Ce astept?

 Astept sa vii int-o zi si sa-mi spui : hai sa mergem la bucuresti.
 Si eu sa ma mir si sa te intreb cum , asa pur si simplu? Si tu sa zici da.
 Si sa plecam si sa fie iarna si frig si sa ma tii in brate pe o banca plina
de chiciura in fata Casei Poporului si sa-mi sufli in ureche , sa ma gadili
si sa-mi spui ca-ti doreai de multa vreme sa ma aduci pe o banca plina
de chiciura si sa-mi zambesti.
 Si sa nu spui la nimeni despre noi. Si sa apari deodata la mine-n clasa
si sa zambesti tuturor si sa te prefaci ca nu ne cunoastem si sa ne pitim
pe o banca in spatele scolii si sa bata vantul in timp ce-mi spui ca nici
tie nu-ti placea fizica si ca merita sa chiulesc.
 Tu meriti sa chiulesc.
  Si in fiecare iarna sa ma convingi sa vin cu tine pe o partie necunoscuta
intr-o tara straina si sa bem ciocolata calda sub un brad langa un semineu
intr-o cabana de brad.
  Si in fiecare primavara primul ghiocel pe care-l vad sa fie acela pe care
tu mi-l daruiesti.
 Si-n fiecare vara sa ma-nveti sa inot , sa ma pierd printre valuri si
speriat , tu sa ma regasesti.
  Si-n fiecare toamna sa ne plimbam prin parcurile acoperite de frunze
castanii si sa ma tii de mana si sa-mi asezi fularul in Noiembrie in timp
ce cateva babe se plimba si ne privesc spunand: Asa eram si eu cu Nicusor
dupa al doilea razboi mondial...
  Si ce daca tu nu ai fost in al 2 lea razboi mondial? tu esti eroul meu. Si
daca ai fi fost , ai fi primit cele mai multe grade... Si oricum ai de purtat
un razboi importiva mea...
  intrebarea mea e : de ce nu te vad?
 Pentru ca sunt adancita in munca mea?
 De ce nu mi-am dat seama ca esti aici?
Pentru ca esti adancit in munca ta?
 Si am impresia mereu ca in doar 2 zile imi voi da seama daca am dreptate.
Si stiu ca daca ti-as cere ai merge cu mine pana la capatul lumii doar ca
sa stam pe o banca acoperita de chiciura....




Myriam Lacroche