Am revenit. Aceeasi. Sau nu? Mai zbuciumata , mai constienta , mai alerta , dar aceeasi. Traiesc cu o noua intensitate aproape tulburatoare , ma sperie , imi place , nu stiu .
Nu as fi scris. Dar e prea intens sa nu scriu. Viata mea e aceeasi , monotona , acelasi Styx vesnic curgator , aceeasi negura , acelasi Hades. Dar ce se intampla cu mine? Nu inteleg unde e punctul de pornire , unde intriga pentru conflictele interioare de acum. Am ajuns deja la punctul culminant , il traiesc , nu stiu daca razbesc sa ajung la deznodamant , dar desfasurarea actiunii nu exista , exista doar o expozitiune si intriga , dar care? Fac anumite conexiuni , subconstient , un impuls Freudian imi spune ce e de vina , dar refuz sa l urmez pe firul logic al actiunii.
Sentimentul e prea nebunesc. Gnothi se auton. Pe firul asta merg acum , asta vreau , asta urmaresc , dar nu stiu daca o sa reusesc sa patrund acolo unde imi doresc. E usor sa ii cunosti pe ceilalti, e greu sa te cunosti pe tine.
Cel mai putin din lumea asta ma cunosc pe mine. Mi-e mai usor sa patrund sa vad ce vor ceilalti oameni sa para , ce-si doresc , desi ei nu-si dau seama de propriile dorinte , dar si eu ca si ei , nu-mi dau seama ce vreau eu. cine sunt eu. de ce eu. unde , cum si cand.
Parca tot ceea ce caut e sa devin supra-omul lui nietzsche , fara sa-mi dau seama ca nu voi reusi niciodata. Citeam in marquez ca omul atunci cand isi da seama ca e mic , atunci incearca sa creasca si cu cat creste , cu atat isi pare , lui insusi mai mic. Sat sapienti. Cu cat citesc , ma apropii de idealurile , de utopiile ce ma framanta zi de zi cu atat imi par mai departe eu de mine , ele de mine , lumea de mine.
Parca era usor sa explic asta. Parea simplu , credeam ca toti suntem la fel , ca avem aceleasi teluri , idealuri , stereotipii: ah , tinerii , sunt toti la fel energici , intensi si neintelesi. Depinde ce nu intelegi.
Eu vreau sa traiesc. Sa traiesc asa cum vreau , desi nu stiu cum vreau. Nu vreau sa regret nimic atunci cand imi voi aminti si stiu ca oricum nu o sa regret nimic , dar totusi incerc. Fantezista mi se pare incercarea unora de a savura timpul prea putin , de parca nu s-ar topi la fel de repede, orice am face.
A sosit momentul cand nu mai astept "sa ma fac mare" . Si cand te faci mare ce faci? Cand ai o cariera intunecata in fata , cand nu vezi decat ziua de maine , saptamana viitoare , vara , poate niste examene si apoi nimic? a fost nimic , mai erau multi ani , dar acum e nimic. nimic. orizonturi inguste , amurguri violete.
It's getting late my time is running out
No one special nothing lasting within sight
How should I stay calm when panic lies just ahead,
Everyone can see my youth hanging by a thread.
Am descoperit melodia intamplator. Dar ma defineste. Poate ca nu e prea tarziu , dar ce era mai bun a trecut. nu mai e. a zburat.
mi-aduc aminte de o carte pe care am citit-o prin clasa a 7a : unde se duce copilaria cand oamenii cresc mari?
Unde sa ma duc? Ce sa fac? nimeni nu-mi impune un termen, poate doar eu , timpul si eu din nou.
Ce caut? De ce?
Ma vreau pe mine inapoi , vreau olimpul , nu infernul. Dar cobor treptele lui Dante.
Lasciate ogne speranza voi ch'intrate.
I.
Se afișează postările cu eticheta Me. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Me. Afișați toate postările
duminică, 17 mai 2009
vineri, 26 decembrie 2008
In clipe ca acestea , nimic nu ma mai poate calma
prea tare. Poate doar gandul ca poate , maine
seara merg la patinoar si ca poate , maine seara
o sa reusesc sa conving pe cineva sa ma insoteasca
undeva;;).
Pe langa asta , vreau sa va recomand cu caldura
cateva melodii, care din pacate nu au mers afisate
in format audio , so i'll just tell you about them:|
Goran Bregovic - Tango ( e ok si varianta underground).
Chad Kroeger - Hero
Jason Mraz-If it kills me + Lucky ( feat Colbie Caillat)
Hoobastank- The reason
Goran Bregovic - Delicious solitude
Goran Bregovic - Ausencia ( feat Cesaria Evora )
In rest , nu va pot ura decat sarbatori fericite alaturi de cei dragi.
P.S. Catre persoana care chiar vreau sa asculte melodiile
astea , stiu ca nu exista alta cale [si daca ti le dau pe mess
stiu ca nu le asculti , ca asa faci de obicei. Poate acu reusesti
sa le ceri fara sa le ofer. In afara de hero ;) , e de la sine inteles.]
Iulia.
joi, 25 decembrie 2008
Craciun.
Craciunul asta a avut mult farmec doar in
momentul in care l-am revazut pe un om de care
imi era tare dor, apoi evaporandu-se lasand loc
unor nervi si unei oboseli indreptatite de situatia
curenta.
Mama mea e nascuta de Craciun, ocazie pentru toate
rudele din univers sa vina la noi acasa si ocazie pentru
noi sa facem curat cu 2 saptamani inainte urmand
ca de ajun sa retusam tot, precum si prilej de a face
2 tone de mancare pentru numerosii oaspeti.
De asemenea , nimic nu s-a schimbat din anii trecuti,
poate decat eu. Nervii sunt aceiasi , dar , in trecut
erau calmati de asteptarea unei surprize. Nu neaparat
ca astept cine stie ce cadouri , dar m-am saturat sa
stiu tot. Vreau sa nu mai aflu nimic , sa fie tot secret,
sa ma mut intr-o lume numai a mea , in care sa nu aiba
acces nimeni.
De cand am inceput post-ul casa s-a umplut si a si
fulguit. ( see , i told you it would snow:D ) , iar dispozitia
mea o sa se modifice din nou inspre si mai rau cand
o sa apara matusa mea. Cea cu fiul etalon cu prietena.
Da. au mai trecut 4 ore de cand a venit matusa , care
a sarit peste orice grosolanie , din fericire , dar am avut
un punct critic , in care a trebuit sa ma duc sus , sa ma
refugiez in bratele lui toni si sa incerc sa rezist tuturor
celor care veneau sus ca sa ma cheme sa mananc tortul
la care am muncit azi de dimineata ca sa iasa un mare
naspa pleostit pentru ca a fost facut in graba. Nici macar
vinul nu era demidulce , ci demisec si nici de ala n am
baut prea mult.
Ce pot sa zic? Asta e definitia Craciunului. Asa a fost
si anul trecut. Un mare naspa in care le spui oamenilor
ce mai faci , cat de bine iti merge , cati de 10 ai la scoala,
ce ti mai face prietenul inexistent.
Cat despre magie... The heck with it. nu mai e de vreo 2 ani
si nici nu o sa mai fie prea curand. Sunt prea mare ca
sa mai fie placut.
Doar la gandul ca vine revelionul , care in mod sigur
o sa fie crazyyyyy , ma mai relaxez un pic. Vreau sa chem
pe cineva pe la mine acasa zilele astea , sa ies in oras pana
in revelion , sa ma simt bine , sa ma relaxez , la naiba ,
m-am saturat de stresul asta permanent si de oameni
pentru care trebuie sa fac ceva tot timpul.
Dar de maine fac numai ce vreau eu.
momentul in care l-am revazut pe un om de care
imi era tare dor, apoi evaporandu-se lasand loc
unor nervi si unei oboseli indreptatite de situatia
curenta.
Mama mea e nascuta de Craciun, ocazie pentru toate
rudele din univers sa vina la noi acasa si ocazie pentru
noi sa facem curat cu 2 saptamani inainte urmand
ca de ajun sa retusam tot, precum si prilej de a face
2 tone de mancare pentru numerosii oaspeti.
De asemenea , nimic nu s-a schimbat din anii trecuti,
poate decat eu. Nervii sunt aceiasi , dar , in trecut
erau calmati de asteptarea unei surprize. Nu neaparat
ca astept cine stie ce cadouri , dar m-am saturat sa
stiu tot. Vreau sa nu mai aflu nimic , sa fie tot secret,
sa ma mut intr-o lume numai a mea , in care sa nu aiba
acces nimeni.
De cand am inceput post-ul casa s-a umplut si a si
fulguit. ( see , i told you it would snow:D ) , iar dispozitia
mea o sa se modifice din nou inspre si mai rau cand
o sa apara matusa mea. Cea cu fiul etalon cu prietena.
Da. au mai trecut 4 ore de cand a venit matusa , care
a sarit peste orice grosolanie , din fericire , dar am avut
un punct critic , in care a trebuit sa ma duc sus , sa ma
refugiez in bratele lui toni si sa incerc sa rezist tuturor
celor care veneau sus ca sa ma cheme sa mananc tortul
la care am muncit azi de dimineata ca sa iasa un mare
naspa pleostit pentru ca a fost facut in graba. Nici macar
vinul nu era demidulce , ci demisec si nici de ala n am
baut prea mult.
Ce pot sa zic? Asta e definitia Craciunului. Asa a fost
si anul trecut. Un mare naspa in care le spui oamenilor
ce mai faci , cat de bine iti merge , cati de 10 ai la scoala,
ce ti mai face prietenul inexistent.
Cat despre magie... The heck with it. nu mai e de vreo 2 ani
si nici nu o sa mai fie prea curand. Sunt prea mare ca
sa mai fie placut.
Doar la gandul ca vine revelionul , care in mod sigur
o sa fie crazyyyyy , ma mai relaxez un pic. Vreau sa chem
pe cineva pe la mine acasa zilele astea , sa ies in oras pana
in revelion , sa ma simt bine , sa ma relaxez , la naiba ,
m-am saturat de stresul asta permanent si de oameni
pentru care trebuie sa fac ceva tot timpul.
Dar de maine fac numai ce vreau eu.
duminică, 30 noiembrie 2008
Degradare morala
Lumea. Lumea asa cum e ea. Refuz sa o vad.
Mai bine spus am refuzat. Ce s-a intamplat in
acest weekend a reprezentat un soc pentru
mine. Dar , din fericire , consider ca am luat
decizia corecta si sunt extrem de fericita ca am
fost alaturi de oamenii care conteaza pentru mine
pana la capat.
De ce trebuie sa facem anumite lucruri doar ca
sa parem altfel de cum suntem? Sau asa suntem?
De ce suntem teribilisti? De ce o distractie aproape
inocenta se transforma intr-o orgie? De ce nu
e nimeni ceea ce pare? De ce jignim oameni carora
le datoram respect? De ce ne credem cineva sau
ceva ce nu suntem?
Oribil. Pueril , dar oribil. Dizgratios. Betie. Betie.
Betie. Betie a simturilor , betie animalica , betie.
Sunt doar dezgustata. Atat. Pentru ca tupeul ar
trebui sa aiba limite. Impunerea punctelor de
vedere ( desi sunt cele mai idioate ) ar trebui sa aiba
limite.
Dar , cum trebuie sa aiba si o parte buna, am avut
multe de invatat din evenimentele recente. Ca ar
trebui sa am aceeasi incredere in mine mereu , ca
ar trebui sa invat din greselile ALTORA , i do insist,
ca sunt mai matura decat ceilalti colegi cu mult ,
asta daca discutiile cu cosmin nu ma convinsesera
pana acum:) , ca mi-am facut mandri parintii si
ca merit mai mult de atat. Am luat decizia de a
trece peste cu mai multa forta decat ar putea crede
oricine ca am. Si o sa scap de toate astea. Curand.
Si cum trebuie sa fie o parte funny , azi noapte
cand ma intorceam cu ai mei , i am intrebat daca
s-ar supara pe mine daca m-as marita cu un tip
de varsta lui columbeanu:) . Au ras si au zis ca daca
aia e varsta cu care sunt compatibila e ok. Si i-am
mai zis lu tata ca o sa-i prinda bine sa vorbeasca cu
sotul meu de varsta lui.:) A fost dragut. Nu ma mai
simtisem de multa vreme asa de aproape de ei.
Si voi , cei care credeti ca am luat decizia gresita ,
atunci cand am acceptat sa va parasesc , imi pare
rau sa va dezamagesc. Dar lucrurile grave sunt
intotdeauna foarte grave , iar lucrurile mai putin
grave sunt mult mai grave decat par. Musamalizam
totul , de frica , o teama idioata , cretina, care pana
la urma ne da de gol. Si voua , celor care va e teama sa
nu afle omul care ar trebui sa afle, ma mai gandesc.
Atata dezgust , si atata scarba pentru oamenii care
ma inconjoara nu am simtit niciodata.
Ma intristeaza un singur gand. Nu o sa ma pot
impartasi anul asta. Pentru ca sunt certata cu cineva,
nu o sa ma mai simt implinita dupa iesirea din biserica...
In ce lume traim. O lume parsiva , rece , depravata,
perversa. Si oarba ...
Iulia.
Mai bine spus am refuzat. Ce s-a intamplat in
acest weekend a reprezentat un soc pentru
mine. Dar , din fericire , consider ca am luat
decizia corecta si sunt extrem de fericita ca am
fost alaturi de oamenii care conteaza pentru mine
pana la capat.
De ce trebuie sa facem anumite lucruri doar ca
sa parem altfel de cum suntem? Sau asa suntem?
De ce suntem teribilisti? De ce o distractie aproape
inocenta se transforma intr-o orgie? De ce nu
e nimeni ceea ce pare? De ce jignim oameni carora
le datoram respect? De ce ne credem cineva sau
ceva ce nu suntem?
Oribil. Pueril , dar oribil. Dizgratios. Betie. Betie.
Betie. Betie a simturilor , betie animalica , betie.
Sunt doar dezgustata. Atat. Pentru ca tupeul ar
trebui sa aiba limite. Impunerea punctelor de
vedere ( desi sunt cele mai idioate ) ar trebui sa aiba
limite.
Dar , cum trebuie sa aiba si o parte buna, am avut
multe de invatat din evenimentele recente. Ca ar
trebui sa am aceeasi incredere in mine mereu , ca
ar trebui sa invat din greselile ALTORA , i do insist,
ca sunt mai matura decat ceilalti colegi cu mult ,
asta daca discutiile cu cosmin nu ma convinsesera
pana acum:) , ca mi-am facut mandri parintii si
ca merit mai mult de atat. Am luat decizia de a
trece peste cu mai multa forta decat ar putea crede
oricine ca am. Si o sa scap de toate astea. Curand.
Si cum trebuie sa fie o parte funny , azi noapte
cand ma intorceam cu ai mei , i am intrebat daca
s-ar supara pe mine daca m-as marita cu un tip
de varsta lui columbeanu:) . Au ras si au zis ca daca
aia e varsta cu care sunt compatibila e ok. Si i-am
mai zis lu tata ca o sa-i prinda bine sa vorbeasca cu
sotul meu de varsta lui.:) A fost dragut. Nu ma mai
simtisem de multa vreme asa de aproape de ei.
Si voi , cei care credeti ca am luat decizia gresita ,
atunci cand am acceptat sa va parasesc , imi pare
rau sa va dezamagesc. Dar lucrurile grave sunt
intotdeauna foarte grave , iar lucrurile mai putin
grave sunt mult mai grave decat par. Musamalizam
totul , de frica , o teama idioata , cretina, care pana
la urma ne da de gol. Si voua , celor care va e teama sa
nu afle omul care ar trebui sa afle, ma mai gandesc.
Atata dezgust , si atata scarba pentru oamenii care
ma inconjoara nu am simtit niciodata.
Ma intristeaza un singur gand. Nu o sa ma pot
impartasi anul asta. Pentru ca sunt certata cu cineva,
nu o sa ma mai simt implinita dupa iesirea din biserica...
In ce lume traim. O lume parsiva , rece , depravata,
perversa. Si oarba ...
Iulia.
vineri, 28 noiembrie 2008
gol.
Ma simt atat de goala. Goala , rece si nepasatoare. Nu mai
imi place lumea mea. E prea organizata , previzibila si nimic
nu e asa cum ar trebui sa fie.
Revin la gandurile cu romante imposibile a la filme ... mi- aduc
aminte de Amelie si de imposibilitatea unei intamplari gen
Amelie. Dar e frumos. Sa crezi ca exista si asa ceva.
imi place sa vad ca primul om pe care il vad intr-o zi e fix el,
chiar daca asta e cel mai neasteptat eveniment dintre toate.
Chiar daca lui nu-i pasa. nu ma mai intereseaza. A mai ramas
doar dorinta aia ciudat de prezenta de a avea o mana fina si
puternica pe care sa o strang si care sa o simt prezenta mereu.
A mai ramas decat dorinta de a fi cineva. Care sa ma surprinda,
cu care sa merg la patinuar si sa ne tinem de mana si lumea sa
ne priveasca asa cum ii privesc eu , cand ma odihnesc pe margine.
E gol si asa a fost mereu. E un gol care se strange. E mic.
A fost mult mai mare. S a umplut mai intai cu sperante ca apoi
sa devina iarasi imens , mai mare decat prima oara , iar acum
e pur si simplu un gol. Care se strange , se strange si devine tot
mai mic datorita constientei ca nu o sa fie cineva care sa-l umple.
Si daca o sa fie , nu o sa fie acum. nu are cum. Sunt prea diferita
de generatia mea. Golul ar fi umplut de un om cu cel putin 2 ani
mai mare, pentru ca doar asa ne am apropia ca gandire. Ca
mentalitate. Sau nu.
mai conteaza?
e gol, e pustiu , e iarna. Astept ninsoarea , sa mi astearna fulgi
de nea peste durere si sarutari peste fruntea-mi inghetata.
Vreau sa gasesc ceva de facut. Vreau sa gasesc un om care sa
aiba nevoie de mine.Vreau sa ajut pe cineva , sa ma simt utila.
Poate atunci n o sa mai fie asa gol.
Vreau sa fac pe cineva fericit. Vreau sa simt Craciunul si sa
nu ma mai enerveze casa plina de oameni care-i canta mamei
la multi ani la cea de a 41 a aniversare ( cum trece timpul...).
Vreau un copil. Al meu. Vreau sa simt ca iubesc ceva , pe cineva,
pentru ca e parte din mine.Nici nu va puteti inchipui cat
il iubesc pe toni , metis angorasul meu. Dar , cum e un pisoi , nu
stiu cat de tare se resimt sentimentele lui fata de mine.
Dar imi iubesc cartile . Cele 10 de la Gaudeamus ma asteapta.
O sa ma las de mess.
Trebuie sa mi promit ca o sa scriu pe blogul asta mai des, e calmant.
E ca un balsam, de cand nu mai am jurnal :).
E placut sa te simti parte din ceva.
A venit iarna. Merg la munte. MErg la Praga.
Noapte buna!
Iulia.
imi place lumea mea. E prea organizata , previzibila si nimic
nu e asa cum ar trebui sa fie.
Revin la gandurile cu romante imposibile a la filme ... mi- aduc
aminte de Amelie si de imposibilitatea unei intamplari gen
Amelie. Dar e frumos. Sa crezi ca exista si asa ceva.
imi place sa vad ca primul om pe care il vad intr-o zi e fix el,
chiar daca asta e cel mai neasteptat eveniment dintre toate.
Chiar daca lui nu-i pasa. nu ma mai intereseaza. A mai ramas
doar dorinta aia ciudat de prezenta de a avea o mana fina si
puternica pe care sa o strang si care sa o simt prezenta mereu.
A mai ramas decat dorinta de a fi cineva. Care sa ma surprinda,
cu care sa merg la patinuar si sa ne tinem de mana si lumea sa
ne priveasca asa cum ii privesc eu , cand ma odihnesc pe margine.
E gol si asa a fost mereu. E un gol care se strange. E mic.
A fost mult mai mare. S a umplut mai intai cu sperante ca apoi
sa devina iarasi imens , mai mare decat prima oara , iar acum
e pur si simplu un gol. Care se strange , se strange si devine tot
mai mic datorita constientei ca nu o sa fie cineva care sa-l umple.
Si daca o sa fie , nu o sa fie acum. nu are cum. Sunt prea diferita
de generatia mea. Golul ar fi umplut de un om cu cel putin 2 ani
mai mare, pentru ca doar asa ne am apropia ca gandire. Ca
mentalitate. Sau nu.
mai conteaza?
e gol, e pustiu , e iarna. Astept ninsoarea , sa mi astearna fulgi
de nea peste durere si sarutari peste fruntea-mi inghetata.
Vreau sa gasesc ceva de facut. Vreau sa gasesc un om care sa
aiba nevoie de mine.Vreau sa ajut pe cineva , sa ma simt utila.
Poate atunci n o sa mai fie asa gol.
Vreau sa fac pe cineva fericit. Vreau sa simt Craciunul si sa
nu ma mai enerveze casa plina de oameni care-i canta mamei
la multi ani la cea de a 41 a aniversare ( cum trece timpul...).
Vreau un copil. Al meu. Vreau sa simt ca iubesc ceva , pe cineva,
pentru ca e parte din mine.Nici nu va puteti inchipui cat
il iubesc pe toni , metis angorasul meu. Dar , cum e un pisoi , nu
stiu cat de tare se resimt sentimentele lui fata de mine.
Dar imi iubesc cartile . Cele 10 de la Gaudeamus ma asteapta.
O sa ma las de mess.
Trebuie sa mi promit ca o sa scriu pe blogul asta mai des, e calmant.
E ca un balsam, de cand nu mai am jurnal :).
E placut sa te simti parte din ceva.
A venit iarna. Merg la munte. MErg la Praga.
Noapte buna!
Iulia.
joi, 20 noiembrie 2008
Ecou
degete fine
impletite cu ale mele
zambete obosite...
chin.
dulci chinuri
ale noastre,
ale tale si ale ei.
eu nu sunt parte
a tot ce aveti voi
eu nu sunt
nimic
in lumea ta.
Eu sunt
un eu ratacit
care te striga
si striga
ecou
voce
nu se mai aude.
N ai auzit.
sfarsit.
impletite cu ale mele
zambete obosite...
chin.
dulci chinuri
ale noastre,
ale tale si ale ei.
eu nu sunt parte
a tot ce aveti voi
eu nu sunt
nimic
in lumea ta.
Eu sunt
un eu ratacit
care te striga
si striga
ecou
voce
nu se mai aude.
N ai auzit.
sfarsit.
Ce a fost
Azuriu , cerul
Pete albe , norii
Inaltat spiritul,
S-a spulberat.
Iluzii coplesitoare
Guri de aer respirate
Cu greu.
noi.
respira.
Si apoi a venit furtuna
Norii. ploaia. vantul.
Si n-a lasat
decat
gri melancolic.
Uite-l . Il vezi?
e aici. e n mine.
Uite-l . il vezi?
nu vezi. nici
n-asteptam
N ai vazut nimic,
nimic...
Pana acum.
Prea tarziu.
Pete albe , norii
Inaltat spiritul,
S-a spulberat.
Iluzii coplesitoare
Guri de aer respirate
Cu greu.
noi.
respira.
Si apoi a venit furtuna
Norii. ploaia. vantul.
Si n-a lasat
decat
gri melancolic.
Uite-l . Il vezi?
e aici. e n mine.
Uite-l . il vezi?
nu vezi. nici
n-asteptam
N ai vazut nimic,
nimic...
Pana acum.
Prea tarziu.
marți, 18 noiembrie 2008
Boys
Some say it's quite very extremely hard to
understand women. But it's not. Oh , do believe me!
Baietii. pfu. who understands them?
Baietii sunt acea specie rara , pe cale de disparitie,
care isi aduc aminte de ziua ei de nastere , care fac
pasii decisivi catre inceputul unei relatii , care cred
in relatii mai lungi de 1 saptamana finalizate cu acel
cuvant magic cu e la mijloc de care v am mai zis.
Gen Cosmin , ca tot urla modestia din tine :)).
Am( a se citi cu diacritice:)) ). Chestiile celelalte.
Chestiile celelalte sunt tipii in genul din cauza
caruia ma duc eu sa fumez cand am cei mai
mari nervi de pe planeta asta. Si am corupt si pe
altii :) . Din fericire nu am devenit dependenta de
asa ceva , dar de fiecare data cand vad astfel de
specimene( de baieti , nu tigari ) imi vine pofta
de o sheesha. De un parliament methol . Nu ca as
avea prea mare experienta:D Dar astea mi plac,
pentru ca am apucat sa le incerc.
Chestiile celelalte sunt aceia care ne fac sa
devenim dependente de ciocolata , m&m ,
cafea , ne fac sa avem insomnii, sa intoarcem
cea mai banala situatie de 1001 ori pe fata si
pe dos , doar pentru ca nu le intelgem
motivele de a fi azi asa si maine invers.
Dar poate ca si noua ne place. Pentru ca
fetele au oarecum o natura sado-maso. Le
place sa fie pesimiste pentru ca nu vor sa
fie prea optimiste ( dar oricum nu stiu ce
sa inteleaga de la ei ), le place sa le dea
mesaj si apoi sa se considere proaste de o
mie de ori pentru ca i au dat mesaj si poate
par prea dispearate , le place sa si
marturiseasca sentimentele in cele mai
metaforice si mai ciudate moduri ( vezi
Daca vrei cu tine lumina sa o impart , sau
si ma rau ma propun ) , le place sa ramana
stabile si sa tina cu dintii de aceeasi
pasiune care le a dezamagit de mii de ori ,
le place stabilitatea intr o relatie in
care nu si ar mai dori de mult sa fie , le
plac tipii care nu intrunesc nici o calitate
din cele pe care le cauta la un baiat.
Mda. This is who we are , pisy :)).[am
observat ca se face abuz peste tot de
acest cuvant , desi nu mi explic de ce :-?? ]
Well , actually baietii pe care ar trebui
sa i cautam sunt de fapt barbati . [ cosmin ,
modestule , esti ultimu an la poli - precizez
acest lucru ca sa intelegeti cam varsta necesara
for him to be able to suit our needs and never
to forget our birthday ].
Baietii sunt celelalte specimene . Baietii...
Baietii ... I am at a complete loss of words.
Cunosc si un tip de 20 de ani care e complet
copil , desi nu pare - dar ma abtin sa dau nume,
nu vreau sa l jignesc:D. Dar mai cunosc 2 tipi
de 18 ani care are mai multa minte decat
amandoi , aman3 tipii de care mi a placut mie
pana acum:D. chit ca insumati anii lor , ar trebui
sa aiba vreo 40 de ani , pe putin .
am cunoscut multa lume vara asta. Cea mai mare
parte speciala. Am cunoscut si cativa baieti care
par altfel si sunt altfel. De vreo 2-3 stiu sigur , de
ceilalti intuiesc:D.a se vedea cosmin:)) Modestule.
Mda. Ce mai e de spus? Ca nu o sa mai ascult
in veci sfaturi de genu : " spune i ce simti pentru
el!!!" " Bine... Ma propun." no way.
Cred ca mi am invatat lectia . Momentan viata
mea decurge monoton , ca o vara fara ploi care
sa tulbure , ca o iarna fara zapezi dar cu mult ger ,
ca viata mea de obicei.
Si in sfarsit cred ca am reusit sa ma debrac de
haina sfioseniei si sa spun ce gandesc. Si da , da ,
da , pentru tine erau toate , dar n-o sa te jignesc
scriindu-ti numele aici. Dar da , pentru tine au
fost toate. Au fost. Caci nu mai sunt. Ti am spus
la revedere si nici nu ti ai dat seama. O sa realizezi
ce ai pierdut candva , dar nu mi mai pasa.
Am reusit sa inving.
Si acum , ca tot vorbeam de propuneri , fetelor,
va propun sa nu i mai lasam sa fie doar chiuvete si
sa i fortam sa devina parte activa si integranta
a mediului in care traim.
cu alte cuvinte. I'm going into biznis honey. And
I'm gonna hit all the markets. Precisely where it
hurts them.
I feel mean at this time of the evening , so
I'd better go to sleep before i say something even
nastier than i already did.
Please scuzati mi incoerenta , greselile gramticale,
romgleza fluenta , si engleza de balta.
O seara placuta tuturor.
Final goodbye to some of you.
Iulia.
understand women. But it's not. Oh , do believe me!
Baietii. pfu. who understands them?
Baietii sunt acea specie rara , pe cale de disparitie,
care isi aduc aminte de ziua ei de nastere , care fac
pasii decisivi catre inceputul unei relatii , care cred
in relatii mai lungi de 1 saptamana finalizate cu acel
cuvant magic cu e la mijloc de care v am mai zis.
Gen Cosmin , ca tot urla modestia din tine :)).
Am( a se citi cu diacritice:)) ). Chestiile celelalte.
Chestiile celelalte sunt tipii in genul din cauza
caruia ma duc eu sa fumez cand am cei mai
mari nervi de pe planeta asta. Si am corupt si pe
altii :) . Din fericire nu am devenit dependenta de
asa ceva , dar de fiecare data cand vad astfel de
specimene( de baieti , nu tigari ) imi vine pofta
de o sheesha. De un parliament methol . Nu ca as
avea prea mare experienta:D Dar astea mi plac,
pentru ca am apucat sa le incerc.
Chestiile celelalte sunt aceia care ne fac sa
devenim dependente de ciocolata , m&m ,
cafea , ne fac sa avem insomnii, sa intoarcem
cea mai banala situatie de 1001 ori pe fata si
pe dos , doar pentru ca nu le intelgem
motivele de a fi azi asa si maine invers.
Dar poate ca si noua ne place. Pentru ca
fetele au oarecum o natura sado-maso. Le
place sa fie pesimiste pentru ca nu vor sa
fie prea optimiste ( dar oricum nu stiu ce
sa inteleaga de la ei ), le place sa le dea
mesaj si apoi sa se considere proaste de o
mie de ori pentru ca i au dat mesaj si poate
par prea dispearate , le place sa si
marturiseasca sentimentele in cele mai
metaforice si mai ciudate moduri ( vezi
Daca vrei cu tine lumina sa o impart , sau
si ma rau ma propun ) , le place sa ramana
stabile si sa tina cu dintii de aceeasi
pasiune care le a dezamagit de mii de ori ,
le place stabilitatea intr o relatie in
care nu si ar mai dori de mult sa fie , le
plac tipii care nu intrunesc nici o calitate
din cele pe care le cauta la un baiat.
Mda. This is who we are , pisy :)).[am
observat ca se face abuz peste tot de
acest cuvant , desi nu mi explic de ce :-?? ]
Well , actually baietii pe care ar trebui
sa i cautam sunt de fapt barbati . [ cosmin ,
modestule , esti ultimu an la poli - precizez
acest lucru ca sa intelegeti cam varsta necesara
for him to be able to suit our needs and never
to forget our birthday ].
Baietii sunt celelalte specimene . Baietii...
Baietii ... I am at a complete loss of words.
Cunosc si un tip de 20 de ani care e complet
copil , desi nu pare - dar ma abtin sa dau nume,
nu vreau sa l jignesc:D. Dar mai cunosc 2 tipi
de 18 ani care are mai multa minte decat
amandoi , aman3 tipii de care mi a placut mie
pana acum:D. chit ca insumati anii lor , ar trebui
sa aiba vreo 40 de ani , pe putin .
am cunoscut multa lume vara asta. Cea mai mare
parte speciala. Am cunoscut si cativa baieti care
par altfel si sunt altfel. De vreo 2-3 stiu sigur , de
ceilalti intuiesc:D.a se vedea cosmin:)) Modestule.
Mda. Ce mai e de spus? Ca nu o sa mai ascult
in veci sfaturi de genu : " spune i ce simti pentru
el!!!" " Bine... Ma propun." no way.
Cred ca mi am invatat lectia . Momentan viata
mea decurge monoton , ca o vara fara ploi care
sa tulbure , ca o iarna fara zapezi dar cu mult ger ,
ca viata mea de obicei.
Si in sfarsit cred ca am reusit sa ma debrac de
haina sfioseniei si sa spun ce gandesc. Si da , da ,
da , pentru tine erau toate , dar n-o sa te jignesc
scriindu-ti numele aici. Dar da , pentru tine au
fost toate. Au fost. Caci nu mai sunt. Ti am spus
la revedere si nici nu ti ai dat seama. O sa realizezi
ce ai pierdut candva , dar nu mi mai pasa.
Am reusit sa inving.
Si acum , ca tot vorbeam de propuneri , fetelor,
va propun sa nu i mai lasam sa fie doar chiuvete si
sa i fortam sa devina parte activa si integranta
a mediului in care traim.
cu alte cuvinte. I'm going into biznis honey. And
I'm gonna hit all the markets. Precisely where it
hurts them.
I feel mean at this time of the evening , so
I'd better go to sleep before i say something even
nastier than i already did.
Please scuzati mi incoerenta , greselile gramticale,
romgleza fluenta , si engleza de balta.
O seara placuta tuturor.
Final goodbye to some of you.
Iulia.
vineri, 14 noiembrie 2008
Predispuse la esec.
eu niciodata nu ma invat minte?
Cred ca nu.
Ar trebui sa fac acelaeasi greseli din trecut
de o mie de ori sa ma invat minte. Niciodata nu mi
convine cand nu mi iese ca mine.Niciodata nu inteleg
lectia din prima.
Am spus te iubesc de multe ori fix cui nu trebuia
( a fost unul singur ) si cred ca in cele din urma a
facut ce face orice baiat cand are parte de confesiuni:
profita si se simte mai stapan pe el , te ameteste si
apoi te lasa.
Eu sunt una dintre cele slabe de duh , iar blogul a devenit
un fel de confesionar al meu , tocmai pentru ca este citit.
Imi aduc singura aminte de tipa din cruel intentions 1,
care aparuse intr un ziar tocmai pentru ca era virgina la
o varsta inaintata.Nu m ar deranja soarta ei totusi.
Nu am taria sa le rezist ingratilor.Nu am taria sa le rezist,
la naiba.
Am inceput sa realizez ca tot ceea ce am simtit in viata mai
serios pentru anumiti , a fost bazat pe o relatie de lunga
durata , care nu-mi permitea sa ma apropii prea tare sau
prea des de ei , dar sa le pastrez amintirea vie , ca o flacara
inauntrul fiintei mei.
Am simtit repulsie la un anumit moment dat pentru fiecare
dintre ei , chit ca era pentru faptul ca pur si simplu erau
ei , chit ca pur si simplu gaseau pe alta.
Dar nu gasesc omul perfect pentru mine. Marmo imi zicea
ca-s perfectionista. Cosmin si Lidu slava domnului ma
inteleg.
Dar sunt perfectionista , caci nu gasesc rostul unei relatii
daca nu e de durata , romantica , iar omului de langa tine sa-i
pese .
Si perfectiunea e imposibil de atins, dar poate fi cautata.
Si daca nu o sa ating aproape varful everestului , voi incerca
sa fie special si sa mi mai lipseasca 5 metri pana in varf.
Daca nu voi reusi sa gasesc ce-mi doresc aici , voi pleca.
Oricum vreau sa plec. Oricum am cunoscut oameni care
merita mult mai mult decat cei ce ma inconjoara si ma
scarbesc zi de zi. ( vorbesc de evident despre anumitii din
liceu). Sa zicem ca ar fi maxim 5 , dintre care ei nu i stiu pe
toti care ar merita un oarecare interes. Dar merit eu
interesul lor?
Uneori si the sparkle of life that you can only find in me ,
e un impediment. De ce imi plac molaii? Sau teribilistii?
De ce azi imi plac brunetii cu ochi albastri dar maine
o sa mor dupa un blond cu cei mai frumosi ochi caprui
din lume?
Nu ma mai suport.
Mi-am propus ca peste toate sa-mi cumpar un nikon
cu putere cat mai mare si sa plec in lume si sa o vad.
Fara sa mai fac nici un studiu , nimic . sa fiu eu si nikonul
meu. si atunci cand o sa ma plictisesc , o sa le arat
oamenilor ce am facut eu , de ce am plecat de la scoala,
o sa fac o facultate renumita cu nikonul meu cu tot ,
o sa astept primul om care iese din cladirea new york
post si o sa l rog sa vina cu mine si sa-mi doneze samanta
lui pentru perechea mea de gemeni.
Si o sa fiu prima femeie intacta care naste gemeni si
are un nikon care a vazut si kenya si india si malaezia si
rusia. Ah rusii...
Si vreau sa fiu eu capabila sa nu ma mai ametesc
cu apa rece. Niciodata nu reusesc sa ma imbat , dar
ma ametesc destul de des. Dar sper ca daca voi reusi
sa spun gata , ma voi asculta pe mine.
Imi trebuie un timp numai pentru mien sa inteleg ce doamne
iarta ma sa petrece cu mine , ce vreau , pe cine
vreau si de ce il vreau.
Caci iar fac vesnica greseala de a-l dori eu prea mult.
Si ce daca mi spuneti voi sa fiu extrem de sincera
si sa i spun exact? Va spuneam ca i molau. si ce, n ar
fi in stare de nimic si sa i spun : " ba , m am saturat
sa ravnesc la buzele tale si sa ma pierd o zi intreaga
in ochii tai si sa ma tii de mana de la un apus la altul".
M-ar intreba ce am zis pentru ca nu a inteles ce am
vrut sa spun. Poate ca exagerez , dar scriu cu furie .
Furia neputintei. Furia care te apuca atunci cand stii
ca nu i nimic in mana ta si nu poti face nimic ca sa
schimbi ceva, vreau sa pot sa fac totul , sa schimb lumea.
Dar nu pot sa o schimb singura. Imi trebuie oameni
care sa ma ajute , oameni care sa vrea , oameni ...
Si uite cum o dau dintr-una intr-alta.
Dar nu mi place lumea mea , lumea in care traiesc ,
m-am saturat de tot si toate.
Vorba cantecului : in familie barbatul a devenit chiuveta.
Si atat.
Baietii ar trebui sa faca mult mai multe. Si nu ma
refer la turma , ma refer la cei outstanding , care chiar
ai pentru ce sa i apreciezi si in care vezi ceva.
Ca turma , face destule. Incepand cu acel termen de
3 litere care incepe cu s , se termina in x si are e la mijloc.
Cei care nu fac parte din turma sunt speciali in
2 moduri. fie sunt chiar ... cu un je-ne-sais-quoi , fie
sunt ciudati.
Si nu , nu sunt rea. Dar am vazut si ciudati speciali.
Sunt speciali , dar au ceva care nu ti permite sa te apropii
decat daca esti facut pentru asta.
Ceilalti speciali , au prieteni deosebiti , cu care-si petrec
timpul si ar trebui sa fii si tu in anumite cercuri ca sa
ajungi aproape de ei.
Si aici ma gandesc la ruxandra , stie ea de ce. Pentru ca
acele cursuri de chitara si de teatru sunt facute pentru
astfel de oameni.
Doar ca eu am decis sa las chitara pe dezbateri de viata,
si teatrul pe drepturile omului.
Pentru ca eu vreau sa schimb conceptiile oamenilor
despre teatru ( pentru ca se pot face bani si din teatru ,
nu conteaza ce zice mama si tata ) si nu sa joc eu teatru,
poate decat dupa ce ii voi convinge ca teatrul e o arta.
Si nu ma refer la jucat teatru ca mintit. Ma refer la
teatru ca arta pur si simplu.
Si iar ma uit unde am ajuns.
Da , dar eu sunt predispusa la esec. Dar inca mai cred
ca viata e frumoasa si ca intr-o zi voi zambi gandindu ma
si recitind aceste framantari si poate voi reusi sa fac macar
unul dintre lucrurile pe care mi le propun.
si pentru cei care nu au inteles inca( am intalnit cateva
cazuri):
Da , nu am avut prieten inca . De ce? Pentru ca am citit
prea multe povesti cand eram mica si m-am uitat la prea
multe filme in aceasta scurta adolescenta ca sa nu mai
cred in the right one who is going to come.
Chiar cred ca exista the right one. Chiar si pentru mine.
Chiar pentru mine , care nu am nimic outstanding ca
frumuseste , dezinvoltura sau orice altceva , pentru baieti.
Da , sunt eu si nu mai imi e rusine de ceva vreme sa o
spun.
Sunt eu si invat sa mi accept viata asa cum e.
Predispusa la esece si succesuri :).
Iulia
Cred ca nu.
Ar trebui sa fac acelaeasi greseli din trecut
de o mie de ori sa ma invat minte. Niciodata nu mi
convine cand nu mi iese ca mine.Niciodata nu inteleg
lectia din prima.
Am spus te iubesc de multe ori fix cui nu trebuia
( a fost unul singur ) si cred ca in cele din urma a
facut ce face orice baiat cand are parte de confesiuni:
profita si se simte mai stapan pe el , te ameteste si
apoi te lasa.
Eu sunt una dintre cele slabe de duh , iar blogul a devenit
un fel de confesionar al meu , tocmai pentru ca este citit.
Imi aduc singura aminte de tipa din cruel intentions 1,
care aparuse intr un ziar tocmai pentru ca era virgina la
o varsta inaintata.Nu m ar deranja soarta ei totusi.
Nu am taria sa le rezist ingratilor.Nu am taria sa le rezist,
la naiba.
Am inceput sa realizez ca tot ceea ce am simtit in viata mai
serios pentru anumiti , a fost bazat pe o relatie de lunga
durata , care nu-mi permitea sa ma apropii prea tare sau
prea des de ei , dar sa le pastrez amintirea vie , ca o flacara
inauntrul fiintei mei.
Am simtit repulsie la un anumit moment dat pentru fiecare
dintre ei , chit ca era pentru faptul ca pur si simplu erau
ei , chit ca pur si simplu gaseau pe alta.
Dar nu gasesc omul perfect pentru mine. Marmo imi zicea
ca-s perfectionista. Cosmin si Lidu slava domnului ma
inteleg.
Dar sunt perfectionista , caci nu gasesc rostul unei relatii
daca nu e de durata , romantica , iar omului de langa tine sa-i
pese .
Si perfectiunea e imposibil de atins, dar poate fi cautata.
Si daca nu o sa ating aproape varful everestului , voi incerca
sa fie special si sa mi mai lipseasca 5 metri pana in varf.
Daca nu voi reusi sa gasesc ce-mi doresc aici , voi pleca.
Oricum vreau sa plec. Oricum am cunoscut oameni care
merita mult mai mult decat cei ce ma inconjoara si ma
scarbesc zi de zi. ( vorbesc de evident despre anumitii din
liceu). Sa zicem ca ar fi maxim 5 , dintre care ei nu i stiu pe
toti care ar merita un oarecare interes. Dar merit eu
interesul lor?
Uneori si the sparkle of life that you can only find in me ,
e un impediment. De ce imi plac molaii? Sau teribilistii?
De ce azi imi plac brunetii cu ochi albastri dar maine
o sa mor dupa un blond cu cei mai frumosi ochi caprui
din lume?
Nu ma mai suport.
Mi-am propus ca peste toate sa-mi cumpar un nikon
cu putere cat mai mare si sa plec in lume si sa o vad.
Fara sa mai fac nici un studiu , nimic . sa fiu eu si nikonul
meu. si atunci cand o sa ma plictisesc , o sa le arat
oamenilor ce am facut eu , de ce am plecat de la scoala,
o sa fac o facultate renumita cu nikonul meu cu tot ,
o sa astept primul om care iese din cladirea new york
post si o sa l rog sa vina cu mine si sa-mi doneze samanta
lui pentru perechea mea de gemeni.
Si o sa fiu prima femeie intacta care naste gemeni si
are un nikon care a vazut si kenya si india si malaezia si
rusia. Ah rusii...
Si vreau sa fiu eu capabila sa nu ma mai ametesc
cu apa rece. Niciodata nu reusesc sa ma imbat , dar
ma ametesc destul de des. Dar sper ca daca voi reusi
sa spun gata , ma voi asculta pe mine.
Imi trebuie un timp numai pentru mien sa inteleg ce doamne
iarta ma sa petrece cu mine , ce vreau , pe cine
vreau si de ce il vreau.
Caci iar fac vesnica greseala de a-l dori eu prea mult.
Si ce daca mi spuneti voi sa fiu extrem de sincera
si sa i spun exact? Va spuneam ca i molau. si ce, n ar
fi in stare de nimic si sa i spun : " ba , m am saturat
sa ravnesc la buzele tale si sa ma pierd o zi intreaga
in ochii tai si sa ma tii de mana de la un apus la altul".
M-ar intreba ce am zis pentru ca nu a inteles ce am
vrut sa spun. Poate ca exagerez , dar scriu cu furie .
Furia neputintei. Furia care te apuca atunci cand stii
ca nu i nimic in mana ta si nu poti face nimic ca sa
schimbi ceva, vreau sa pot sa fac totul , sa schimb lumea.
Dar nu pot sa o schimb singura. Imi trebuie oameni
care sa ma ajute , oameni care sa vrea , oameni ...
Si uite cum o dau dintr-una intr-alta.
Dar nu mi place lumea mea , lumea in care traiesc ,
m-am saturat de tot si toate.
Vorba cantecului : in familie barbatul a devenit chiuveta.
Si atat.
Baietii ar trebui sa faca mult mai multe. Si nu ma
refer la turma , ma refer la cei outstanding , care chiar
ai pentru ce sa i apreciezi si in care vezi ceva.
Ca turma , face destule. Incepand cu acel termen de
3 litere care incepe cu s , se termina in x si are e la mijloc.
Cei care nu fac parte din turma sunt speciali in
2 moduri. fie sunt chiar ... cu un je-ne-sais-quoi , fie
sunt ciudati.
Si nu , nu sunt rea. Dar am vazut si ciudati speciali.
Sunt speciali , dar au ceva care nu ti permite sa te apropii
decat daca esti facut pentru asta.
Ceilalti speciali , au prieteni deosebiti , cu care-si petrec
timpul si ar trebui sa fii si tu in anumite cercuri ca sa
ajungi aproape de ei.
Si aici ma gandesc la ruxandra , stie ea de ce. Pentru ca
acele cursuri de chitara si de teatru sunt facute pentru
astfel de oameni.
Doar ca eu am decis sa las chitara pe dezbateri de viata,
si teatrul pe drepturile omului.
Pentru ca eu vreau sa schimb conceptiile oamenilor
despre teatru ( pentru ca se pot face bani si din teatru ,
nu conteaza ce zice mama si tata ) si nu sa joc eu teatru,
poate decat dupa ce ii voi convinge ca teatrul e o arta.
Si nu ma refer la jucat teatru ca mintit. Ma refer la
teatru ca arta pur si simplu.
Si iar ma uit unde am ajuns.
Da , dar eu sunt predispusa la esec. Dar inca mai cred
ca viata e frumoasa si ca intr-o zi voi zambi gandindu ma
si recitind aceste framantari si poate voi reusi sa fac macar
unul dintre lucrurile pe care mi le propun.
si pentru cei care nu au inteles inca( am intalnit cateva
cazuri):
Da , nu am avut prieten inca . De ce? Pentru ca am citit
prea multe povesti cand eram mica si m-am uitat la prea
multe filme in aceasta scurta adolescenta ca sa nu mai
cred in the right one who is going to come.
Chiar cred ca exista the right one. Chiar si pentru mine.
Chiar pentru mine , care nu am nimic outstanding ca
frumuseste , dezinvoltura sau orice altceva , pentru baieti.
Da , sunt eu si nu mai imi e rusine de ceva vreme sa o
spun.
Sunt eu si invat sa mi accept viata asa cum e.
Predispusa la esece si succesuri :).
Iulia
duminică, 9 noiembrie 2008
Predispuse la romantism
Mda. noi fetele. Noi fetele de azi.noi vrem romantism.
hm, nu va asteptati la asta nu?
ei bine eu ma asteptam sa nu va asteptati la asta. Stiu
ca si celelalte fete vor romantism , dar eu vreau chiar
mai mult si pentru ca nu va pot spune exact ce vor ele,
dar va pot spune ce vreau eu , o sa fac chiar acest lucru.
Fetele vor un tip curajos care sa vina la ele tam-nesam
si sa le spuna te iubesc , sa-si asume riscul de a fi refuzati.
Fetele vor un tip care sa le invite la un suc dintr-un
motiv stupid : hai sa invatam la o ciocolata calda , nu
conteaza ca nu suntem in aceeasi clasa / liceu / oras.
Fetele vor un tip care sa nu se poate abtina sa le ia de
mana , sa le sarute chiar daca nu-si permit. Fetele vor un
tip care sa le intrebe daca pot sa fie sarutate sa nu aiba
timp sa raspunda si sa fie sarutate.
Fetele vor un tip destept. Nu conteaza cat e de frumos,
dar trebuie sa nu spuna " n am mai citit o carte de cand
eram clasa a 4 a si nu citesc decat daca n am de unde sa
mi iau comentariile la romana". Fetele vor un tip care
sa zica " Stii cartea aia? am citit o mi s a parut faina rau"
Fetelor vor un tip direct. Care dupa foarte putine pretexte
de a avea o anumita legatura cu ele , iau atitudine si le
invita la mult asteptata ciocolata.
Fetele vor un tip care sa intelega ce vor ele si care sa
aiba curaj sa greseasca. Si ce daca te refuza prima oara? Or
sa zica da a doua oara , doar pentru ca prima oara le-ai luat
prin surprindere si a doua oara deja stiu ca-ti asumi riscuri.
Fetele vor un tip care sa nu aiba mai multe bijuterii decat
ele si blugi mult mai slim decat ai lor.
Fetele vor un tip care sa arate demential la costum,
care sa aiba o camasa incredibil de sexy , care sa le innebuneasca
de fiecare data cand o vad.
Fetele vor un tip care pur si simplu traverseaza curtea scolii
si zice " Buna Y . Eu sunt X. Vino la un suc cu mine sambata.
nu accept un refuz pentru ca nu o sa mai am curajul sa mi mai
exprim inca o data sentimentele."
Fetele vor un tip direct , care sa fie capabil sa spuna te iubesc.
Fetele vor un tip care sa nu vrea altceva din prima saptamana.
Fetele vor un tip care nu le spune te iubesc la prima intalnire.
Fetele vor sa fie iubite , vor sa traiasca o poveste ca in filme.
Din foarte mica mea experienta , cam asta vor fetele.
Din gandurile mele va pot spune ca mi doresc sa traiesc o poveste
ca n filmele alea americane - for teens. Nu chiar popularul scolii
se intalneste cu tocilara scolii si se schimba radical , dar un tip
care sa se intalneasca cu mine si sa faca ceva , exact in clipa
in care ma astept cel mai putin. Sa ma ia de mana sa ma duca
pe baza scolii si sa ma invite undeva . Sa apara din senin la usa
clasei mele si sa mi zica ca trebuie sa mi spuna ceva chiar in
acelasi moment , sa ma sperii crezand ca a patit ceva si el
sa mi spuna ca nu mai rezista tacand. Eu vreau un tip puternic.
Ideea e ca Prince Charming nu se gaseste pe toate drumurile,
cu atat mai putin in caragiale , ploiesti. Totusi eu sper ca o
sa gasesc my own prince charming , iar pana nu l gasesc nu o
sa vorbesc cu nici o imitatie. Da am ramas aceeasi.
Si stiti de ce sunt eu asa de romantica? Pentru ca sunt idealista,
perfectionista , si nu vreau sa stric starea mea actuala de good
girl , not touched girl cu imaginea de very touched girl.
Am sarutat un singur tip pana acum si nu mi-e rusine sa
o afirm pe blogul care il citeste 3 sferturi de clasa , eventuali
baieti interesati , oricine. Si sunt mandra ca nu am sarutat
mai multi pentru ca nu au meritat altii. Nici norocosul nu stiu
daca merita , dar era un pas pe care trebuia sa l fac la vremea
respectiva pentru ca eram prea orbita de prezenta singurului
om cu care imi imaginam ca pot sa ma sarut. II multumesc
oficial pe aceasta cale ca mi a zis de muuulte ori ca sarut foarte
bine , although it was my first time.
Mda , acestea fiind zise ( dupa un alt session de nestapanita
sinceritate pe blog ) , presupun ca orice tip care afla de acest
blog si il citeste ori: 1. Becomes totally turned off by a virgin
in relationships 2. becomes turned on by the chase of a begginer.
Pentru categoria 1: Bravo voua baieti :)) duceti-va la alea cu
experienta. 2: n-aveti nici o sansa.
Eu caut categoria 3. Care ma vrea pe mine si nu experienta
mea.:)
Hai , gata :)
O seara placuta,
Iulia.
hm, nu va asteptati la asta nu?
ei bine eu ma asteptam sa nu va asteptati la asta. Stiu
ca si celelalte fete vor romantism , dar eu vreau chiar
mai mult si pentru ca nu va pot spune exact ce vor ele,
dar va pot spune ce vreau eu , o sa fac chiar acest lucru.
Fetele vor un tip curajos care sa vina la ele tam-nesam
si sa le spuna te iubesc , sa-si asume riscul de a fi refuzati.
Fetele vor un tip care sa le invite la un suc dintr-un
motiv stupid : hai sa invatam la o ciocolata calda , nu
conteaza ca nu suntem in aceeasi clasa / liceu / oras.
Fetele vor un tip care sa nu se poate abtina sa le ia de
mana , sa le sarute chiar daca nu-si permit. Fetele vor un
tip care sa le intrebe daca pot sa fie sarutate sa nu aiba
timp sa raspunda si sa fie sarutate.
Fetele vor un tip destept. Nu conteaza cat e de frumos,
dar trebuie sa nu spuna " n am mai citit o carte de cand
eram clasa a 4 a si nu citesc decat daca n am de unde sa
mi iau comentariile la romana". Fetele vor un tip care
sa zica " Stii cartea aia? am citit o mi s a parut faina rau"
Fetelor vor un tip direct. Care dupa foarte putine pretexte
de a avea o anumita legatura cu ele , iau atitudine si le
invita la mult asteptata ciocolata.
Fetele vor un tip care sa intelega ce vor ele si care sa
aiba curaj sa greseasca. Si ce daca te refuza prima oara? Or
sa zica da a doua oara , doar pentru ca prima oara le-ai luat
prin surprindere si a doua oara deja stiu ca-ti asumi riscuri.
Fetele vor un tip care sa nu aiba mai multe bijuterii decat
ele si blugi mult mai slim decat ai lor.
Fetele vor un tip care sa arate demential la costum,
care sa aiba o camasa incredibil de sexy , care sa le innebuneasca
de fiecare data cand o vad.
Fetele vor un tip care pur si simplu traverseaza curtea scolii
si zice " Buna Y . Eu sunt X. Vino la un suc cu mine sambata.
nu accept un refuz pentru ca nu o sa mai am curajul sa mi mai
exprim inca o data sentimentele."
Fetele vor un tip direct , care sa fie capabil sa spuna te iubesc.
Fetele vor un tip care sa nu vrea altceva din prima saptamana.
Fetele vor un tip care nu le spune te iubesc la prima intalnire.
Fetele vor sa fie iubite , vor sa traiasca o poveste ca in filme.
Din foarte mica mea experienta , cam asta vor fetele.
Din gandurile mele va pot spune ca mi doresc sa traiesc o poveste
ca n filmele alea americane - for teens. Nu chiar popularul scolii
se intalneste cu tocilara scolii si se schimba radical , dar un tip
care sa se intalneasca cu mine si sa faca ceva , exact in clipa
in care ma astept cel mai putin. Sa ma ia de mana sa ma duca
pe baza scolii si sa ma invite undeva . Sa apara din senin la usa
clasei mele si sa mi zica ca trebuie sa mi spuna ceva chiar in
acelasi moment , sa ma sperii crezand ca a patit ceva si el
sa mi spuna ca nu mai rezista tacand. Eu vreau un tip puternic.
Ideea e ca Prince Charming nu se gaseste pe toate drumurile,
cu atat mai putin in caragiale , ploiesti. Totusi eu sper ca o
sa gasesc my own prince charming , iar pana nu l gasesc nu o
sa vorbesc cu nici o imitatie. Da am ramas aceeasi.
Si stiti de ce sunt eu asa de romantica? Pentru ca sunt idealista,
perfectionista , si nu vreau sa stric starea mea actuala de good
girl , not touched girl cu imaginea de very touched girl.
Am sarutat un singur tip pana acum si nu mi-e rusine sa
o afirm pe blogul care il citeste 3 sferturi de clasa , eventuali
baieti interesati , oricine. Si sunt mandra ca nu am sarutat
mai multi pentru ca nu au meritat altii. Nici norocosul nu stiu
daca merita , dar era un pas pe care trebuia sa l fac la vremea
respectiva pentru ca eram prea orbita de prezenta singurului
om cu care imi imaginam ca pot sa ma sarut. II multumesc
oficial pe aceasta cale ca mi a zis de muuulte ori ca sarut foarte
bine , although it was my first time.
Mda , acestea fiind zise ( dupa un alt session de nestapanita
sinceritate pe blog ) , presupun ca orice tip care afla de acest
blog si il citeste ori: 1. Becomes totally turned off by a virgin
in relationships 2. becomes turned on by the chase of a begginer.
Pentru categoria 1: Bravo voua baieti :)) duceti-va la alea cu
experienta. 2: n-aveti nici o sansa.
Eu caut categoria 3. Care ma vrea pe mine si nu experienta
mea.:)
Hai , gata :)
O seara placuta,
Iulia.
marți, 4 noiembrie 2008
Elixirul vietii
Am revenit la romana dupa o lunga perioada de timp. Sunt anumite
sentimente care se traiesc in romana. Sunt oarecum indragostita.
Dar nu in felul ala normal ( bine si in ala normal :D ) , sunt in love
with life.
Pur si simplu , faptul ca am simtit niste chestii recent ( de bine) ,
care m-au facut sa simt ca traiesc , ca sunt reala , tangibila , aici,
intr-o uimitoare lume plina de culori , ca sunt clasa a Xa ( clasa cu
multa dragoste dupa cum zice dirigu ) , ca sunt la liceu , pe care
am ajuns sa -l iubesc si sa-l respect atat de tare incat mi-e teama
sa nu irosesc nici o secunda.
Am ajuns sa pretuiesc viata. Asa cum e ea , cu buna si rele si trec
printr-o perioada in care natura emo a mea nu se mai arata cam deloc,
iar eu cred ca nici nu o sa se arate prea curand.
Starea initiala de euforie s-a evaporat usor , dar ramane substratul
care-mi aminteste ca viata e facuta ca sa fie traita. Ma ghidez dupa
" carpe diem " in fiecare clipa si regret ca nu au descoperit si altii
elixirul care ma face sa zambesc zi de zi.
Zambesc , pur si simplu zambesc. Am in suflet culori , atingeri ,
voci, prinderi de maini , zambete , priviri , multe amintiri ,
ii am in suflet pe cei cativa oameni de care chiar imi pasa, pe care
ii pot numara pe degetele de la o mana , pe 4 degete fara mama si
tata .
Ii multumesc Domnului seara de seara , ca sunt aici , ca are grija
de mine si ca-mi da o viata mai fericita decat as fi cerut eu. Cred ca
fara ajutorul Celui de sus nu as fi reusit niciodata nimic si norocul
meu , de acolo vine.
Acest post e o multumire pentru prieteni , o declaratie de dragoste,
o voce , un ecou pentru cine vrea sa asculte.
Nu vreau decat sa spun ca viata se afla pe pamant pentru a fi traita
si iubita , caci iubim sa traim si traim sa iubim.
Si stiu... Multe lucruri le stiu... Le simt . Si ma multumesc sa simt ,
caci sentimentele sunt mult mai intense decat orice gand.
Nu putem spune ca viata e frumoasa azi sau ca a fost ieri. Viata e
frumoasa zi de zi , trebuie doar sa stii cum sa o traiesti si pentru
ce sa o apreciezi.
Si totusi , viata mea mea nu a fost niciodata mai frumoasa ca acum,
in perioada asta , pentru ca de-abia acum am invatat sa iubesc
existenta ei.
Iubesc tot ceea ce ma inconjoara.
Te iubesc.
Pentru cei 4 oameni speciali din viata mea.
( Ghiciti-va singuri)
Cu dorinta de a vedea si voi lucrurile asa cum le vad eu ,
Iulia.
sentimente care se traiesc in romana. Sunt oarecum indragostita.
Dar nu in felul ala normal ( bine si in ala normal :D ) , sunt in love
with life.
Pur si simplu , faptul ca am simtit niste chestii recent ( de bine) ,
care m-au facut sa simt ca traiesc , ca sunt reala , tangibila , aici,
intr-o uimitoare lume plina de culori , ca sunt clasa a Xa ( clasa cu
multa dragoste dupa cum zice dirigu ) , ca sunt la liceu , pe care
am ajuns sa -l iubesc si sa-l respect atat de tare incat mi-e teama
sa nu irosesc nici o secunda.
Am ajuns sa pretuiesc viata. Asa cum e ea , cu buna si rele si trec
printr-o perioada in care natura emo a mea nu se mai arata cam deloc,
iar eu cred ca nici nu o sa se arate prea curand.
Starea initiala de euforie s-a evaporat usor , dar ramane substratul
care-mi aminteste ca viata e facuta ca sa fie traita. Ma ghidez dupa
" carpe diem " in fiecare clipa si regret ca nu au descoperit si altii
elixirul care ma face sa zambesc zi de zi.
Zambesc , pur si simplu zambesc. Am in suflet culori , atingeri ,
voci, prinderi de maini , zambete , priviri , multe amintiri ,
ii am in suflet pe cei cativa oameni de care chiar imi pasa, pe care
ii pot numara pe degetele de la o mana , pe 4 degete fara mama si
tata .
Ii multumesc Domnului seara de seara , ca sunt aici , ca are grija
de mine si ca-mi da o viata mai fericita decat as fi cerut eu. Cred ca
fara ajutorul Celui de sus nu as fi reusit niciodata nimic si norocul
meu , de acolo vine.
Acest post e o multumire pentru prieteni , o declaratie de dragoste,
o voce , un ecou pentru cine vrea sa asculte.
Nu vreau decat sa spun ca viata se afla pe pamant pentru a fi traita
si iubita , caci iubim sa traim si traim sa iubim.
Si stiu... Multe lucruri le stiu... Le simt . Si ma multumesc sa simt ,
caci sentimentele sunt mult mai intense decat orice gand.
Nu putem spune ca viata e frumoasa azi sau ca a fost ieri. Viata e
frumoasa zi de zi , trebuie doar sa stii cum sa o traiesti si pentru
ce sa o apreciezi.
Si totusi , viata mea mea nu a fost niciodata mai frumoasa ca acum,
in perioada asta , pentru ca de-abia acum am invatat sa iubesc
existenta ei.
Iubesc tot ceea ce ma inconjoara.
Te iubesc.
Pentru cei 4 oameni speciali din viata mea.
( Ghiciti-va singuri)
Cu dorinta de a vedea si voi lucrurile asa cum le vad eu ,
Iulia.
luni, 27 octombrie 2008
Life& love
Somebody told me one day that i was going to find my prince
someday but he was not the one.
Everyday i believe more and more that there is no such thing
as my prince charming riding the white horse. I keep waiting
for the right one to appear but he just keeps saying no to my
wishes , because i refuse to beg.
I've fallen out for a guy and i don't know if what i feel is real.
Of course , he doesn't know and if he would even read this
he would say that definetly he isn't that " one" that i am talking
about.
I haven't ever fallen in such a deep way for someone. Or maybe
just once , but let's say it was because i had known that person
for many years. Now , i know nothing about him , he's a mistery,
he gives me hopes , he takes them , i felt betrayed by him some
time ago and now , when history repeats i'm in the same situation.
If he would make me feel like the most stupid person on earth right
now , next time i would do exactly the same , i mean leting him
know exactly what i feel for him.
I feel so old. It makes me feel old. Love makes me feel old. I'm done
with considering all the possible options , I'm done with interpreting all
his gestures, I'm done with everything.
But who is going to believe me? I don't even believe me. Why would
you? Why would he?
I'm dumb. I don't even learn although i have great plans and some
people have great expectations. tomorow i have test papers in physics
and TIC. So what? I don't even bother. I'm too old for anything.
And you know what's funny? I'm one of the most open-minded and
natural people in my class , but when it comes to him i'm the funniest
and dumbest person ever. I pretend not to see him , i refuse to talk
to him , i do the worst things ever.
What is there left to say? I feel stupid , in love with the dumbest boy,
i feel old , i feel tired and i really am what i feel.
I am what i do and what i do is who i am.
someday but he was not the one.
Everyday i believe more and more that there is no such thing
as my prince charming riding the white horse. I keep waiting
for the right one to appear but he just keeps saying no to my
wishes , because i refuse to beg.
I've fallen out for a guy and i don't know if what i feel is real.
Of course , he doesn't know and if he would even read this
he would say that definetly he isn't that " one" that i am talking
about.
I haven't ever fallen in such a deep way for someone. Or maybe
just once , but let's say it was because i had known that person
for many years. Now , i know nothing about him , he's a mistery,
he gives me hopes , he takes them , i felt betrayed by him some
time ago and now , when history repeats i'm in the same situation.
If he would make me feel like the most stupid person on earth right
now , next time i would do exactly the same , i mean leting him
know exactly what i feel for him.
I feel so old. It makes me feel old. Love makes me feel old. I'm done
with considering all the possible options , I'm done with interpreting all
his gestures, I'm done with everything.
But who is going to believe me? I don't even believe me. Why would
you? Why would he?
I'm dumb. I don't even learn although i have great plans and some
people have great expectations. tomorow i have test papers in physics
and TIC. So what? I don't even bother. I'm too old for anything.
And you know what's funny? I'm one of the most open-minded and
natural people in my class , but when it comes to him i'm the funniest
and dumbest person ever. I pretend not to see him , i refuse to talk
to him , i do the worst things ever.
What is there left to say? I feel stupid , in love with the dumbest boy,
i feel old , i feel tired and i really am what i feel.
I am what i do and what i do is who i am.
sâmbătă, 4 octombrie 2008
I'll be back
Parca asa am zis nu? Well , I'm back.
M-am intors si din creta si din cehia , de peste
tot , a inceput scoala cu mirosul ei caracteristic,
cu caietele umplute din primele saptamani , cu profii
neintelegatori , cu dirigi sclerozati , cu toate cele
pe care le are scoala.
Eu m-am intors oarecum diferita. Am avut o vacanta
de genul - eu n-am mai facut niciodata asta , acum am
facut-o. am facut muuulte , pe care nu prea credeam ca
o sa le fac fara sa regret , care totodata sa mi placa...
Nu va ganditi prea departe totusi. Am facut destule,
dar nu chiar pe toate.
Acum visez cu ochii deschisi la alte taramuri , fara
scoala , cu zapada si cu un anumit om langa mine. Nici
eu nu stiu care.
Mai vorbim de-astea normale mai incolo.
Myriam Lacroche
M-am intors si din creta si din cehia , de peste
tot , a inceput scoala cu mirosul ei caracteristic,
cu caietele umplute din primele saptamani , cu profii
neintelegatori , cu dirigi sclerozati , cu toate cele
pe care le are scoala.
Eu m-am intors oarecum diferita. Am avut o vacanta
de genul - eu n-am mai facut niciodata asta , acum am
facut-o. am facut muuulte , pe care nu prea credeam ca
o sa le fac fara sa regret , care totodata sa mi placa...
Nu va ganditi prea departe totusi. Am facut destule,
dar nu chiar pe toate.
Acum visez cu ochii deschisi la alte taramuri , fara
scoala , cu zapada si cu un anumit om langa mine. Nici
eu nu stiu care.
Mai vorbim de-astea normale mai incolo.
Myriam Lacroche
joi, 31 iulie 2008
You
Well. We have each other. But will you betray my faith?
I guess you will. I suppose you will. But I hope you won't.
It's a strange feeling. This whole betrayal thing. But it
did trap me inside , somehow. I feel as if I were trapped
in a strange cage , that allows me to touch the world
around me , but that makes it impossible for me to
actually connect with it , entirely.
And i have a key for this cage. To open it. And I
don't even know if it's the right key , or if it's a fake
because I am too afraid to try.
I had a dream last night. And it expressed so well
the way I feel , that I ended up crying . It's exhausting.
To keep thinking and thinking and thinking and not
finding the wrong thing you are doing and not knowing
whose fault is it. Yours or theirs?
I realised I miss school. But not because I miss learning.
But because the cage seems to get bigger when I'm
in school. I can almost connect to the world. ALMOST.
And now I'm in await for a miracle. And it's so strange.
My hopes are definetly overcoming any possible truth,
but I keep hoping. Stupid me. Foolish me.
Why do I keep seeing nice things and nice people and...
where actually there aren't such things?
Does love exist? And I'm not talking about the love
as " they found each other , they fell for each other ,
married and lived happily ever after " . I'm talking
about love between friends and people. About being
able to care about somebody even though it's not
a relative or a friend. About caring and loving your
place on this world not just for yourself.
We are so egocentric. So damn egocentric. We only
think about ourselves . And maybe that's why I am
so dissapointed. Because I tried to show the world
some love , the little I could offer and the world
showed me nothing but hate and misundertanding.
It's bad to be good. It's bad to feel. It's bad to love.
I can only hope for someone to share my dreams.
the bad part is that I have already chosen that
person and I don't know if I will be chosen back.
It always happens like that.
Now , I am leaving. I refuse to speak to the
world. I am going somewhere away , where
no one could find me. But I am sure no one would
even try as my phone never rings in summer.
Goodbye. I hope to write again with happier
thoughts...
Myriam Lacroche
I guess you will. I suppose you will. But I hope you won't.
It's a strange feeling. This whole betrayal thing. But it
did trap me inside , somehow. I feel as if I were trapped
in a strange cage , that allows me to touch the world
around me , but that makes it impossible for me to
actually connect with it , entirely.
And i have a key for this cage. To open it. And I
don't even know if it's the right key , or if it's a fake
because I am too afraid to try.
I had a dream last night. And it expressed so well
the way I feel , that I ended up crying . It's exhausting.
To keep thinking and thinking and thinking and not
finding the wrong thing you are doing and not knowing
whose fault is it. Yours or theirs?
I realised I miss school. But not because I miss learning.
But because the cage seems to get bigger when I'm
in school. I can almost connect to the world. ALMOST.
And now I'm in await for a miracle. And it's so strange.
My hopes are definetly overcoming any possible truth,
but I keep hoping. Stupid me. Foolish me.
Why do I keep seeing nice things and nice people and...
where actually there aren't such things?
Does love exist? And I'm not talking about the love
as " they found each other , they fell for each other ,
married and lived happily ever after " . I'm talking
about love between friends and people. About being
able to care about somebody even though it's not
a relative or a friend. About caring and loving your
place on this world not just for yourself.
We are so egocentric. So damn egocentric. We only
think about ourselves . And maybe that's why I am
so dissapointed. Because I tried to show the world
some love , the little I could offer and the world
showed me nothing but hate and misundertanding.
It's bad to be good. It's bad to feel. It's bad to love.
I can only hope for someone to share my dreams.
the bad part is that I have already chosen that
person and I don't know if I will be chosen back.
It always happens like that.
Now , I am leaving. I refuse to speak to the
world. I am going somewhere away , where
no one could find me. But I am sure no one would
even try as my phone never rings in summer.
Goodbye. I hope to write again with happier
thoughts...
Myriam Lacroche
miercuri, 30 iulie 2008
Betrayal
what does this word mean?
Well. let's see. when usually a woman talks about
betrayal people generally suppose a man must
be involved too.
For me it's not.
It has never been.
But.
I feel betrayal . I feel betrayed. I feel as if I gave
my soul to someone and that person has other
souls to handle and has left mine behind.
I feel left behind. I would beg for some attention.
Because i can't seem to find what i am seeking for.
And.... The betrayers find it. Without me. And that
is why I feel betrayed.
It's stupid isn't it?
At least , it looks stupid. I might not have the gift
of talking . I might not be pretty. I might not have
done a great job dumping a great guy. But how
guilty am I?
I feel guilt. I feel the guilt of the entire planet.
And no one feels my guilt. I bare the sins of the
universe but i refuse to weigh mine.
I am scared that one day i will wake up alone.
I am afraid i will be betrayed continously.
I fear the fact that the bearer of my soul will
always leave it behind.
I fear the fact that i will never know the real
weight of my sin , and that i will always believe
it's bigger than it really is.
I feel that the whole world can't understand me.
Why , oh why , big world , why don't you understand?
Why don't you take my happiness forever?
I am done with being happy for a second and waking
up for the following minute to realise my happiness
was an illussion.
Why do i feel betrayed?
By the world , the sky , the sea , the rain , the trees,
why do they all betray me?
Why am I the only chosen?
I keep hoping there must be another person in
my situation. And when we'll meet we'll forget
the betrayal of the others and focus on ourselves.
There is only one person who could never
betray me. And there is no longer the person who
never did. I love them both. I still do. And if i
can wish anything is that one day we'll meet again
to apologise to the ones who never betrayed me and
whom i betrayed.
Why do people invent so many things?
Technology is meant to make you suffer.
It's meant to make you feel small , cheap,
and left behind. The world is going on without you,
but you can't stop it. Technology can show you how
much you mean to people. And usually you will be
dissapointed , because you'll realise that you don't
mean that much to that person...
It's a matter of development.
You have to step on others' bodies to make your
own way.
Myriam Lacroche
Well. let's see. when usually a woman talks about
betrayal people generally suppose a man must
be involved too.
For me it's not.
It has never been.
But.
I feel betrayal . I feel betrayed. I feel as if I gave
my soul to someone and that person has other
souls to handle and has left mine behind.
I feel left behind. I would beg for some attention.
Because i can't seem to find what i am seeking for.
And.... The betrayers find it. Without me. And that
is why I feel betrayed.
It's stupid isn't it?
At least , it looks stupid. I might not have the gift
of talking . I might not be pretty. I might not have
done a great job dumping a great guy. But how
guilty am I?
I feel guilt. I feel the guilt of the entire planet.
And no one feels my guilt. I bare the sins of the
universe but i refuse to weigh mine.
I am scared that one day i will wake up alone.
I am afraid i will be betrayed continously.
I fear the fact that the bearer of my soul will
always leave it behind.
I fear the fact that i will never know the real
weight of my sin , and that i will always believe
it's bigger than it really is.
I feel that the whole world can't understand me.
Why , oh why , big world , why don't you understand?
Why don't you take my happiness forever?
I am done with being happy for a second and waking
up for the following minute to realise my happiness
was an illussion.
Why do i feel betrayed?
By the world , the sky , the sea , the rain , the trees,
why do they all betray me?
Why am I the only chosen?
I keep hoping there must be another person in
my situation. And when we'll meet we'll forget
the betrayal of the others and focus on ourselves.
There is only one person who could never
betray me. And there is no longer the person who
never did. I love them both. I still do. And if i
can wish anything is that one day we'll meet again
to apologise to the ones who never betrayed me and
whom i betrayed.
Why do people invent so many things?
Technology is meant to make you suffer.
It's meant to make you feel small , cheap,
and left behind. The world is going on without you,
but you can't stop it. Technology can show you how
much you mean to people. And usually you will be
dissapointed , because you'll realise that you don't
mean that much to that person...
It's a matter of development.
You have to step on others' bodies to make your
own way.
Myriam Lacroche
miercuri, 16 iulie 2008
Euphoria
e vara.
E perfect,
e 16 iulie.
e .. de toate dom'le.
De ce euphoria? Plec la mare. And i am euphoric:D
Ma rog. euhoric e putin spus. Mi am luat haine
ca orice fata care se respecta ( abia astept sa le si port ;)) )
Si nush ma simt de parca ma duc la new york. ( si de aia
am pus o poza cu new york-ul. plus ca exprima viata aia
care e la mare . Furnicarul care nu doarme niciodata. Lume
care se alearga pe plaja , danseaza in club , priveste rasaritul...)
Ma incanta ideea asta.
Mai am un motiv pentru euforia asta exacerbata.
E tabara, si n am mai fost intr o tabara de multi ani. Eram
clasa a 4a si a fost prea tare pentru clasa a 4a . Acum sunt
aproape a 10 a:D Si o sa fie prea tare pentru aproape a 10 a.
Totusi ma. E costinesti. :D
If you want to have fun come to the only place for youngsters,
Costinesti:>.
E costinesti. si n am de gand sa dorm.
Chiar daca n-am o companie prea placuta :-".
Nu ca m-ar deranja ca am fi toti aproape a 10 a.
( ma rog , ma deranjeaza asa putin de tot. Da putin.:D
Pentru ca daca noi fetele eram aproape a 10 a si ei
aproape a 12 a , ar fi fost mai ok:D Asta inteleg
eu prin companie nu prea placuta. Dar nu vreau sa-mi
jignesc colegii de grupa , cu atat mai putin colegele.)
O sa fie atata de tare:X. Mai sunt4 zile,
Of.
Cand am scris 4 numarand mi-am dat seama ce repede
a trecut timpu. eu tot mai vedeam ca mai e mult.
Da acu m a izbit. Mai e putin de tot.
Da putin. O doamne.
Nu mi-am calcat hainele , nu am trimis formularul
la cea de a 2a tabara.:-<>zic de o saptamana.).
M-am mandrit? Nu prea cred.merg in 2 tabere,
pentru ca am aplicat la inca una in august si am
fost primita.:D Antreprenoriat , sponsorizata de
comisia europeana ( eu nu dau decat 800 de mii:D),
traineri draguti:-" si buni as preciza , dar evident
ca nu pentru asta ma duc eu acolo. Prefaceti-va ca nu
am scris asa ceva.
Azi m-am pregatit un pic de plecare ( wax&wax&wax).
si m am si tuns.:) e dragut. SSta creeeeeeet. si de la
apa sarata o sa fie si mai cret dragul de el:). m am gandit
si cum il aranjez:D Cred ca urmatorul lucru pe care
il fac e sa mi aduc geamantanul si sa l fac si sa l desfac
pana plec. Mai e asa de putin...
Acu vreo 2 ore ma gandeam... daca mi se face dor de casa?
Casa insemnand tv , mess & pushu. Am zis pushu ok,
dar pot sa renunt o saptamana la tv& mess pentru
tineretului:D Si pentru obelisk :D si pentru epava:).
doamne:D Deja devin obsedanta si obsedata nu?
Mai tre sa fac ceva gen oscar acu in final.
Sa multumesc prietenilor mei care m-au fericit
toata vacanta si nu mi au dat motive de depresie
deloc da deloc de tot:D
O sa incep cu Deea , pentru ca azi m -a scos dintr-o
mare incurcatura de la mare:D E la mamaie:D Si
ploua si sta pe o terasa si bea suc si se gandeste la
mine. si cand o sa citeasca ea blogu asta , adica ori luni
ori marti cand se intoarce ea acasa si eu plec , vreau
sa stie ca o iubesc mult si ca i multumesc asa in stil de
oscar:).
Apoi ana. adica pardon bebe marin. ( a fost la mare
si asa a devenit bebelusu submarin) . Si pe tine te iubesc
pentru ca pe langa faptu ca esti adorabila esti adorabila.
Numai tu poti sa dai anumite mesaje cui nu trebuie ( da
chiar nu trebuie :)) ) si sa zici tampenii si sa porti tricoul
pe care l-ai primit cadou de la paris hilton insasi cu i'm
hot you're not :> Te iubesc bebe. si tie iti multumesc
in stil golden globe.
Si Bunny'S.:D no sa ti zic numele ca sa nu te fac de ras.
Da tu bunny meu , esti cea mai sincera si neintersata
persoana ( uneori nu inteleg cum poti fi asa de maica
domnului). Folks , si-a luat mancarea de la gura sa o dea
la cersetori , ar fi fost in stare sa piarda ultima masina
care sa o scoata dintr-o urbe indepartata si naspa :P
( de aia nu vii prea des ) ca sa dea de mancare la un
cutu flamand. Si in rest? in rest o trasnesc idei nebune
si radem de ele. ( cum ar fi ca am vreo 3 bai la acelasi
etaj una langa alta , iar dormitorul parintilor undeva pe
balcon :D ) . De ce bunny'S? Stii tu pentru ce e S-ul.
Daca nu ma insel in engleza asta i pentru a arata posesia.
cui asupra cui. Ramane de vazut. Te iubesc si pe tine
dar tie iti acors zmeura de aur. si iti mai dau si serbetul
de aur. Sa l posezi cu placere:))
Zmeura pe care o imparti cu Ina:-". Am auzit eu ca
ii place cum suna si asa am de gand sa i zic de-acu incolo,
of course not face to face , caci face to face nu o sa ma pot
abtine niciodata sa-i zic " bai ...ina":D . si ea sa ridice
magica spranceana , mai nou foarte dragut pensata.:)
Tu esti una dintre cele mai sexy persoane pe care le-am
cunoscut:D si iti spun asta de multa vreeeeme. Inca de cand
edi isi culca capul obosit la pieptul meu , daca intelegi tu
ce vreau sa spun , dar sigur intelegi. Tu, imparti
zmeura de aur cu bunny, cu toate ca ar trebui sa o ai singura
pentru ca faci cele mai mari gafe ever:D . Tot tu trebuie sa
mai primesti ceva stil oscar:) premiul pentru sexiest woman
alive.:) daca te uiti cu atentie pe wikipedia:> o sa vezi ce femei
au mai fost.:> te iubesc si pe tine. A da si pe andrei draga , sa
nu-l uit pe andrei. Il iubesc mult. :D
si toate sunteti acolo pe langa locu 1. :)) Sunteti un pic
mai in fata de 1. de aia sutneit pe langa ;)) .
si acu ca am terminat cu oscarul ce pot sa mai zic? Ma duc
sa incep sa sortez totusi hainele ca vine sambata acu si
n am mai nimic calcat si habar nu am ce o sa iau la mine
in afara de 2 rochii si perechea noua de sandale:D
Si te asteptai tu ina safaca myriam vrodata asa ceva cand
ai descoperit o?:)
Si voi restul nu va asteptati oricum:D da eu va iubesc.
PLEC LA MARE!!!!
la costinesti. si o sa mi fie dor de push, da cred ca ma
descurc:)
Pa:D
Le mer... Ah le mer.
Myriam Lacroche.
sâmbătă, 28 iunie 2008
Forever summer
E varaaaa:D Nu-mi vine sa cred pur simpluCa e atata de cald si de bine.
E efectiv imposibil sa fie atat de cald si de bine:D
Imi place sa alerg toata ziua desculta prin iarba cu pisoiul pe urmele mele.
Sa citesc tot ce mi pica in mana : Brosuri carti cu tampenii , carti clasice , orice.
E o senzatie uimitoare. Pana si aerul e mai prietenos.
Si o sa merg laaaaa maaaare departare de casa:D
Si o sa fie perfect.O sa dorm pe plaja pana la 6. si o sa vad rasaritul din apele
marii negre.
Si ...Vorba la reclama aia simpatica de la pepsi. It's hard to be a woman, try
something light :X World means endless posibilities. It's an endless world and
I love it.
Caldura , bronz , albastru , cer , mare , culoare , tu , eu , noi , iubire , vara ,
poze , valuri , amintiri , ramas-bun , revederi , incercari , nebunii , nou,
necunoscut , vechi , reamintire , bucurie si speranta.
E vara. Bucurati-va de fiecare vara:D E prea frumos afara:)
Myriam Lacroche....
Ce astept?
Astept sa vii int-o zi si sa-mi spui : hai sa mergem la bucuresti.
Si eu sa ma mir si sa te intreb cum , asa pur si simplu? Si tu sa zici da.
Si sa plecam si sa fie iarna si frig si sa ma tii in brate pe o banca plina
de chiciura in fata Casei Poporului si sa-mi sufli in ureche , sa ma gadili
si sa-mi spui ca-ti doreai de multa vreme sa ma aduci pe o banca plina
de chiciura si sa-mi zambesti.
Si sa nu spui la nimeni despre noi. Si sa apari deodata la mine-n clasa
si sa zambesti tuturor si sa te prefaci ca nu ne cunoastem si sa ne pitim
pe o banca in spatele scolii si sa bata vantul in timp ce-mi spui ca nici
tie nu-ti placea fizica si ca merita sa chiulesc.
Tu meriti sa chiulesc.
Si in fiecare iarna sa ma convingi sa vin cu tine pe o partie necunoscuta
intr-o tara straina si sa bem ciocolata calda sub un brad langa un semineu
intr-o cabana de brad.
Si in fiecare primavara primul ghiocel pe care-l vad sa fie acela pe care
tu mi-l daruiesti.
Si-n fiecare vara sa ma-nveti sa inot , sa ma pierd printre valuri si
speriat , tu sa ma regasesti.
Si-n fiecare toamna sa ne plimbam prin parcurile acoperite de frunze
castanii si sa ma tii de mana si sa-mi asezi fularul in Noiembrie in timp
ce cateva babe se plimba si ne privesc spunand: Asa eram si eu cu Nicusor
dupa al doilea razboi mondial...
Si ce daca tu nu ai fost in al 2 lea razboi mondial? tu esti eroul meu. Si
daca ai fi fost , ai fi primit cele mai multe grade... Si oricum ai de purtat
un razboi importiva mea...
intrebarea mea e : de ce nu te vad?
Pentru ca sunt adancita in munca mea?
De ce nu mi-am dat seama ca esti aici?
Pentru ca esti adancit in munca ta?
Si am impresia mereu ca in doar 2 zile imi voi da seama daca am dreptate.
Si stiu ca daca ti-as cere ai merge cu mine pana la capatul lumii doar ca
sa stam pe o banca acoperita de chiciura....
Myriam Lacroche
Si eu sa ma mir si sa te intreb cum , asa pur si simplu? Si tu sa zici da.
Si sa plecam si sa fie iarna si frig si sa ma tii in brate pe o banca plina
de chiciura in fata Casei Poporului si sa-mi sufli in ureche , sa ma gadili
si sa-mi spui ca-ti doreai de multa vreme sa ma aduci pe o banca plina
de chiciura si sa-mi zambesti.
Si sa nu spui la nimeni despre noi. Si sa apari deodata la mine-n clasa
si sa zambesti tuturor si sa te prefaci ca nu ne cunoastem si sa ne pitim
pe o banca in spatele scolii si sa bata vantul in timp ce-mi spui ca nici
tie nu-ti placea fizica si ca merita sa chiulesc.
Tu meriti sa chiulesc.
Si in fiecare iarna sa ma convingi sa vin cu tine pe o partie necunoscuta
intr-o tara straina si sa bem ciocolata calda sub un brad langa un semineu
intr-o cabana de brad.
Si in fiecare primavara primul ghiocel pe care-l vad sa fie acela pe care
tu mi-l daruiesti.
Si-n fiecare vara sa ma-nveti sa inot , sa ma pierd printre valuri si
speriat , tu sa ma regasesti.
Si-n fiecare toamna sa ne plimbam prin parcurile acoperite de frunze
castanii si sa ma tii de mana si sa-mi asezi fularul in Noiembrie in timp
ce cateva babe se plimba si ne privesc spunand: Asa eram si eu cu Nicusor
dupa al doilea razboi mondial...
Si ce daca tu nu ai fost in al 2 lea razboi mondial? tu esti eroul meu. Si
daca ai fi fost , ai fi primit cele mai multe grade... Si oricum ai de purtat
un razboi importiva mea...
intrebarea mea e : de ce nu te vad?
Pentru ca sunt adancita in munca mea?
De ce nu mi-am dat seama ca esti aici?
Pentru ca esti adancit in munca ta?
Si am impresia mereu ca in doar 2 zile imi voi da seama daca am dreptate.
Si stiu ca daca ti-as cere ai merge cu mine pana la capatul lumii doar ca
sa stam pe o banca acoperita de chiciura....
Myriam Lacroche
marți, 17 iunie 2008
Femeia.
V-ati intrebat vreodata ce o face pe o femeie sa fie femeie cu adevarat?
Un act, executat de multe ori din curiozitate sau nerabdare nu ne face
femei.
Femeia, in deplinul sens al cuvantului , este cea care si-a descoperit
simturile si isi traieste viata pentru ea si simte in ea tot ceea ce are
lumea sa-i ofere.
Femeia e cocheta , reala , directa , complicata , sensibila , puternica,
e ea.
Si ce ne face femei? Pur si simplu o stim cand devenim femei. Si
orice lucru ne poate declansa sentimentul. La unele se declanseaza
atunci cand simt lumea la picioarele lor pentru prima oara , la altele
atunci cand o depresiele face sa realizeze ca trebuie sa-si regaseasca
eul pentru a redeveni ele.
Se spune ca devii femeie atunci cand devii a unui barbat. Dar daca
femeile devin femei atunci cand devin ale lor si ale nimanui altcuiva?
Fara sa fie sufocate de un gand absurd , adulmecand sentimentul
libertatii ca pe o dovada a sinelui lor puternic , nedepinzand decat
de vointa lor.
Ce face o femeie? Se cedeaza ei intru totul . Total. Fara sa se
impotriveasca. Isi daruieste propria viata si stie pe ce drum va trebui
sa mearga ca sa fie o ea.
Isi daruieste un zambet, isi daruieste vointa de a fi cocheta si de a
refuza tot ce vrea sa refuze si e ea pentru ea.
O femeie alearga cu picioarele desculte in iarba , calcand adanc
pentru a se umple de seva vietii. Priveste cerul si adulmeca vantul
pentru a simti ceea ce nu se poate vedea.
Isi invinge soarta imprumutand cuvinte din singurul loc care ii apartine
ei.
Si e fericita. Si pluteste pe deasupra norilor pentru ca ea e ea.Si se
descopera singura in fiecare privire pe care si-o arunca in oglinda,
fugar , apoi cu nesat de fiecare data cand isi descopera zambetul
jucaus care-i spune ca cel mai bine ii sta atunci cand e femeia pe care
si-o doreste zi de zi in sine.
Si femeia uita. Uita de ea , alearga si nu se opreste decat atunci cand
talpile ating nisipul si apa unui ocean , fuge de valuri , se ascunde ,
rade , se invarte , fuge la bordul unei nave straine , cunoaste un om
pe care nu-l va mai revedea in veci , coboara in primul port si mananca
prima ciocolata intalnita in cel mai mare magazin, nu raspunde la
telefonul nimanui, nu se simte sufocata.
Si se daruieste unui om cu ochii albastri si par de abanos , intruchiparea
Albei-ca-Zapada intr-un barbat. Si nu-i afla numele .
Zboara mai departe in lumea larga ca sa-i afle misterele.
Si cum lumii nu i se sfarsesc misterele , femeia nu va deveni niciodata
femeie. O femeie nu va deveni femeia. Pentru ca o impiedica firea.
Dar poate fi aproape de perfectiune.
Fiecare femeie e unica.
Si fiecare poate deveni femeiA.
Am devenit femeie(?).
Prin puterea vietii mele si prin puterea pe care mi-o da o constiinta
infiorator de lucida simt latul sufocant al vietii care inca nu-mi
apartine. Colivia devine tot mai mica , dar in curand va deveni
neincapatoare.
Ce se va intampla atunci?
Voi deveni femeie.
Myriam Lacroche.
Un act, executat de multe ori din curiozitate sau nerabdare nu ne face
femei.
Femeia, in deplinul sens al cuvantului , este cea care si-a descoperit
simturile si isi traieste viata pentru ea si simte in ea tot ceea ce are
lumea sa-i ofere.
Femeia e cocheta , reala , directa , complicata , sensibila , puternica,
e ea.
Si ce ne face femei? Pur si simplu o stim cand devenim femei. Si
orice lucru ne poate declansa sentimentul. La unele se declanseaza
atunci cand simt lumea la picioarele lor pentru prima oara , la altele
atunci cand o depresiele face sa realizeze ca trebuie sa-si regaseasca
eul pentru a redeveni ele.
Se spune ca devii femeie atunci cand devii a unui barbat. Dar daca
femeile devin femei atunci cand devin ale lor si ale nimanui altcuiva?
Fara sa fie sufocate de un gand absurd , adulmecand sentimentul
libertatii ca pe o dovada a sinelui lor puternic , nedepinzand decat
de vointa lor.
Ce face o femeie? Se cedeaza ei intru totul . Total. Fara sa se
impotriveasca. Isi daruieste propria viata si stie pe ce drum va trebui
sa mearga ca sa fie o ea.
Isi daruieste un zambet, isi daruieste vointa de a fi cocheta si de a
refuza tot ce vrea sa refuze si e ea pentru ea.
O femeie alearga cu picioarele desculte in iarba , calcand adanc
pentru a se umple de seva vietii. Priveste cerul si adulmeca vantul
pentru a simti ceea ce nu se poate vedea.
Isi invinge soarta imprumutand cuvinte din singurul loc care ii apartine
ei.
Si e fericita. Si pluteste pe deasupra norilor pentru ca ea e ea.Si se
descopera singura in fiecare privire pe care si-o arunca in oglinda,
fugar , apoi cu nesat de fiecare data cand isi descopera zambetul
jucaus care-i spune ca cel mai bine ii sta atunci cand e femeia pe care
si-o doreste zi de zi in sine.
Si femeia uita. Uita de ea , alearga si nu se opreste decat atunci cand
talpile ating nisipul si apa unui ocean , fuge de valuri , se ascunde ,
rade , se invarte , fuge la bordul unei nave straine , cunoaste un om
pe care nu-l va mai revedea in veci , coboara in primul port si mananca
prima ciocolata intalnita in cel mai mare magazin, nu raspunde la
telefonul nimanui, nu se simte sufocata.
Si se daruieste unui om cu ochii albastri si par de abanos , intruchiparea
Albei-ca-Zapada intr-un barbat. Si nu-i afla numele .
Zboara mai departe in lumea larga ca sa-i afle misterele.
Si cum lumii nu i se sfarsesc misterele , femeia nu va deveni niciodata
femeie. O femeie nu va deveni femeia. Pentru ca o impiedica firea.
Dar poate fi aproape de perfectiune.
Fiecare femeie e unica.
Si fiecare poate deveni femeiA.
Am devenit femeie(?).
Prin puterea vietii mele si prin puterea pe care mi-o da o constiinta
infiorator de lucida simt latul sufocant al vietii care inca nu-mi
apartine. Colivia devine tot mai mica , dar in curand va deveni
neincapatoare.
Ce se va intampla atunci?
Voi deveni femeie.
Myriam Lacroche.
joi, 12 iunie 2008
Nimic.
Viata incepe cu nimic , continua cu incercarile noastre de
a face din nimic ceva si se termina cu nimic.
Unde e nimicul meu de ieri? Unde e ceva ul de ieri?
Ma zbat si ma lupt in fiecare zi pentru ceva, iar azi realizez
ca maine nu voi mai avea nimic. Pentru ca nu am avut niciodata
ceva , ci doar am imprumutat de la altii.
Cautam fericirea. Dar ce e fericirea?
Exista?
Unde e?
Cred ca exista. Si o are cine nu merita.
Nimic... am nimic. Cum pot avea nimic? Si doar incerc sa ofer.
Mie nu imi rezerv asa de multe in speranta ca imi vor oferi alti
nimeni. Si nimeni ai mei , s-au dovedit nimeni ai lumii.
Si strig : De CE?!?
Cu ce gresesc? Pentru ca undeva am gresit.
Nu mi pot explica mie si nimanui ce fac atat de gresit.
Si de aia sunt rasplatita cu nimic.
Oare vreodata? Sau niciodata?
De ce ma caracterizeaza nu? De ce pentru mine nu exista da?
De ce nu ma poate nimeni asculta si la bine si la rau?
Mereu exista cineva sa te consoleze , mereu exista cineva sa
fie langa tine cand te bucuri , dar de ce nu exista cineva in viata
de zi cu zi? La tot ce faci , indrugi , sporovaiesti , toate tampeniile
pe care le zici? Pentru ca daca nu e nimeni atunci , vor ajunge in
situatia in care vor trebui sa te consoleze pentru ca simti nevoia
unui nimeni care sa te asculte.
Stiu ca m-ati inteles gresit. Nu vorbesc despre dragoste. Nu
vorbesc despre o casnicie in care sotii sa se inteleaga si sa-si
vorbeasca zilnic despre micile nimicuri. Va veni si vremea aceea.
Momentan eu am nevoie sa vorbesc. Vorbesc mult , de una singura
de cele mai multe ori , chiar fara sa mi dau seama ca nimeni nu
ma mai asculta.
Si de aia stau ca penibila vineri seara si tot weekendu si scriu pe
blog in loc sa ies in oras. Si spun stop. Pentru ca m am saturat de
nimic . Si nimeni. Si niciodata.
Nu sunt pe alt fus orar. Sunt aici , reala , tangibila, exist. Si daca
e nevoie ca lumea sa se schimbe pentru mine , am sa astept. Pentru
ca merit si nu gresesc. Vreau sa mi pice si mie ceva din cer fara sa
strig dupa acel ceva.
Si va veni.
Chiar daca va trebui sa astept o eternitate. Va fi eternitatea mea.
In care mi voi cladi un ceva din nimic. Si ma voi folosi de tot ajutorul
meu si prin mine voi reusi.
Pentru ca nu mai are rost sa cred in cineva.
Nu uita ca in lumea de azi esti doar tu... Si nimeni altcineva.
Myriam Lacroche.
a face din nimic ceva si se termina cu nimic.
Unde e nimicul meu de ieri? Unde e ceva ul de ieri?
Ma zbat si ma lupt in fiecare zi pentru ceva, iar azi realizez
ca maine nu voi mai avea nimic. Pentru ca nu am avut niciodata
ceva , ci doar am imprumutat de la altii.
Cautam fericirea. Dar ce e fericirea?
Exista?
Unde e?
Cred ca exista. Si o are cine nu merita.
Nimic... am nimic. Cum pot avea nimic? Si doar incerc sa ofer.
Mie nu imi rezerv asa de multe in speranta ca imi vor oferi alti
nimeni. Si nimeni ai mei , s-au dovedit nimeni ai lumii.
Si strig : De CE?!?
Cu ce gresesc? Pentru ca undeva am gresit.
Nu mi pot explica mie si nimanui ce fac atat de gresit.
Si de aia sunt rasplatita cu nimic.
Oare vreodata? Sau niciodata?
De ce ma caracterizeaza nu? De ce pentru mine nu exista da?
De ce nu ma poate nimeni asculta si la bine si la rau?
Mereu exista cineva sa te consoleze , mereu exista cineva sa
fie langa tine cand te bucuri , dar de ce nu exista cineva in viata
de zi cu zi? La tot ce faci , indrugi , sporovaiesti , toate tampeniile
pe care le zici? Pentru ca daca nu e nimeni atunci , vor ajunge in
situatia in care vor trebui sa te consoleze pentru ca simti nevoia
unui nimeni care sa te asculte.
Stiu ca m-ati inteles gresit. Nu vorbesc despre dragoste. Nu
vorbesc despre o casnicie in care sotii sa se inteleaga si sa-si
vorbeasca zilnic despre micile nimicuri. Va veni si vremea aceea.
Momentan eu am nevoie sa vorbesc. Vorbesc mult , de una singura
de cele mai multe ori , chiar fara sa mi dau seama ca nimeni nu
ma mai asculta.
Si de aia stau ca penibila vineri seara si tot weekendu si scriu pe
blog in loc sa ies in oras. Si spun stop. Pentru ca m am saturat de
nimic . Si nimeni. Si niciodata.
Nu sunt pe alt fus orar. Sunt aici , reala , tangibila, exist. Si daca
e nevoie ca lumea sa se schimbe pentru mine , am sa astept. Pentru
ca merit si nu gresesc. Vreau sa mi pice si mie ceva din cer fara sa
strig dupa acel ceva.
Si va veni.
Chiar daca va trebui sa astept o eternitate. Va fi eternitatea mea.
In care mi voi cladi un ceva din nimic. Si ma voi folosi de tot ajutorul
meu si prin mine voi reusi.
Pentru ca nu mai are rost sa cred in cineva.
Nu uita ca in lumea de azi esti doar tu... Si nimeni altcineva.
Myriam Lacroche.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
