Ma gandesc.1.01.

E pur si simplu 1 si un minut.
Iar eu ma gandesc.
Ma gandesc la toate pozele in care arati oribil , dar care tie iti plac. Ma gandesc la toate pozele in care esti pur si simplu un semizeu dar nu iti dai seama.
Ma gandesc la toate fetele care mor dupa tine , asa cum am fost si eu , inocenta , plina de speranta si apoi ma gandesc la tine , cum am ajuns sa te cunosc , cum am ajuns sa nu stiu nimic despre tine si totodata totul. Ma gandesc la timiditatea ta pe care incerci sa o invingi fara sa reusesti.
Ma gandesc la stangacia cu care ne salutam mereu pentru ca nu stim cum sa ne comportam unul cu celalalt pentru ca nu stim ce se intampla de fapt.
Ma gandesc la faptul ca poate ar trebui sa am eu curaj , dar n-ar fi prima oara , n-ai fi tu primul si n-ar fi primul meu esec.
Ma gandesc la toate privirile pe care le arunc pe geam in speranta ca te voi zari , ca voi descifra ceva , dar e nimic , caci nu apari , iar daca apari esti la fel de indescifrabil.
Ma gandesc la toate privirile pe care stiu ca le arunci atunci cand nu ma uit eu. Ma gandesc la motivele tale.
Ma gandesc la faptul ca nu e tocmai un inceput si totusi ar fi fost mai bine sa fie un inceput. Ma gandesc daca numarul 3 are intr-adevar o simbolistica si in viata reala.
Ma gandesc ca de data asta nu mai e la fel. Ma gandesc la faptul ca nu mai cred in tine , nu te mai vreau , nu vreau decat sa te fac sa suferi , dar totusi te vreau pentru mine.
Ma gandesc la ce vreau de fapt. Sa iti ofer pe o tava aurita exact ce mi-ai dat si tu mie: sperante si iluzii desarte , sfaramate ? Sau sa te iert? Sau sa uit pur si simplu?
Ma gandesc la ce vrei tu de fapt. Vrei sa ma amagesti din nou? Am sarit peste stadii deja. Nu mai cred , nu ezit sa nu cred , doar ca exista speranta ca o sa ma surprinzi. Numai ca deja vine ora la care e prea tarziu , tu inca eziti , iar eu inca astept sa ma surprinzi desi stiu ca e in zadar.
Ma gandesc la faptul ca nu am mentionat nici unul nimic despre ce s-a intamplat de fapt. Poate ca nici unul nu vrea sa recunoasca , dar poate ca ar trebui sa te disculpi si sa nu lasi lucrurile sa para banale , pentru ca oricat de banale ar fi , oricum sunt complicate si accidentele nu isi au rostul aici , intre noi.

Ma gandesc ca e tarziu , ca e noapte si ca eu astept lumina zorilor. Dar soarele rasare la ora 7 pentru mine si e de-abia 1.01. Si daca ar fi 1.02 timpul ar sari apoi mai repede pana la 1.14 , apoi 2.53 si s-ar face 7. Si atunci , mi-as da ultima suflare cu implinirea ca lumina zorilor m-a atins .

Ma gandesc ca poate si pentru tine e noapte. Dar poate ca tu mai ai de asteptat. Poate ca tu nu astepti lumina zorilor. Poate ca tu nu vrei sa sari de la 1.01. Poate tu astepti amurgul ca sa traiesti. Poate ca atunci cand eu dispar , tu incepi sa existi.

Poate ca nu e menit sa fie . Dar daca.... Si cum aflam? Cum aflam?Cum aflam?
We have to let it out. Let it out , get rid of the hell inside.

Poate ca ar trebui sa tipam. Sa ne eliberam.

Dar poate ca e doar 1.01 si timpul sta in loc in asteptarea zorilor sau a amurgului.

Iulia

hoppipolla

Sigur Ros - Hoppipolla
Asculta mai multe audio Muzica »




Sigur Ros - Hoppipolla


Nu stiu ce sa va spun despre piesa asta
in afara de faptul ca merita ascultata.


Imi place de multa vreme si am reusit
recent sa aflu cum se numeste. In rest?
In rest fac documentari despre o anumita
tara in care traieste un anumit tip care
mi-a cam cazut cu tronc , mai mult sau
mai putin and it's all due to eye contact.

Pana acum nu am realizat cat de important
e contactul vizual , mai bine zis , am
realizat prea putin ce inseamna sa
acorzi atentia cuvenita unui singur om.

Si cat de special te simti daca un om,
din toata sala te alege pe tine pentru a te
privi. chiar daca stii ca nu asta ii e stilul
obisnuit , chiar daca stii ca ii zambesti
pentru a-l face sa se simta increzator , toti
ceilalti fac si ei asta mai mult sau mai
putin dar el te cauta pe tine. Si tu il cauti
decat pe el.

si mai stii ca e doar o iluzie. Pentru ca pur
si simplu nu poate fi. Pentru ca e prea putin
timp , prea multa departare , prea multe
intre [ incepand cu vesnica scoala.]

Revenind la eye contact , daaaaa e extrem
de important . Poti face multe cu el:
- poti sa o faci pe cea mai mare bitch din
scoala sa se creada nimeni pe langa tine
- poti sa o faci pe cea mai buna prietena
sa se simta mai bine
- poti sa convingi pe o profa ca ti ai facut
tema dar chiar te grabeai cand ai plecat
de acasa si ai uitat pe birou caietul
- poti sa il faci pe tipul din tramvai
sa ridice capul din ziar
- poti sa o faci pe tipa care te asculta
sa se creada cea mai speciala doar pentru
ca te uiti numai si numai la ea.

eyes are the door to the secrets within the
soul . so keep your eyes closed to protect
your soul.
As for me , I decide to keep my eyes wide
shut...

Juliette.
Asculta mai multe audio Muzica »

supradoza.

 Chiar a inceput scoala acum o saptamana? Chiar am intrat
in acest an de 10 zile? Ma simt de parca ar fi trecut o
vesnicie.Abia astept ziua de maine si intalnirea cu Paul ,
chiar am nevoiede ceva ganduri mai bune dupa zilele
astea petrecute ca un soarece de biblioteca , la propriu ,
citind incontinuu si scriind pentru o amarata de
olimpiada care nu cred ca o sa mi aduca satisfactia
pe care speram sa mi-o aduca [ exista vorbe conform
carora ar fi aranjate locurile la nationala].
  Ma doare capul si nici nu mai stiu ce vreau , stiu ca
trebuie sa depun 1 mie si una de cereri pentru tot
felul de evenimente in strainatate , trebuie sa ma
pun la punct la mate , la fizica , la info , ca sa fiu
sigura ca o sa si iau bacul peste 2 ani:).
 Am sprijin , din fericire , din partea cui trebuie
si asta ma ajuta sa merg mai departe.

Azi mi-am cumparat , ca premiu pentru bataia
de cap, requiem for a dream , cartea. Am facut
bine ca nu m am uitat la film pana acum ,deci.
Mi se pare foarte interesanta ideea de drog,
 ca fiecare avem cate un drog. Mi am dat seama
ca eu am avut puterea sa ma las de anumite
droguri. si sper sa am puterea sa o duc pana
la capat. De exemplu : dependenta de mess ,
la care am renuntat cu usurinta. Dependenta
[ care nu a fost niciodata dependenta , mai mult
o prosteala de-a mea ocazionala ] de tigari .
Dependenta de a auzi numai lucruri bune despre
mine. Dependenta de oameni.

Tot ceea ce ne inconjoara e drog. Si , din cate am
testat eu pe pielea mea , cel mai puternic si mai 
periculos drog e dragostea.  nu ca as avea eu o
mare experienta de viata. Dar stiu ca toate
vorbele din popor sunt adevarate. Dragostea
te orbeste , exact asa cum heroina sau cocaina iti
iau mintile. Nu mai stii care i realitatea , traiesti
in lumea ta , in care existati doar voi doi. Iar apoi ,
cand efectul drogului se termina , te simti gol ,
pustiit si mai vrei , nu vrei sa renunti asa de usor.
Si te reintorcila starea de letargie provocata de el .
Totusi , eu inca mai asociez starea de iubire cu
diverse suferinte provocate de indepartarea
de substanta drogului.  am ramas oarecum blocata .
mi-aduc aminte de prima , sa-i zicem , prima dragoste.
mi-aduc aminte de primul sarut. Daca am trait
vreodata ceva apropiat de starea de drogat , atunci
aceea e starea. mi-aduc aminte cat de ametita si cata
lipsa de concentrare si cat el exista in mine atunci. Cat
din parfumul lui , cata nebunie si tinerete si necunoscut.
Cata dorinta de a pastra ramasitele momentului ,
amintirea , cata pasiune de a reveni , ca o noua injectie
care poate fi fatala , cata nevoie de o supradoza.
Da , iubirea e exact ca un drog. Sau , cel putin ,
sentimentele puternice ,coplesitoare , sunt droguri.  
 Si ma gandesc la placere. La placerea aia si le senzatia
de explozie din inima. Probabil ca in cazul unui drog
normal resimti aceasta placere si explozie la nivelul
creierului. Dar , amintindu mi sentimentele de atunci
si combinandu-le cu cele de acum ajung la o stare
de sufocare , de acaparare a intregului corp.
Simt ca nu mai am aer si ca nu ma pot gandi decat
la asta. mi-aduc aminte in clipele alea ca eram atat
de emotionata si de molesita incat tot corpul imi
parea greu si nu puteam sa tin ochii deschisi , era
un fel de somnolenta alerta.
  si pana la urma , de ce sa refuzam drogurile? sunt
unele droguri nocive, de proasta calitate care ne fac
mai mult sa suferim decat sa fim in extaz si evident
exista si marfa buna , care merita totul.

tu de care marfa esti? Marfa buna sau proasta? Ma poti
aduce la extaz sau ma poti face doar sa sufar?

Ah , tinerete, imbata-ma!

Julie

Dor.

 Nu-ti dai seama cat ti-e de dor de cineva , decat
atunci cand nu-l vezi pentru o perioada de timp ,
sau nu ai nici o veste de la acea persoana pentru
acelasi scurt interval.
 Am avut o bucurie inexplicabila zilele astea sa
vorbesc cu 2 prieteni: prima , o ea , desi e mai
tot timpul on-line , nu prea ne vorbim si a fost
placut sa impartasim cateva cuvinte.
  Al doilea , un el , care nu a mai fost online de
duminica trecuta cred , iar atunci cand l-am vazut
on-line am tresarit de bucurie , pentru ca voiam
sa stie atat de multe si voiam sa stiu atat de multe.
Desi nu am petrecut mult timp impreuna in
real life time [ e student la cluj , dragul de el ] , am
vorbit mult prea mult ca sa nu ma bucur de prezenta
lui in permanenta.
   Din cand in cand , mi-a sosit cate un gand bun si
dintr-un colt indepartat al lumii , de la cineva care se
pare ca asteapta cu nerabdare intoarcerea acasa , desi
se va intampla dupa primul nostru revelion impreuna
si totusi despartiti de multi kilometri.
    Un alt prieten a aparut on-line azi si desi nu mi-am
permis sa-i spun buna , ce mai faci? pentru ca sunt
destul de multe greseli de ambele parti care ne despart ,
am tresarit din nou la gandul ca nu mai stiu nimic de el ,
ca poate e vina mea , dar nu am ce sa fac... 
   Am visat toata noaptea. L-am visat tocmai pe acest
prieten care mi spunea sa ne mai vedem candva , ca e
pacat. M-am trezit cu un zambet pe buze si cu convingerea
ferma ca trebuie sa fac ceva. Pana acum nu am facut
nimic , dar trebuie sa fac ceva , pentru propria-mi constiinta.
    Au existat si situatii care au devenit ce nu trebuiau sa
devina si nu stiu a cui e vina , dar am simtit ca totul a evoluat
fara mine , eu nu am dat unda verde pentru nimic , si totusi
lucrurile au luat-o razna. Da , poate ca trebuia sa spun stop,
nu sa ma ascund , dar avand in vedere ca pentru a se dezvolta
ceva , era nevoie si de mine , iar eu nu am fost acolo , nu , nu
e vina mea.
      Uneori , ma simt singura . Dar , stiind ca
desi nu e , totusi e undeva , ma calmez fix atunci
cand imi trimite in zbor adieri calde pline de el.

Nopate buna va doresc ,

julie

comme si tu etais ici , comme j'etais ici dans tes bras.

Mister.

 Si am reusit sa pastrez misterul. Am reusit sa tac din
gura , sa tin un secret si sunt mandra de asta. Asa cum
nici eu nu voiam sa aflu ce cadouri urma sa puna "mosu"
sub brad , asa am reusit sa tin secret, desi am exagerat
pe alocuri.
  si ce e misterul? E un sentiment , o emotie , entuziasm ,
secret , e o parte din suflet. E starea aia in care-ti doresti
foarte tare ceva , dar nu reusesti sa obtii pentru ca nu
stii ceea ce e.
  uneori e si teama de necunoscut. E ca vantul , pe care
il poti simti , dar nu-l poti vedea , e ca un parfum mistic
ce te invaluie si te sufoca , simtindu-ti dorinta disperata
de a-l putea cuprinde pe tot in sufletul tau.
   E dorinta de a vedea ce se ascunde in spatele aparentelor,
in spatele unui val care flutura usor , e dorinta de a avea
ceea ce nu ai avut pana acum , e dorinta de a fi cu tine.
   E un gand care strabate mii de kilometri , e o poveste
cu final fericit , e o rola de film din anii 40 , e un fir de par ,
un graunte de fericire.
   e un secret atat de bine pastrat , incat nu-l pot sti decat 2
oameni care au devenit unul singur. E ceva vechi , care
exista de mii de ani si totusi nou , pentru ca in fiecare zi
devine altceva in altcineva . 
     E speranta , fericire si euforie. E magie , poveste , clinchet
de clopotei. E lumina de la capatul fiecarei zile .
 Noi suntem mister.

Julie.

De ce te semnezi Myriam?

 Banal, nu i asa.  O banala intrebare pusa de Cosmin.
De ce m-am semnat Myriam? De ce ma semnez Iulia?
De ce m-am semnat Juju?
 Pentru ca sunt o mie de oameni intr-un singur trup.
Sunt fata de pe bulevard care zambeste trecatorilor
mohorati , sunt fata care citeste in tramvai , sunt fata
care trece strada prin locuri nepermise , sunt fata cu
buzele inghetate , sunt fata cu nasul rosu si esarfa
albastra, sunt fata care iti zambeste tie , azi , maine,
in veci , doar ca sa-ti rapeasca si tie un zambet si sa nu
te mai simti trist sau singur.
 Sunt fata care cedeaza locuri in autobuz si se topeste
de dragul copiilor . Sunt fata cu glasul cald , dar puternic,
care te striga o data si a carei voce iti ramane mereu
intiparita in suflet. Sunt pasagerul clandestin al unui vas
care ma duce spre infinit. Sunt ecoul din munti. Sunt
raul care susura la vale , cu glasu-i cristalin , care te
imbie sa te rasfeti cu apa sa racoritoare...
 Sunt ceea ce iti lipseste. Si daca asta inseamna ca trebuie
sa fiu Myriam , Iulia , Juju , Lacroche... etc.voi fi o mie
de oameni intr-unul singur. Sunt ceea ce simt si devin
vant cald de vara , cantec de vioara , asfintitul unei zile
toride , zorii unei ierni , sunt poveste , sunt ceea ce nu
poti atinge , dar ceea ce poti trai.
 

Da , cred ca asta sunt...

si nu sunt nici myriam , iulia sau juju.
Sunt eu , pur si simplu

Eu ;).

copilarie.

 Da , a fost o zi superba azi. Cap-coada .
Multumesc Thomas pentru imboldul de
a scrie , caci probabil as fi fost prea ametita
sa fac asta.:)
 copiii. Copiii au fest remarcabil de dragalasi,
chestie la care eu nu ma asteptam absolut deloc,
avand in vedere generatiile de azi . Dar , lipsa
de anumite lucruri , cum ar fi rasfatul excesiv
si telefoanele mobile scumpe , transforma copiii
in suflete modeste , iubitoare.
 Am aflat multe povesti azi , de la 2 fetite
extrem de simpatice. De exemplu va puteati inchipui
ca scufita rosie era o fetita cu o caciulita rosie care
ii ducea cozonac si vin bunicii ei? Sau ca lupul din
Capra cu Trei iezi a stat la o masa din " creta" de
ceara? A fost extrem de simpatic , toate intrebarile
si cat de dragalasi erau cu noi , am ramas impresionata
de lipsa de "fitze" si mi-am adus aminte de cat de mult
vreau sa am eu un copil.
 Da , pare ciudat , dar e una din cele mai mari dorinte
ale mele. Daca exista un gand care sa ma sperie mai tare
decat posibilitatea de a nu avea o familie , atunci acela
ar fi gandul ca nu voi putea avea copii. Mi se pare cel
mai minunat lucru din lume sa fii mama. Sa porti o viata
inauntrul tau , sa fie parte din tine.  
  Da , evident ar exista si posibilitatea de a infia . Dar
cum ramane cu oribilele greturi matinale? Cu nervii
aia de femeie insarcinata cu care poti teroriza pana si
teroristii? Cu burta aia mare pe care trebuie sa o cari?
Cu poftele alea de ciocolata care sa ceara suplimentarea
fondurilor mondiale de cacao ( nu conteaza daca exista
sau nu :D )?
 Deci , cum reusesc femeile sa faca avort?motivele medicale,
da le inteleg, decat sa nasti un copil cu malformatii , mai
bine avortezi.
Dar , daca nu ai astfel de probleme si nu ai o varsta relativ
onorabila si 2 copii de peste 15 ani , nu mai inteleg motivele.
Si ce daca am 16 ani? Daca as fi gasit
un prost care sa ia prezervative de 50 de bani si sa raman
gravida as fi facut totul si l-as fi pastrat , chit ca mi-as
fi ratat marile planuri de viitor. Dar cred ca pun problema
usor gresit. cineva ca mine , nu si ar pune intrebari de genul:
daca nu o facem , ma lasa , ce sa fac?
 Erau abordate niste subiecte asemanatoare in pliantele
de acolo, nu m-am putut abtine sa nu vorbesc despre asta.:)
 Si a fost asa simpatic la copiii:X Era si un bebelus pe care
nu am vrut sa l stresez si nu l-am vazut din pacate. Dar
copiii au fost fantastici. Figura fericita a lui Adi( 4 ani) cu camera
digitala a Claudiei facandu-ne poze, strungareata andrei  ,
poeziile lui nicu si peste toate invitatia de a deveni voluntari,
de a petrece 2 saptamani acolo si sa avem grija de copii la vara.
 Fucking brilliant :). De-abia astept.
 si da , e grozav sa devii mos craciun pentru o zi. Sa vezi lumini,
sperante , bucurie, copilarie in ochii unor copii teribil de inocenti.
 si stiti ce a fost cel mai frumos? Raspunsul la o intrebare:
 O sa ti fie dor de mine?
 Nu, pentru ca o sa te intorci.

Stiau. In sufletele lor , stiau.

Myriam

Te iubesc

 Te iubesc , dar te iubesc atat de mult incat
nici eu nu imi dau seama cat te iubesc de mult.
Si iti multumesc ca esti langa mine in fiecare
zi. Si iti multumesc ca te certi cu mine . Si iti
multumesc ca te gandesti la mine. Si te iubesc.
Si , desi te am urat din prima clipa pentru ca
erai fosta colega a celui care se anunta urmatorul
Razvan Fodor , dar era doar Fodor , si pentru
ca te-ai asezat in banca cu singura tipa pe care
o stiam si era si super simpatica si pentru ca
te uram atat de tare pe toate chestiile astea , de
asta te iubesc asa de mult acum , cand plang din
orice prostie. A fost cel mai frumos cadou de
Craciun din viata mea si cand o sa te vad o sa incep
iar sa plang. Te iubesc , mama de meserie ce esti ,
asa cum am zis si azi la copii.

Paunito. Esti cea mai dulce si cea mai simpatica si
cea mai iubitoare si cand eu si cealalta balanta suntem
in toane proaste si nu ne inghitim , tu ne aduci impreuna.
Si pe tine nu stiu cand am ajuns sa te iubesc. Din grupul
ala de 3 fete venite de la aceeasi scoala ai ajuns in
grupul celor 3 nebune care se sustin si tin la ele mai
mult decat tin altii la parintii lor. Te iubesc si pe tine atat
de mult incat nu vreau sa mi mai dau jos cadoul de
Craciun de la tine. Esti un om fantastic si sunt convinsa
ca o sa ramanem impreuna , pentru ca tu o sa ne tii
impreuna , asa leoaica focoasa cum esti. Te iubesc si
iti multumesc pentru telefonul care mi-a adus cel mai
teribil cadou de craciun din viata mea. Of. Iarasi plang.

Si nu , nu fac parte din familia Emonescu. Doar atat ,
va iubesc . Si mi-e tare dor de unii oameni care nu sunt
azi aici sa vada cat de fericita sunt.

Va iubesc.
Juju a voastra

That's amore. Remember?

In Napoli where love is king
When boy meets girl here's what they say...

Se spune ca povestile sunt adevarate.
Se spune ca exista printi si printese.
Se spune ca viata e mai frumoasa cand iubesti.
Se spune ca e cineva pentru fiecare dintre noi.
Se spune ca nu exista sfarsit trist , pentru ca
intotdeauna va urma ceva.
Se spun atat de multe.

Dar cate sunt adevarate?

When the moon hits you eye like a big pizza pie
That's amore
When the world seems to shine like you've had too much wine
That's amore

Euforie, that feeling , you know it. Cand te furnica pielea ,
cand ai un gol un stomac si iti simti inima batand in gat , doar
din cauza unei prostii. Unui lucru marunt , dar atat de important.
Cand te sperii de telefon , doar pentru ca ai vazut cine te suna
si incepi sa-ti dregi vocea, ca sa nu pari gatuita de emotie.
Cand il vezi si nu stii cum sa il saluti, iti ascunzi privirea si imediat
dupa regreti , dar el intoarce capul si ramai chiar mai tacuta
decat prima oara , fara sa mai respiri.
Cand crezi ca esti puternica si poti sa treci peste , dar tresari
de fiecare data cand il vezi , fara motive aparente.
Cand te imbraci intr-o culoare pe care stii ca o destesta , doar
ca sa-i arati cat de mult iti pasa de parerile lui si sesizezi , ca lui
incepe sa i devina mult mai palcuta acea culoare.

Small things.
One more time with emotion
It's so delicate
When you're painting someone's heart
It's a little bit hard to be so eloquent
When you don't know where to start


This is actually love. It's nice to remember from time to time.
Nu mai stiu de ceva vreme cum e sa fii cu capul in nori , dar
imi place sa-mi aduc aminte chiar daca nu mai pot sa simt.
Sa simt amintirile care ma invaluie , din cand in cand , e posibil,
dar dureros. Vad greseli , vad dorinta de a le face din nou ,
vad dorinta de a face ceva sa se intample. Vreau sa iubesc
de Craciun. Vreau sa fac sarbatorile astea magice.

Nu se stie daca o sa reusesc. Adica nu e vorba de reusit,
cred prea tare in mister si destin si teoria " meant to be" ca sa
fac eu ceva. Cred pur si simplu ca o sa pice de undeva de sus
ca si ciocolata de la Metro la pret promotional.:).

Cred in pasiune , in lucruri marunte , in viata si spiritul
de sarbatori , in povestea ce invaluie bradul , in ochii copiilor
care inca il mai asteapta pe mos.Cred in surprize. Nu mi-a
placut si nu mi place sa vad cadoul inainte de Craciun. Inaintea
diminetii de 25. Urasc chestia asta. E cel mai placut lucru din
lume , dupa ajun in care muncesc la mancare si cozonaci ,
sa ma trezesc cu entuziasm , sa privesc bradul de la poale ,
in casa sa miroasa aromat a rom si eu sa desfac cu cea mai
neomeneasca rabdare cadourile , ca sa prelungesc inca putin
clipa cand voi vedea ce se afla in pachet...

Copilaroasa ? Da , stiu. Si totusi prea matura. E ciudat sa fii
un hibrid intre traditionalism si modernism , realism si fantezism ,
obiectivism si subiectivism. Sunt un om complicat , dar imi
place prea mult de mine asa ca sa ma schimb.

E povestea de Craciun. Cand casa e plina , cand as vrea sa me retrag
in cel mai tacut colt al casei , in bratele cuiva , sa i povestesc
nimicuri , sa mi sopteasca nimicuri si din cand in cand sa ma gadile
in palme, in timp ce eu ma bucur de mireasma unui aftershave.

Cred in puterea barbatilor de a fi barbati. Inca din clasa a 5a
imi placeau cei de-a 12 a. Cred ca e oarecum normal acum sa fiu
atrasa de oameni peste 23. :). Cred in varsta de 30. Flowering age.
Dar si 16 e o varsta prea frumoasa ca sa nu o traiesc din plin.

Multe cifre , viati , iubiri , sarbatoari. mult din toate. Putina
filozofie , putin parfum care sa ne invaluie , putina inaltare catre
spirit si amintirea unui eu mai vechi.Asta suntem noi.

Vreau sa vina Craciunul.Sa bata vantul , sa ma contopesc
cu florile de gheata , sa privesc fulgii de zapada , sa ma scurg
in turturi argintii , sa raman eu si totusi sa fiu alta . Un eu mai
vechi alaturi de eul tau nou. " tu" , " el " si alte apelative fiind
generice, doar v-am spus ca-s idealista.

Myriam Lacroche.

P.S versurile de la inceput sunt:
Dean martin- that's amore
ATB- wait for your heart
:)

Blower's daughter in Prague

 Inca de cand am coborat din  tren am inceput sa respir.
Intens. mi s au dilatat pupilele in asteptarea miraculosului.
Voiam sa vad tot , sa miros tot , sa cutreier tot , dar mai ales
sa simt tot  , sa ma invalui in aroma catifelata a orasului,
sa devin o parte din el , sa ma confund cu oamenii , cu multitudinea
de turisti care sa nu stie ca o parte din Praga ii urmareste.
 Voiam sa fiu blower's daughter , sa fiu o adiere , proaspata , 
sa ma fac simtita , lumea sa stie cine sunt , dar sa nu ma recunoasca,
sa mi simta caldura , dar sa nu o poata avea decat pentru scurt
timp.
  Si am reusit. Am reusit sa las o parte din mine in Praga. M-am
descompus in mii de farame , cele mai multe le-am adus acasa , aici
in acest loc , de unde tastez cuvinte fara sens , dar am lasat franturi
acolo , ca lumea sa ma simta.
  Mi-am lasat ganduri imprastiate pe strazi. Am lasat putina bucurie
pe bancile de langa primarie , am lasat uimire in turn , am lasat mandrie
si patriotism in fata scenei unde au cantat niste romani , am lasat veselie
in sufletele celor care ne-au ghidat si ne-au vazut razand , am lasat
o imagine in aparatele foto ale celor care s-au mirat vazandu'ne cantand , 
am lasat atat de multe. Eu m-am lasat acolo, m-am uitat acolo.
  si eram prea multa acolo , ca sa realizez ca plec , ca pierd vantul , ca
pierd mirosul de kurtosi , ca pierd plimbarile pe strazi noaptea , zambetele
aruncate strainilor , ca pierd povestea si farmecul  , ca pierd tot.
   Eu sunt acolo inca. Traiesc din amintire. Traiesc din sufletul meu
de acolo, din imaginile care insista sa mi aduca aminte , din franturile
ramase acolo.
   Sunt prezenta in catedrala. Acolo am ramas. Spirit vesnic . Sunt si
voi fi mereu in trenul catre Praga. Sunt spirit.sunt eu , vesnica.
   Si , acum realizand ca nu mai sunt fizic acolo , dar ca mult din viata
mea a ramas acolo , ma intreb unde o sa ma mai imprastii in lume?
O sa mi las un zambet in Paris , un cuvant soptit in Londra , o poveste
in Iasi , un zumzet energic in New York , o privire zambareata pe
strazile Amsterdamului si prima iubire de oras in Praga.
  Sunt atatea orase in lume , iar eu am viata , am suflet , sunt pala de
vant imprastiata in 4 zari , o sa raman in fiecare.
  si mi-aduc aminte de povestirile Inei in copou . Vreau sa ajung in
Romania , sa ma contopesc cu tara mea , vreau sa revad vlastarele
Orastiei din Starometska Pragai , vreau sa fiu vant , sa vad lumea.

si acum , scriind asta m-am transformat in spirit. nu mai exist ca
fizic , sunt un suflu , sunt prezenta din spatele tau ce te priveste ,
sunt fata vantului care-ti sopteste la ureche. Ma simti? Ma simti
adanc , o sa-ti raman in piele , o sa ma iubesti pentru ca sunt a ta
si a altor mii de locuri si o sa ma vrei aproape sa simti cat mai multe
franturi de ale mele impregnate in simturile tale. O sa ai parfumul
meu mereu , o sa fiu gandul unui tango care te bantuie  , o sa fiu
ceea ce iti lipseste cand esti singur , mereu prezenta , acolo. si stii
ca nu mint , stii ca sunt vesnica , ca nu ma poti uita , ca vrei sa ai mai
mult , ca vrei sa ma cunosti , sa stii cine sunt cu adevarat , sa simti
atingeri , reale , iar eu nu o sa ti pot oferi nimic. O sa ma dezintegrez
in rafale , in tornade de furie , in adieri romantice , o sa ma aiba o lume
intreaga , iar tu n-o sa ma poti simti. Si o sa ma vrei cu disperare.
O sa atingi cu mangaieri o tastatura incercand sa-ti gasesti vorbele
cu care sa mi spui cat de tare doresti , o sa-ti arcuiesti buzele rostind
soapte pe care decat alte adieri le pot prinde , o sa faci totul , fara sa
reusesti. Si atunci cand nu o sa te astepti , cand nu o sa stii , o sa fiu in
fata ta . si o sa ti doresti sa ma strangi in brate , pe mine , spirit , si
o sa ma descompun in bratele tale , dar o sa te inavalui! O sa simti mereu
parfumul meu. O sa fiu eu in tine si orice gest ai face o sa fiu eu
si nimeni altcineva. La fiecare pas o sa te impiedici , o sa simti...
O sa ma simti.

[ Te bantui deja cu ganduri. Oare cine sunt?Oare cine esti?]

Myriam Lacroche.
  

gol.

 Ma simt atat de goala. Goala , rece si nepasatoare. Nu mai
imi place lumea mea. E prea organizata , previzibila si nimic
nu e asa cum ar trebui sa fie.
 Revin la gandurile cu romante imposibile a la filme ... mi- aduc
aminte de Amelie si de imposibilitatea unei intamplari gen
Amelie. Dar e frumos. Sa crezi ca exista si asa ceva.
 imi place sa vad ca primul om pe care il vad intr-o zi e fix el,
chiar daca asta e cel mai neasteptat eveniment dintre toate.
Chiar daca lui nu-i pasa. nu ma mai intereseaza. A mai ramas
doar dorinta aia ciudat de prezenta de a avea o mana fina si
puternica pe care sa o strang si care sa o simt prezenta mereu.
A mai ramas decat dorinta de a fi cineva. Care sa ma surprinda,
cu care sa merg la patinuar si sa ne tinem de mana si lumea sa
ne priveasca asa cum ii privesc eu , cand ma odihnesc pe margine.
  E gol si asa a fost mereu. E un gol care se strange. E mic.
A fost mult mai mare. S a umplut mai intai cu sperante ca apoi
sa devina iarasi imens , mai mare decat prima oara , iar acum
e pur si simplu un gol. Care se strange , se strange si devine tot
mai mic datorita constientei ca nu o sa fie cineva care sa-l umple.
 Si daca o sa fie , nu o sa fie acum. nu are cum. Sunt prea diferita
de generatia mea. Golul ar fi umplut de un om cu cel putin 2 ani
mai mare, pentru ca doar asa ne am apropia ca gandire. Ca
mentalitate. Sau nu.
  mai conteaza?
e gol, e pustiu , e iarna. Astept ninsoarea , sa mi astearna fulgi
de nea peste durere si sarutari peste fruntea-mi inghetata.
 Vreau sa gasesc ceva de facut. Vreau sa gasesc un om care sa
aiba nevoie de mine.Vreau sa ajut pe cineva , sa ma simt utila.
Poate atunci n o sa mai fie asa gol.
 Vreau sa fac pe cineva fericit. Vreau sa simt Craciunul si sa
nu ma mai enerveze casa plina de oameni care-i canta mamei
la multi ani la cea de a 41 a aniversare ( cum trece timpul...).
 Vreau un copil. Al meu. Vreau sa simt ca iubesc ceva , pe cineva,
pentru ca e parte din mine.Nici nu va puteti inchipui cat
il iubesc pe toni , metis angorasul meu. Dar , cum e un pisoi , nu
stiu cat de tare se resimt sentimentele lui fata de mine.
 Dar imi iubesc cartile . Cele 10 de la Gaudeamus ma asteapta.
O sa ma las de mess.
Trebuie sa mi promit ca o sa scriu pe blogul asta mai des, e calmant.
E ca un balsam, de cand nu mai am jurnal :).
E placut sa te simti parte din ceva.

A venit iarna. Merg la munte. MErg la Praga.

Noapte buna!

Iulia.

Ecou

degete fine
impletite cu ale mele
zambete obosite...
chin.
dulci chinuri
ale noastre,
ale tale si ale ei.
eu nu sunt parte
a tot ce aveti voi
eu nu sunt
nimic
in lumea ta.
Eu sunt
un eu ratacit
care te striga
si striga
ecou
voce
nu se mai aude.
N ai auzit.
sfarsit.

Ce a fost

Azuriu , cerul
Pete albe , norii
Inaltat spiritul,
S-a spulberat.
Iluzii coplesitoare
Guri de aer respirate
Cu greu.
noi.
respira.
Si apoi a venit furtuna
Norii. ploaia. vantul.
Si n-a lasat
decat
gri melancolic.
Uite-l . Il vezi?
e aici. e n mine.
Uite-l . il vezi?
nu vezi. nici
n-asteptam
N ai vazut nimic,
nimic...
Pana acum.

Prea tarziu.

Predispuse la esec.

eu niciodata nu ma invat minte?
Cred ca nu.
Ar trebui sa fac acelaeasi greseli din trecut
de o mie de ori sa ma invat minte. Niciodata nu mi
convine cand nu mi iese ca mine.Niciodata nu inteleg
lectia din prima.
Am spus te iubesc de multe ori fix cui nu trebuia
( a fost unul singur ) si cred ca in cele din urma a
facut ce face orice baiat cand are parte de confesiuni:
profita si se simte mai stapan pe el , te ameteste si
apoi te lasa.
Eu sunt una dintre cele slabe de duh , iar blogul a devenit
un fel de confesionar al meu , tocmai pentru ca este citit.
Imi aduc singura aminte de tipa din cruel intentions 1,
care aparuse intr un ziar tocmai pentru ca era virgina la
o varsta inaintata.Nu m ar deranja soarta ei totusi.
Nu am taria sa le rezist ingratilor.Nu am taria sa le rezist,
la naiba.
Am inceput sa realizez ca tot ceea ce am simtit in viata mai
serios pentru anumiti , a fost bazat pe o relatie de lunga
durata , care nu-mi permitea sa ma apropii prea tare sau
prea des de ei , dar sa le pastrez amintirea vie , ca o flacara
inauntrul fiintei mei.
Am simtit repulsie la un anumit moment dat pentru fiecare
dintre ei , chit ca era pentru faptul ca pur si simplu erau
ei , chit ca pur si simplu gaseau pe alta.
Dar nu gasesc omul perfect pentru mine. Marmo imi zicea
ca-s perfectionista. Cosmin si Lidu slava domnului ma
inteleg.
Dar sunt perfectionista , caci nu gasesc rostul unei relatii
daca nu e de durata , romantica , iar omului de langa tine sa-i
pese .
Si perfectiunea e imposibil de atins, dar poate fi cautata.
Si daca nu o sa ating aproape varful everestului , voi incerca
sa fie special si sa mi mai lipseasca 5 metri pana in varf.
Daca nu voi reusi sa gasesc ce-mi doresc aici , voi pleca.
Oricum vreau sa plec. Oricum am cunoscut oameni care
merita mult mai mult decat cei ce ma inconjoara si ma
scarbesc zi de zi. ( vorbesc de evident despre anumitii din
liceu). Sa zicem ca ar fi maxim 5 , dintre care ei nu i stiu pe
toti care ar merita un oarecare interes. Dar merit eu
interesul lor?
Uneori si the sparkle of life that you can only find in me ,
e un impediment. De ce imi plac molaii? Sau teribilistii?
De ce azi imi plac brunetii cu ochi albastri dar maine
o sa mor dupa un blond cu cei mai frumosi ochi caprui
din lume?
Nu ma mai suport.
Mi-am propus ca peste toate sa-mi cumpar un nikon
cu putere cat mai mare si sa plec in lume si sa o vad.
Fara sa mai fac nici un studiu , nimic . sa fiu eu si nikonul
meu. si atunci cand o sa ma plictisesc , o sa le arat
oamenilor ce am facut eu , de ce am plecat de la scoala,
o sa fac o facultate renumita cu nikonul meu cu tot ,
o sa astept primul om care iese din cladirea new york
post si o sa l rog sa vina cu mine si sa-mi doneze samanta
lui pentru perechea mea de gemeni.
Si o sa fiu prima femeie intacta care naste gemeni si
are un nikon care a vazut si kenya si india si malaezia si
rusia. Ah rusii...
Si vreau sa fiu eu capabila sa nu ma mai ametesc
cu apa rece. Niciodata nu reusesc sa ma imbat , dar
ma ametesc destul de des. Dar sper ca daca voi reusi
sa spun gata , ma voi asculta pe mine.
Imi trebuie un timp numai pentru mien sa inteleg ce doamne
iarta ma sa petrece cu mine , ce vreau , pe cine
vreau si de ce il vreau.
Caci iar fac vesnica greseala de a-l dori eu prea mult.
Si ce daca mi spuneti voi sa fiu extrem de sincera
si sa i spun exact? Va spuneam ca i molau. si ce, n ar
fi in stare de nimic si sa i spun : " ba , m am saturat
sa ravnesc la buzele tale si sa ma pierd o zi intreaga
in ochii tai si sa ma tii de mana de la un apus la altul".
M-ar intreba ce am zis pentru ca nu a inteles ce am
vrut sa spun. Poate ca exagerez , dar scriu cu furie .
Furia neputintei. Furia care te apuca atunci cand stii
ca nu i nimic in mana ta si nu poti face nimic ca sa
schimbi ceva, vreau sa pot sa fac totul , sa schimb lumea.
Dar nu pot sa o schimb singura. Imi trebuie oameni
care sa ma ajute , oameni care sa vrea , oameni ...
Si uite cum o dau dintr-una intr-alta.
Dar nu mi place lumea mea , lumea in care traiesc ,
m-am saturat de tot si toate.
Vorba cantecului : in familie barbatul a devenit chiuveta.
Si atat.
Baietii ar trebui sa faca mult mai multe. Si nu ma
refer la turma , ma refer la cei outstanding , care chiar
ai pentru ce sa i apreciezi si in care vezi ceva.
Ca turma , face destule. Incepand cu acel termen de
3 litere care incepe cu s , se termina in x si are e la mijloc.
 Cei care nu fac parte din turma sunt speciali in
2 moduri. fie sunt chiar ... cu un je-ne-sais-quoi , fie
sunt ciudati.
  Si nu , nu sunt rea. Dar am vazut si ciudati speciali.
Sunt speciali , dar au ceva care nu ti permite sa te apropii
decat daca esti facut pentru asta.
  Ceilalti speciali , au prieteni deosebiti , cu care-si petrec
timpul si ar trebui sa fii si tu in anumite cercuri ca sa
ajungi aproape de ei.
  Si aici ma gandesc la ruxandra , stie ea de ce. Pentru ca
acele cursuri de chitara si de teatru sunt facute pentru
astfel de oameni.
 Doar ca eu am decis sa las chitara pe dezbateri de viata,
si teatrul pe drepturile omului.
 Pentru ca eu vreau sa schimb conceptiile oamenilor
despre teatru ( pentru ca se pot face bani si din teatru ,
nu conteaza ce zice mama si tata ) si nu sa joc eu teatru,
poate decat dupa ce ii voi convinge ca teatrul e o arta.
 Si nu ma refer la jucat teatru ca mintit. Ma refer la
teatru ca arta pur si simplu.
  Si iar ma uit unde am ajuns.
   Da , dar eu sunt predispusa la esec. Dar inca mai cred
ca viata e frumoasa si ca intr-o zi voi zambi gandindu ma
si recitind aceste framantari si poate voi reusi sa fac macar
unul dintre lucrurile pe care mi le propun.
  si pentru cei care nu au inteles inca( am intalnit cateva
cazuri):
  Da , nu am avut prieten inca . De ce? Pentru ca am citit
prea multe povesti cand eram mica si m-am uitat la prea
multe filme in aceasta scurta adolescenta ca sa nu mai
cred in the right one who is going to come.
 Chiar cred ca exista the right one. Chiar si pentru mine.
Chiar pentru mine , care nu am nimic outstanding ca
frumuseste , dezinvoltura sau orice altceva , pentru baieti.
  Da , sunt eu si nu mai imi e rusine de ceva vreme sa o
spun.

Sunt eu si invat sa mi accept viata asa cum e.
Predispusa la esece si succesuri :).

Iulia

Change in life

 Imi propusesem sa scriu numai in engleza... It's just not
possible. Sunt anumite lucruri care nu pot fi scrise in
engleza pentru ca sunt traite in romana. Sunt unele lucruri
care nu pot fi scrise deloc , pentru ca ele exista doar in emotie.
 Sunt anumite stari , anunmite vibratii , anumite inamplari,
anumite lucruri care nu pot fi scrise. Si stiu ca cei carora
ma adresez scriind aceasta postare inteleg la ce ma refer.
 Pentru ca niciodata nu m-am simtit atat de inteleasa.
Niciodata nu m-am simtit la unison cu sentimentele celorlalti,
niciodata nu am crezut ca o sa ma atasez de niste oameni pe
care nici n-am apucat sa i cunosc intr-o saptamana cat nu m-am
atasat in intreaga viata poate decat de mama , niciodata nu
am crezut ca viata mea o sa se schimbe in urma unei amarate
de tabere , niciodata nu am crezut ca o tabara imi poate reda
sperante de mult uitate , niciodata nu am crezut ca pot sa traiesc
cu atata intensitate.
  Dar ce spun eu aici? Tabara? Nu. Oameni. Oameni care sunt
cu totii speciali , care te fac sa devii si tu special alaturi de ei ,
care te pretuiesc si cu care poti sa fii tu insuti fara sa te rusinezi ,
fara sa ai complexe , oameni fata de care nu poti sa ai prejudecati ,
oameni care iti arata cine sunt , care sunt deschisi... Oameni cu
adevarat.
   De multe ori in timpul acestei saptamani m-am intrebat cum
de e posibil sa gasesti atatia oameni , toti la fel , toti extraordinari ,
cum poti sa i aduci impreuna ... Cum poti sa i faci speciali impreuna?
  Si acum chiar vreau sa le multumesc unor oameni care...
pe cuvant de nu te fac sa te intrebi " what am i gonna do to thank
them?"
  Vreau sa i multumesc lui Gabi , pentru ca a avut grija de noi si a
fost asa ca un guardian si ... cel mai mult ii multumesc pentru ca ea
a fost initiatoarea proiectului...
   Vreau sa i multumesc lui Razvan , omul care mi-a deschis cu 
adevarat ochii , ca nu-s eu aia nebuna. Pentru ca pana sa-l cunosc pe
Razvan eu chiar ma gandeam : La naiba de ce tre sa-mi fac eu griji cu
ce se gandeste lumea,
de ce tre sa-mi pese atat de tare de reputatia mea cand celorlalti nu le
pasa? Uite ca le pasa. Multumesc Razvan. Si lectia cu intuitita. Mi-a
fost frica de intuitia mea mereu. Am facut cateva decizii bazate pe
intuitie si au fost cele mai bune din viata mea , care m-au condus
spre o dezvoltare lenta dar sigura si totusi imi era teama. Multumesc
Razvan pentru ca ne-ai spus ca intuitia nu e un lucru rau si ... o sa ma
mai gandesc la treaba cu bungee :) Si multumesc pentru umilinta.
Era fix ce aveam nevoie. Pe bune. Acum pot sa stau singura in picioare
fara sa-mi mai fie frica de vant.
  Multumesc... colegelor de camera care m-au suportat cand ma
intorceam la 6 in camera si mai faceam si dus ca sa fiu sigura ca le
trezesc. Multumesc Paul pentru ideea cu zodiacul. ( daca nu ma
intreba el de 3 ori ce zodie sunt nu faceam afacerea aia ).Multumesc
pentru sustinerea din primul meu joc de mafia cu voi si multumesc
pentru sustinerea in meciul in care v-am batut ca mafiot.Si mai ales
multumesc Paul pentru seara in care tu si ai tai comunicativi :) ati cantat.
V.I.P.P este putin spus. You were great! Si stiu ca nici
voua nu va venea sa credeti cat de tari ati fost.
  Multumesc Bogdan , chiar ma simteam bine cand imi ziceai ca
aveam o figura angelica si ma strigai ingeras.
   Multumesc Anca pentru ca am fost cele mai tari dive impreuna...
( baby shark...ttt...)
   Multumim cu totii lu Alex! Razvanel cel mic ! Tipul care ne-a
adus tuturor mai multi bani , ne a adus clienti , ala mic si simpatic :X...
    Multumesc Cosmin pentru ca mi-ai zis de Cehia...
   Mulumesc Andrei P. pentru ultima noapte acolo. Cu totii cred ca iti
suntem recunoscatori pentru acel moment , pentru mine a fost cel
mai ...moment din toata tabara... Faptul ca am simtit cum bate inima
celorlalti ... totul a fost unic. Cum zicea si Marian Stas , maestrul Pascale,
you really deserve applause! Si chiar de n-o sa mai fiu eu la anu' acolo
chiar ma bucur pentru cei care vor fi acolo si pe care sunt convinsa
ca vei reusi sa-i surprinzi.
   Multumesc Vlad pentru ca ai cantat Good Riddance la chitara 
si pentru ca mi-ai pozat fluturele din par...
   Multumim Ancai H , care a fost cel mai tare regizor...
   Multumesc intregii echipe de la antreprenoriat pentru ca au fost
the best...Si talents night desi nu a fost funny pentru ceilalti , we
sure had a great time preparing it. Cu Mentolsheep , cu Charlie's
angels( you bitches:D ) , cu Luke I am your father ( define father ;)) ),
 cu tot ce a fost si cu hohotele de ras. Eu nu am mai ras asa de tare
deeeeee multa vreme. Si nici nu o sa mai rad pana nu ne revedem.
  Multumesc koko pentru ecusonul pe care nici nu stii ca ti l-am
luat ca amintire si pentru muzica din ultima seara :).
  Multumesc Casian pentru cea mai tare poza pe care am facut-o 
acolo :))( scuze daca o tin obsesiv la avatar , dar ... You're the best ;) )
  Multumesc Obosession :))
  Multumesc Marian Stas pentru ca nu a spus nimanui cat de tare
plangeam la momentul lui Andrei...si multumesc pentru ca a facut
codecs pentru oameni ca noi , cei mai iubiti dintre pamanteni.
  Sper ca nu am ratat pe nimeni. Adica sunt cativa omisi dar:
  Acolo ne-am simtit ca cei mai iubiti dintre pamanteni , cei mai
fericiti , cei mai norocosi , cei mai cei. Va multumesc voua , celor
mai iubiti dintre pamanteni.


  Now , we expect the unexpected , believe it or not...No words ,
just voices...
Thank you!


Iulia Iordache ( no more myriam lacroche :) )

Eu stiu ca tu banuiesti ca eu... exist.

 Titlul acestei postari e ceva. Ceva ce eu am inventat usor , iar acum 
imi trec prin minte toate sensurile acestei expresii , ce inseamna. Pai,
haideti sa o luam cu inceputul.
   Eu stiu ca tu banuiesti - vine de la faptul ca eu stiam ca el banuieste
ca mie nu imi e tocmai indiferent . Dar am evoluat si mi am dat seama
ca el ma are atat de mult in atentie incat de abia stie daca eu exist.
   Nu e ceva groaznic? Citeam acu ceva vreme la romana un citat:
Eu stiu ca o femeie ignorata de un barbat e un monstru. Otilia din
Enigma Otiliei. Si nu avea ea oare dreptate? Femeia ignorata de
barbat nu e ea insasi . O femeie ignorata nu  mai are sperante sau
are prea multe. Depinde de la caz la caz.
   Unele femei , cand sunt ignorate nu mai cred pe nimeni si nu mai
cred in nimic.  Sunt triste si isi pierd orice speranta , orice ramasita
de incredere in oricine , oricand.
  Alte femei , din care fac parte si eu , au tendinta de a vedea in orice
gest , o speranta , un semn , o invitatie la vis. Eu sper prea mult ,
visez prea mult , vad semne in orice si invitatii la mai mult in orice,
asta ma face atat de deprimata dupa ce visul se sfarseste. Si daca
nu as vedea semne , atunci tot nu ar fi bine. Caci as fie deprimata
mereu.
   Mai tineti minte rusul? Ei bine , rusul mi a adus inapoi sentimente
pe care habar nu aveam ca le mai pot simti. Si dupa ce iluzia s-a
incheiat , am ramas impacata. Nu-mi mai pasa de rus , pentru ca
rusul era exact ce nu-mi doream. Si am descoperit asta abia dupa
ce el si-a gasit gheisa, intrucat am sesizat cum ii este de supus.
  Eu nu vreau sa ma supun. Eu vreau sa-i ascult parerea , el sa
mi-o asculte pe a mea si daca nu ajungem la un comun acord ,
sa ramanem fiecare cu parerea lui. Nu el sa se lase convins doar
pentru ca asa spun eu : Bine draga , imi pare rau , imi pare extrem
de rau , ai incredibil de mare dreptate. Eu vreau un tip asertiv,
 care are un pic de forta , de agresivitate si nu un tip pasiv care
sa joace dupa cum ii cant eu. Plus ca trebuie sa mi placa si ca fizic,
sa impartasim pareri , chiar daca nu m ar deranja discutiile in
contradictoriu. Stop. Incepe sa sune a anunt matrimonial.
  Da , rusul era pasiv. Si ma uimeste forta pe care eu o vedeam
in el. si acum vad o forta in germanul asta , numai ca este
intreita fata de ce vedeam in rus.
   Si ma vad dansand tot timpul cu germanul asta. Il tot vad
intr-un costum negru , cu ochii lui caprui invartindu ma prin
sala de bal. Si poate ca intr-o zi se va implini. Poate ca asa va
fi. Pana atunci eu sper prea mult. Sper sa si dea seama ca
exist. Sper sa-si dea seama ca sunt un om , cu sentimente
puternice , cu trairi , ca visez din orice gest.
    Si daca nu va fi germanul ce daca? Voi gasi eu un alt print,
de o alta nationalitate , in care sa gasesc tot mai multe din
calitatile barbatului perfect din opinia mea. Si daca nu va fi
deloc asa cum mi l-am imaginat , ar fi perfect.
   Imi place neprevazutul.



Myriam Lacroche.