Forever summer

E varaaaa:D Nu-mi vine sa cred pur simplu
Ca e atata de cald si de bine.
E efectiv imposibil sa fie atat de cald si de bine:D
Imi place sa alerg toata ziua desculta prin iarba cu pisoiul pe urmele mele.
Sa citesc tot ce mi pica in mana : Brosuri carti cu tampenii , carti clasice , orice.
E o senzatie uimitoare. Pana si aerul e mai prietenos.
Si o sa merg laaaaa maaaare departare de casa:D
Si o sa fie perfect.O sa dorm pe plaja pana la 6. si o sa vad rasaritul din apele
marii negre.
Si ...Vorba la reclama aia simpatica de la pepsi. It's hard to be a woman, try
something light :X World means endless posibilities. It's an endless world and
I love it.
Caldura , bronz , albastru , cer , mare , culoare , tu , eu , noi , iubire , vara ,
poze , valuri , amintiri , ramas-bun , revederi , incercari , nebunii , nou,
necunoscut , vechi , reamintire , bucurie si speranta.
 E vara. Bucurati-va de fiecare vara:D E prea frumos afara:)


Myriam Lacroche....

Ce astept?

 Astept sa vii int-o zi si sa-mi spui : hai sa mergem la bucuresti.
 Si eu sa ma mir si sa te intreb cum , asa pur si simplu? Si tu sa zici da.
 Si sa plecam si sa fie iarna si frig si sa ma tii in brate pe o banca plina
de chiciura in fata Casei Poporului si sa-mi sufli in ureche , sa ma gadili
si sa-mi spui ca-ti doreai de multa vreme sa ma aduci pe o banca plina
de chiciura si sa-mi zambesti.
 Si sa nu spui la nimeni despre noi. Si sa apari deodata la mine-n clasa
si sa zambesti tuturor si sa te prefaci ca nu ne cunoastem si sa ne pitim
pe o banca in spatele scolii si sa bata vantul in timp ce-mi spui ca nici
tie nu-ti placea fizica si ca merita sa chiulesc.
 Tu meriti sa chiulesc.
  Si in fiecare iarna sa ma convingi sa vin cu tine pe o partie necunoscuta
intr-o tara straina si sa bem ciocolata calda sub un brad langa un semineu
intr-o cabana de brad.
  Si in fiecare primavara primul ghiocel pe care-l vad sa fie acela pe care
tu mi-l daruiesti.
 Si-n fiecare vara sa ma-nveti sa inot , sa ma pierd printre valuri si
speriat , tu sa ma regasesti.
  Si-n fiecare toamna sa ne plimbam prin parcurile acoperite de frunze
castanii si sa ma tii de mana si sa-mi asezi fularul in Noiembrie in timp
ce cateva babe se plimba si ne privesc spunand: Asa eram si eu cu Nicusor
dupa al doilea razboi mondial...
  Si ce daca tu nu ai fost in al 2 lea razboi mondial? tu esti eroul meu. Si
daca ai fi fost , ai fi primit cele mai multe grade... Si oricum ai de purtat
un razboi importiva mea...
  intrebarea mea e : de ce nu te vad?
 Pentru ca sunt adancita in munca mea?
 De ce nu mi-am dat seama ca esti aici?
Pentru ca esti adancit in munca ta?
 Si am impresia mereu ca in doar 2 zile imi voi da seama daca am dreptate.
Si stiu ca daca ti-as cere ai merge cu mine pana la capatul lumii doar ca
sa stam pe o banca acoperita de chiciura....




Myriam Lacroche

Femeia.

V-ati intrebat vreodata ce o face pe o femeie sa fie femeie cu adevarat?
Un act, executat de multe ori din curiozitate sau nerabdare nu ne face
femei.
 Femeia, in deplinul sens al cuvantului , este cea care si-a descoperit
simturile si isi traieste viata pentru ea si simte in ea tot ceea ce are
lumea sa-i ofere.
 Femeia e cocheta , reala , directa , complicata , sensibila , puternica,
e ea.
 Si ce ne face femei? Pur si simplu o stim cand devenim femei. Si
orice lucru ne poate declansa sentimentul. La unele se declanseaza
atunci cand simt lumea la picioarele lor pentru prima oara , la altele
atunci cand o depresiele face sa realizeze ca trebuie sa-si regaseasca
eul pentru a redeveni ele.
  Se spune ca devii femeie atunci cand devii a unui barbat. Dar daca
femeile devin femei atunci cand devin ale lor si ale nimanui altcuiva?
Fara sa fie sufocate de un gand absurd , adulmecand sentimentul
libertatii ca pe o dovada a sinelui lor puternic , nedepinzand decat
de vointa lor.
 Ce face o femeie? Se cedeaza ei intru totul . Total. Fara sa se 
impotriveasca. Isi daruieste propria viata si stie pe ce drum va trebui
sa mearga ca sa fie o ea.
 Isi daruieste un zambet, isi daruieste vointa de a fi cocheta si de a
refuza tot ce vrea sa refuze si e ea pentru ea.
  O femeie alearga cu picioarele desculte in iarba , calcand adanc
pentru a se umple de seva vietii.  Priveste cerul si adulmeca vantul
pentru a simti ceea ce nu se poate vedea.
 Isi invinge soarta imprumutand cuvinte din singurul loc care ii apartine
ei.
 Si e fericita. Si pluteste pe deasupra norilor pentru ca ea e ea.Si se
descopera singura in fiecare privire pe care si-o arunca in oglinda,
fugar , apoi cu nesat de fiecare data cand isi descopera zambetul
jucaus care-i spune ca cel mai bine ii sta atunci cand e femeia pe care
si-o doreste zi de zi in sine.
 Si femeia uita. Uita de ea , alearga si  nu se opreste decat atunci cand
talpile ating nisipul si apa unui ocean , fuge de valuri , se ascunde ,
rade , se invarte , fuge la bordul unei nave straine , cunoaste un om
pe care nu-l va mai revedea in veci , coboara in primul port si mananca
prima ciocolata intalnita in cel mai mare magazin, nu raspunde la
telefonul nimanui, nu se simte sufocata.
 Si se daruieste unui om cu ochii albastri si par de abanos , intruchiparea
Albei-ca-Zapada intr-un barbat. Si nu-i afla numele .
 Zboara mai departe in lumea larga ca sa-i afle misterele.
 Si cum lumii nu i se sfarsesc misterele , femeia nu va deveni niciodata
femeie. O femeie nu va deveni femeia. Pentru ca o impiedica firea.
 Dar poate fi aproape de perfectiune.
  Fiecare femeie e unica.
  Si fiecare poate deveni femeiA.

Am devenit femeie(?).
Prin puterea vietii mele si prin puterea pe care mi-o da o constiinta
infiorator de lucida simt latul sufocant al vietii care inca nu-mi
apartine. Colivia devine tot mai mica , dar in curand va deveni
neincapatoare.
 Ce se va intampla atunci?
 Voi deveni femeie.



Myriam Lacroche.
 

Vanatorii

 Unde sunt vanatorii de azi?
 Nu mai exista. Voiam sa vorbesc despre asta de multa vreme.
Fetele sunt vanatorii zilei de azi... el sta si o priveste. ea intelege
semnalu. si tot incearca sa l atraga. Dar el nu face nimic. Si ea tot
incearca. Dar el se lasa greu.
  Ce mai urmeaza? Femeile vor leadershipul , ei vor sa stea la meci.
din cate inteleg eu , conform cu sondajele la inima de tigan ( mircea
badea a zis ca antena 3 a avut rating 4 , realitatea 3 , si acasa cu 14)
barbatii vor sta in curand la telenovele in timp ce femeile se vor
inhama la constructile skyscraperelor din viitor.
   Si barbatii unde sunt mai?
    eu m am saturat sa i vad cum stau picior peste picior pe bancuta,
ca babele la taifas.
    Ori avem de a face cu o metamorfoza care duce femeile mereu
deasupra ( interpretati cum vreti ) , ori toti barbatii devin gay.
Iar noi femeile , o sa ramanem doar cu gandul si cu filmele.


Myriam Lacroche

Nimic.

 Viata incepe cu nimic , continua cu incercarile noastre de
a face din nimic ceva si se termina cu nimic.
 Unde e nimicul meu de ieri? Unde e ceva ul de ieri?
 Ma zbat si ma lupt in fiecare zi pentru ceva, iar azi realizez
ca maine nu voi mai avea nimic. Pentru ca nu am avut niciodata
ceva , ci doar am imprumutat de la altii.
  Cautam fericirea. Dar ce e fericirea?
  Exista?
  Unde e?
  Cred ca exista. Si o are cine nu merita.
  Nimic... am nimic. Cum pot avea nimic? Si doar incerc sa ofer.
Mie nu imi rezerv asa de multe in speranta ca imi vor oferi alti
nimeni. Si nimeni ai mei , s-au dovedit nimeni ai lumii.
 Si strig : De CE?!?
 Cu ce gresesc? Pentru ca undeva am gresit.
 Nu mi pot explica mie si nimanui ce fac atat de gresit.
 Si de aia sunt rasplatita cu nimic.
 Oare vreodata? Sau niciodata?
 De ce ma caracterizeaza nu? De ce pentru mine nu exista da?
 De ce nu ma poate nimeni asculta si la bine si la rau?
 Mereu exista cineva sa te consoleze , mereu exista cineva sa
fie langa tine cand te bucuri , dar de ce nu exista cineva in viata
de zi cu zi? La tot ce faci , indrugi , sporovaiesti , toate tampeniile
pe care le zici? Pentru ca daca nu e nimeni atunci , vor ajunge in
situatia in care vor trebui sa te consoleze pentru ca simti nevoia
unui nimeni care sa te asculte.
 Stiu ca m-ati inteles gresit. Nu vorbesc despre dragoste. Nu
vorbesc despre o casnicie in care sotii sa se inteleaga si sa-si
vorbeasca zilnic despre micile nimicuri. Va veni si vremea aceea.
 Momentan eu am nevoie sa vorbesc. Vorbesc mult , de una singura
de cele mai multe ori , chiar fara sa mi dau seama ca nimeni nu
ma mai asculta.
 Si de aia stau ca penibila vineri seara si tot weekendu si scriu pe
blog in loc sa ies in oras. Si spun stop. Pentru ca m am saturat de
nimic . Si nimeni. Si niciodata.
 Nu sunt pe alt fus orar. Sunt aici , reala , tangibila, exist. Si daca
e nevoie ca lumea sa se schimbe pentru mine , am sa astept. Pentru
ca merit si nu gresesc. Vreau sa mi pice si mie ceva din cer fara sa
strig dupa acel ceva.
 Si va veni.
 Chiar daca va trebui sa astept o eternitate. Va fi eternitatea mea.
In care mi voi cladi un ceva din nimic. Si ma voi folosi de tot ajutorul
meu si prin mine voi reusi.
  Pentru ca nu mai are rost sa cred in cineva.
  Nu uita ca in lumea de azi esti doar tu... Si nimeni altcineva.
  

Myriam Lacroche.

Atmosfere. Alegeri.

 Trebuie sa iau o decizie importanta .
Si , cum eu nu pot sa iau decizii importante decat daca
le vad scrise pe hartie , sau in cazul asta , pe calc , am
decis sa scriu.
  Dupa cum scrie si in profilul meu , am 15 ani. ( aproape
16 , dar nu-mi place sa ma devin  batrana :D ) . Deci ,
anul asta am fost clasa a 9 a( dupa parerea mea inca mai
sunt pana nu incep a 10 a ) . Si cum era ceva foarte la
moda la inceputul anului scolar , m-am apucat si eu
de debate. Am fost peste 100 de persoane la trainingul
initial. Ulterior trupele s-au rarit atat de mult incat
eram chiar mandra ca am rezistat cu stoicism atata
vreme sacrificandu-mi fiecare sambata in favoarea
acestei activitati( n am citit tot anul o carte buna. de
fapt n am citit prea multe carti . maxim 4-5 ).
   M-am certat cu mama si i am scos ochii cu idei de
genul : habar nu ai tu ce inseamna faptul ca sunt la
debate pentru intrarea mea la facultate. Am avut cea
mai mica medie din toata cariera mea de elev:) Si nu
pot sa zic ca e mica , dar nu mi am dat seama pana
acum de acest lucru.Ca nu e deloc mica.
  Am fost la FIAT. Competitia internationala de debate,
care are loc in Romania , la Sinaia . Trebuia sa merg si
in Estonia , dar nu am avut bani , sponsorizare ( ne
trebuiau in jur de 2000 de euro pentru intreaga echipa
si coach.). FIAT trebuia sa fie cea  mai tare experienta ca
debater din primul an de debate. Eu insa nu pot sa zic
ca am agreat-o prea mult. A fost tare. Si singurul lucru
care ma face sa nu regret acea competitie a fost ultima
noapte , in care in sfarsit m am simtit parte din FIAT.
  Asa cum a reiesit probabil si din postarile anterioare ,
sunt o fire mai timida , credula , dar nu pot sa zic ca-s
nemultumita de atitudinea mea. Sunt ceva mai tacuta
fix atunci cand nu trebuie.
    Si tocmai de aia nimeni din club nu ma agreaza in afara
de prietenii mei. Cu care ma cunosc de o viata. Si ca sa nu
mai dau vina pe mine atata ca stiu ca nu e vina mea .
Macar in cazul asta nu e vina mea. Sunt cu fite de bucuresti
si trebuie sa te bagi  in seama cu studentii si cu tipii mai mari
ca sa ai vreo sansa ca incepator .
  Or eu n am de gand sa perii pe nimeni nici sa ma platiti. Nu
vreau sa perii. Singurul om pentru care m am chinuit 8 luni
a fost proful care conduce clubul. Pentru ca el nu intelegea
care-i smenu in club. Si cand a inteles... Eu nu m am mai dus,
pentru ca pana la urma el nu poate sa le faca pe toate.
   Si imi pare asa de rau ca de o luna nu mai merg la debate.
M am trezit intr o dimineata vesela ca fusesem la debate. Si
apoi mi am dat seama ca am visat. Cum? aia marii nu puteau
fi asa de prietenosi decat intr un vis.
   Iar acum . Decizie. Sa ma las de tot sau sa ma mut la clubul
oponent? L as trada pe prof. Si toti cei care pleaca din clubul
asta vor sa se apuce la anu in celalalt.  Asta nu inseamna ca
tot de fita o sa dau? nu mai vreau. Pentru ca din cei 100
de la inceput era multa fita. Numai fitosii fac debate. Or eu
vreau sa fac pentru mine , ca sa fiu in stare sa vorbesc si eu
2 cuvinte da bune. Calitati oratorice , etc , etc. Poate ajung
andreea esca intr o zi :)).
     Si de ce vreau sa ma duc la clubul celalalt ? FIAT. I am
vazut si pe ei acolo. Si ei dau sanse oricui , sunt simpatici
si n au fite de 2 bani. Plus ca nu prea mai au oameni ca toti
trec a 12 a. Daca stau bine sa ma gandesc si la clubu de acum
se intampla la fel. Dar stai ca mai sunt cei din geeneratie
cu mine care se comporta de parca as fi retardata sau
invizibila. Niste scarbe toate. oops. am zis toate? voiam sa zic
toti.
     Maine ma vad cu proful . Si vreau sa vorbesc cu el.Si
o sa i spun clar ca al sau club a devenit de tot ... ( ce are
ursu in loc de mana ? - laba- sau ce se gaseste pe piata
la turci mai ales? - rahat-) Stiu ca iar o sa incerce sa faca
ceva si nu o sa i iasa din nou. Da ma rog. Ar trebui
sa ajung eu studenta ca sa se intample ceva...
     Si de ce ma oftic cel mai tare? Pentru ca o sa pierd regionala
si Nationala de anul asta din urmatoarele motive:
     1. n am mai fost la debate de multa vreeeeeeeme.
      2. n am echipa
      3. ce dracu sa caut acolo daca eu un jucator de clasa
a 9 a , am avut un punctaj aproape la fel cu o tipa care
e super jmekera in club si toti o iubesc ( e tot a 9 a ) ,
[si la fel la fel cu o tipa de a 11 a pe care chiar o respect
si nu mi vine sa cred ca a avut acelasi punctaj ca mine]?
    Sunt ofticata rau. :-<>Am mai avut enspe mii de incercari. Dar acum chiar m am
saturat de toate fitele si de toti nenorocitii. Punct.Vor sa
scape de mine? O sa le ofer satisfactia asta , iar apoi am
sa am grija sa ma vrea inapoi , dar sa ma vrea al naibii de
rau...
     Mi am descarcat nervii. Si stiu foarte bine ce am de facut.
( stiu ca maine profu o sa ma dea inapoi cu vreo 20 de mii
de kilometri... )
        Gata. A venit vara. Sa ne gandim la lucruri frumoase.
       ;;)
       :)
       Vacanta placuta tuturor. Si sa va distrati. sa mereti la
munte , la mare , la discoteca tineretului in costinesti , in tabara
(la gratare si sa faceti foc de tabara pe un deal inalt noaptea langa
o cruce maaaaare. :D  Va iubesc aiuritilor:D)
     Asa . Ce sa mai zic?
      A da.
      Nimic.
        Am zis nimic,
               Deci PA!:D


Myriam Lacroche.

Toti trandafirii au spini.

Si de ce spun eu asta? Nu stiu.
E o cugetare care nu are poate legatura cu starea mea de acum ,
care e pur si simplu.
E o idee care m-a traznit in timp ce culegeam trandafiri.
Si ma intepau , iar eu uimita de eternele parfumuri continuam sa
culeg , fara sa le iau in seama strigatul de disperare.
Dar , nu e vorba numai de trandafirii care inteapa.
E vorba de perfectiune.
Care nu exista.
Stii care e cel mai raulucru ?
Sa crezi in perfectiunea ta. Daca trandafirii au spini , atunci si tu
vei avea defecte. Si de ce ai refuza sa le vezi? Nu , cu totii le
vedem , dar incercam sa le ascundem. Sau, mai am putea vorbi
despre categoria de oameni care nu-si da seama de spinozitatea
comportamentului lor si se bucura de aceste asa zise atuuri cu
un talent umitor de a rani .
Nu suntem perfecti , dar avem tendinta sa credem ca suntem mai
perfecti decat altii...
E aiurea spus , stiu asta , dar m-am lovit in spinii societatii.
Iar acum stiu sa ma feresc. Si mi au crescut aripi , si colti ca sa ma
apar ca o leoiaca.
Leoaica tanara , putere , obsesie , exagerare si un dram de dramatism.

Myriam Lacroche.