
to picture myself in this situation and I pictured
myself saying that he's a man-hore. But. I don't
actually think that if he would appear here
devastated after the situation I know he's in ,
telling me ' Sorry , I'm a dumb ass , could you please
forgive me? Please tell me you still love me '
I would say no.
  Even now. Every guy has to be compared to him.
He's been The Big. And I want to get rid of this thing.
  Every and each one of us has its Big. Some chose
him wisely , some didn't. I'm in the second .
   But. I'm trying to get in the first. Now I just have to
find The Big. The real one.




Myriam Lacroche