Blower's daughter in Prague

 Inca de cand am coborat din  tren am inceput sa respir.
Intens. mi s au dilatat pupilele in asteptarea miraculosului.
Voiam sa vad tot , sa miros tot , sa cutreier tot , dar mai ales
sa simt tot  , sa ma invalui in aroma catifelata a orasului,
sa devin o parte din el , sa ma confund cu oamenii , cu multitudinea
de turisti care sa nu stie ca o parte din Praga ii urmareste.
 Voiam sa fiu blower's daughter , sa fiu o adiere , proaspata , 
sa ma fac simtita , lumea sa stie cine sunt , dar sa nu ma recunoasca,
sa mi simta caldura , dar sa nu o poata avea decat pentru scurt
timp.
  Si am reusit. Am reusit sa las o parte din mine in Praga. M-am
descompus in mii de farame , cele mai multe le-am adus acasa , aici
in acest loc , de unde tastez cuvinte fara sens , dar am lasat franturi
acolo , ca lumea sa ma simta.
  Mi-am lasat ganduri imprastiate pe strazi. Am lasat putina bucurie
pe bancile de langa primarie , am lasat uimire in turn , am lasat mandrie
si patriotism in fata scenei unde au cantat niste romani , am lasat veselie
in sufletele celor care ne-au ghidat si ne-au vazut razand , am lasat
o imagine in aparatele foto ale celor care s-au mirat vazandu'ne cantand , 
am lasat atat de multe. Eu m-am lasat acolo, m-am uitat acolo.
  si eram prea multa acolo , ca sa realizez ca plec , ca pierd vantul , ca
pierd mirosul de kurtosi , ca pierd plimbarile pe strazi noaptea , zambetele
aruncate strainilor , ca pierd povestea si farmecul  , ca pierd tot.
   Eu sunt acolo inca. Traiesc din amintire. Traiesc din sufletul meu
de acolo, din imaginile care insista sa mi aduca aminte , din franturile
ramase acolo.
   Sunt prezenta in catedrala. Acolo am ramas. Spirit vesnic . Sunt si
voi fi mereu in trenul catre Praga. Sunt spirit.sunt eu , vesnica.
   Si , acum realizand ca nu mai sunt fizic acolo , dar ca mult din viata
mea a ramas acolo , ma intreb unde o sa ma mai imprastii in lume?
O sa mi las un zambet in Paris , un cuvant soptit in Londra , o poveste
in Iasi , un zumzet energic in New York , o privire zambareata pe
strazile Amsterdamului si prima iubire de oras in Praga.
  Sunt atatea orase in lume , iar eu am viata , am suflet , sunt pala de
vant imprastiata in 4 zari , o sa raman in fiecare.
  si mi-aduc aminte de povestirile Inei in copou . Vreau sa ajung in
Romania , sa ma contopesc cu tara mea , vreau sa revad vlastarele
Orastiei din Starometska Pragai , vreau sa fiu vant , sa vad lumea.

si acum , scriind asta m-am transformat in spirit. nu mai exist ca
fizic , sunt un suflu , sunt prezenta din spatele tau ce te priveste ,
sunt fata vantului care-ti sopteste la ureche. Ma simti? Ma simti
adanc , o sa-ti raman in piele , o sa ma iubesti pentru ca sunt a ta
si a altor mii de locuri si o sa ma vrei aproape sa simti cat mai multe
franturi de ale mele impregnate in simturile tale. O sa ai parfumul
meu mereu , o sa fiu gandul unui tango care te bantuie  , o sa fiu
ceea ce iti lipseste cand esti singur , mereu prezenta , acolo. si stii
ca nu mint , stii ca sunt vesnica , ca nu ma poti uita , ca vrei sa ai mai
mult , ca vrei sa ma cunosti , sa stii cine sunt cu adevarat , sa simti
atingeri , reale , iar eu nu o sa ti pot oferi nimic. O sa ma dezintegrez
in rafale , in tornade de furie , in adieri romantice , o sa ma aiba o lume
intreaga , iar tu n-o sa ma poti simti. Si o sa ma vrei cu disperare.
O sa atingi cu mangaieri o tastatura incercand sa-ti gasesti vorbele
cu care sa mi spui cat de tare doresti , o sa-ti arcuiesti buzele rostind
soapte pe care decat alte adieri le pot prinde , o sa faci totul , fara sa
reusesti. Si atunci cand nu o sa te astepti , cand nu o sa stii , o sa fiu in
fata ta . si o sa ti doresti sa ma strangi in brate , pe mine , spirit , si
o sa ma descompun in bratele tale , dar o sa te inavalui! O sa simti mereu
parfumul meu. O sa fiu eu in tine si orice gest ai face o sa fiu eu
si nimeni altcineva. La fiecare pas o sa te impiedici , o sa simti...
O sa ma simti.

[ Te bantui deja cu ganduri. Oare cine sunt?Oare cine esti?]

Myriam Lacroche.