Pur si simplu.

Afara miroase a fum. Dar in casa mea miroase altfel. In casa mea miroase a prieteni , si-au lasat aroma in casa. E inca la fel de calda de ei, e inca proaspat. Doar eu am ramas in urma in propriul meu camin , dar nu ma deranjeaza atata timp cat stiu ca vor reveni , atata timp cat inca le mai simt prezenta in fiecare lucru care nu-i la locul lui prin casa.


M-am intors la Suskind, iar. M-am intors la Parfumul iar. Poate nu ati citit cartea , poate ati vazut doar filmul , poate nu ati vazut / citit , poate ar trebui sa faceti chestia asta. De ce? Pentru ca merita , pentru ca vezi anumite chestii intr o alta perspectiva.


Am realizat inca o data cat de dependenta sunt de mirosuri. Nu parfumuri , mirosuri.


Mirosul de piatra. Rece , rigid.


Mirosul aerului cand vine primavara.


Miros de toamna mucegaita.


Mirosul incins al tramvaielor.


Mirosul meu.


Mirosul tau.



Mirosul cafelei in diminetile de dupa.


Mirosul pamantului secetos.


Mirosul caietelor noi.


Mirosul mobilei de nuc.


Mirosul vietii.


Evident , obiectele , chestiile neinsufletite detin o putere mai mica de acaparare a simturilor noastre , chiar si petrolul si mobila noua nu miros la fel ca un om. Oamenii sunt mult mai palpabili, iar mirosurile nasc dorinte.

Ne simtim confortabil in patul nostru , tocmai pentru ca e imbibat de mirosul nostru uman. Cand intram in casa noastra detectam imediat orice miros strain , tocmai pentru ca nu e al nostru.

Dar , dat fiind ca nu rar impartim patul cu alte persoane , acel miros totodata familiar , este si scanteia care conduce spre mai mult. Ca o incheietura dezvelita in Orient. Ca un val desprins. Mirosurile se imbina si se dezbina energic. Capacitatea de a da de urma celei mai mici farame dintr-un tot unitar mirositor e unica. Cei ce diseca au atat avantaje cat si dezavantaje: poti da de urma celui mai ademenitor miros din lume... si ce faci atunci?
As putea spune ca stiu. Stiu ce am facut. am inspirat adanc , pentru totdeauna. Dar se uita o data cu amintirea propriu zisa a momentului. Nu suntem durabili , tocmai de aia unii isi doresc sa pastreze anumite mirosuri pentru eternitate.

Ca sa dau o definitie placerii pur si simplu de a fi : pat , lenjerie satinata , camasa de bumbac cu un miros masculin [ ales pe spranceana evident ] sau pur si simplu o camasa barbateasca. [ P.S valabil numai pentru fete sau ... gay? ].

Simturile si instinctele , nu ratiunea ar trebui sa ne ghideze de multe ori.

Bumbac , cafea , alintaroma , miros de zori , amiaza incinsa , apusuri insorite , praf in vant , costinesti , zapada inghetata , becuri stinse , maini impletite si piele fina , indragostitii din curtea scolii , frunza din dudul bunicii , zgomotul motocicletelelor pe autostrada , intalniri in fum , prima seara de revelion fara parinti ,
zmeura dintre buzele tale , ploaia marunta de la malul marii , primul nostru sarut , scoica din valuri gasita de tine la 6 ani , tipa care ti-a zambit dubios in tramvai , bucuresti , cortul de pe propriul nostru munte .
Miros toate , au o amprenta olfactiva.
Am pierdut deja ce voiam sa pastrez in seara asta viu. Se pierd mai usor decat as fi crezut , dar exista si posibilitatea de a ramane eu in urma. Sa denaturez orice obiect prin parfumul meu. Si ah , Suskind , daca as avea ocazia lui Jean Baptiste , probabil ca as exploata-o fara sa ucid , pentru ca imi place palpabilul , sunt mediocra , evident parte a umanului , nu as putea sa ucid fara regretul ca as fi putut sa ating acea piele , sa ma imbat cu viata din spatele parfumului. Si daca parfumul nu imi mai place? N-ar fi pur si simplu incorect sa ucid? Nu urmaresc obtinerea parfumului care sa-mi ofere atotputernicia asupra rasei din care fac parte , asa cum nu dispun de un nas suficient de bun pentru asa ceva.
Pf. Fantezii. 16 , infinit. Sa ma bucur si sa traiesc . Tactilul e urmarea olfactivului. Nu ma pot abtine . E ca o ciocolata cu prea mult cacao.
Noapte buna.

M.L.


Eventual Paste Fericit !

Fuse , fuse si se duse.

Mda. A trecut si asta. Adica a fost , a trecut , finito , gata. Done.
Dobje , cum ar zice polonezul.
Schimb de experienta pe limba franceza in Polonia s-a numit ce am facut eu saptamana trecuta.
de fapt , a fost un fel de excursie in Budapesta [ podul cu lanturi o sa ramana pe vecie in vocabularul nostru ] , Polonia [ unde as putea sa mentionez mandria orasului in care am stat , un parc imens , mai mare ca central park-ul din new york , auschwitz - birkenau - without any other comments - si cracovia si castelul wawel - cu ocazia asta am aflat de unde si de ce se numesc dulciurile de la wawel asa - ]si in cele din urma Viena unde am vazut cele mai importante monumente - turnul dunarii de la departare , pagoda sichouan , restaurant chinezesc si cladirea onu [ numa de ghizi tampiti am avut parte] .
In ceea ce priveste franceza ... Sigur :-@ . Decat daca engleza nu se numeste mai nou franceza , atunci noi cu siguranta nu am avut un schimb de experienta in care sa vorbim in franceza.
Concluzia : o sa i nenorocim pe ei cand vin la noi doar pentru ca ne-au tarat in fiecare zi cate 5-6 kilometri pe jos , ca sa vedem cine stie ce chestie partial interesanta , acum stim mai multe despre istoria orasului chorzow [ care nu , nu se citeste asa , ci hojuv , n am habar de ce ] , decat stiau chiar si ei.
Cuvintele de la baza experientei au fost " on y va " , aproape singurele in franceza , daca nu punem la socoteala ghida din auschwitz si din castelul wawel .
All in all , fuse fain di tat. am avut o partenera de schimb foarte draguta , cam nebuna , un fel de copie poloneza a mea , am avut ocazia sa vad locuri care nici prin gand nu mi ar fi dat ca le voi vizita vreodata .
more info here : http://en.auschwitz.org.pl/m/
Nu vreau sa dau detalii , desi asta a fost partea pe care am apreciat-o cel mai mult. Sentimentele de acolo nu pot fi comparate cu nimic in lume. Constiinta ca acolo a fost cel mai mare lagar de concetrare , ca a insemnat moartea a milioane de oameni nevinovati si doar vederea fotografiilor a o parte din oamenii de acolo si a chinurilor la care au fost supusi a fost... Va ramane mereu ca
ceva de nedescris.

Ma duc sa dorm , abia ce am recuperat drumul de intoarcere in tara [ valorificat in ore de nesomn ].

Noapte buna.
Iulia