Poveste despre ceva

     A fost odata ca niciodata ca de n-ar fi nu s-ar
mai povesti. Au fost odata un baiat si o fata.
      A fost odata o fata cu visuri de poveste si
ganduri si sperante. Era adolescenta. Iubea viata.
Ii placea sa creada ca traieste fiecare secunda,
insa nu-si dadea seama ca fiecare clipa care
trecea reprezenta un moment pierdut din viata ei
si fiecare speranta era irealizabila pentru ca fusese
ursita sa fie nefericita inca de la nastere. Intr-o
zi , ea realiza ca viata ei nu e asa cum o doreste.
Isi  lua inima in dinti si merse la bunica ei , cel
mai mare sprijin al ei in clipele de tristete, si o
intreba:
         - Bunico... De ce ma mint singura ? De ce
cred ca sunt fericita cand ma simt atat de goala
inauntru si de ce nu pot gasi pe nimeni si nimic
sa-mi aduca o raza de speranta? De ce nu e asa
cum sper si vreau si doresc eu sa fie? De ce
incerc degeaba?... Izbucni in plans...
          -Avi... Draga mea ... Nu plange...O sa-ti
spun totul. Cred ca e momentul sa afli .
          - Ce trebuie sa aflu? intreba Avi cu ochii
licarind a sperante nestiute...
           - Iubita mea... Tu esti fiica Reginei Vietii
cu Lordul Tristetii. De aceea viata ta e menita
sa fie trista. Dar tu pulsezi cu viata pe care ai
mostenit-o de la mama ta si de aceea ai senzatia
asta de fericire nestiuta care dispare atunci
cand gandurile venite din partea tatalui tau
apar...
             - Adica toata viata mea voi fi trista
dorindu-mi sa fiu fericita ?
             - Da... Resemnare e tot ce iti cer copila...
             - Atunci nu ceri ce trebuie... Bunico tu
esti atat de inteleapta , tu trebuie sa stii solutia
, trebuie sa existe ceva care sa poata opri
asta... Trebuie sa existe o scapare...
              - Intr-adevar exista dar... Ar trebui
sa incalci multe reguli, sa o tradezi pe mama ta
si regatul nostru...
              - Asta imi va aduce fericirea?
              -  Nu pot sa stiu. Daca esti dispusa sa
risti totul pentru asta vei vedea dupa...
              - Adica facand acest pas eu pot deveni
fericita sau pot ramane asa cum sunt acum?
              - Da. Insa amintirea te va urmari mereu.
              - Voi risca , bunico.Tu crezi ca merita?
              -Nu conteaza ce cred eu.
              - Ba da.
              - Si eu am facut acelasi compromis.
              - Serios?
              - Da. Si mama ta la fel.
              - Inseamna ca legenda trebuie sa fie
continuata.
              - O vei face?
              - Da.
              - Esti sigura?
              - Da bunico. Acum spune-mi!