Toti trandafirii au spini.

Si de ce spun eu asta? Nu stiu.
E o cugetare care nu are poate legatura cu starea mea de acum ,
care e pur si simplu.
E o idee care m-a traznit in timp ce culegeam trandafiri.
Si ma intepau , iar eu uimita de eternele parfumuri continuam sa
culeg , fara sa le iau in seama strigatul de disperare.
Dar , nu e vorba numai de trandafirii care inteapa.
E vorba de perfectiune.
Care nu exista.
Stii care e cel mai raulucru ?
Sa crezi in perfectiunea ta. Daca trandafirii au spini , atunci si tu
vei avea defecte. Si de ce ai refuza sa le vezi? Nu , cu totii le
vedem , dar incercam sa le ascundem. Sau, mai am putea vorbi
despre categoria de oameni care nu-si da seama de spinozitatea
comportamentului lor si se bucura de aceste asa zise atuuri cu
un talent umitor de a rani .
Nu suntem perfecti , dar avem tendinta sa credem ca suntem mai
perfecti decat altii...
E aiurea spus , stiu asta , dar m-am lovit in spinii societatii.
Iar acum stiu sa ma feresc. Si mi au crescut aripi , si colti ca sa ma
apar ca o leoiaca.
Leoaica tanara , putere , obsesie , exagerare si un dram de dramatism.

Myriam Lacroche.