Cand tramvaiul e aproape gol si oamenii privesc nepasatori pe drum.
Cand soselele isi opresc mersul pentru ca nu mai e nimeni acolo .
Cand amurgul e rosu si iti goleste si umple gandul in acelasi timp.
Cand nu e nimeni sa priveasca rasaritul pe plaja in afara de tine.
Cand acordurile unei melodii sunt goale.
Cand pustiul e plin de tacere .
Cand un gol poate umple si sa acapareze o inima.
Cand nimeni nu e nicaieri , niciunde , deloc.
Cand zarile sunt goale.
Cand nimic nu e aievea.
Cand toate granitele si timpul , dispar impreuna.
Cand din lume nu ramane o pulbere de vant.
Atunci , doar atunci , o sa apara cineva , o sa te ia prin surprindere si o sa te duca acolo unde zarile sunt vesnic rosii , pe plaja unde e vesnic rasarit , in locul unde timpul dispare si nu mai ramane decat umbra unui vis trait de amandoi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu